Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Acest traseu este prin definiţie un traseu de cicloturism ce urmează, cu mici excepţii, îndeosebi drumuri judeţene mai puţin circulate şi caută să treacă prin sate frumoase cu biserici de lemn tradiţionale maramureşene. Plecarea se face de la capătul satului Rozavlea, de unde vom trece imediat apa Izei şi vom ajunge în localitatea vecină, Şieu. De aici ne vom îndrepta spre SV, pentru a ajunge în localitatea Botiza, de unde urmând drumul DJ186D, ne vom angaja într-un urcuş lung pe Valea Sasului.
Asfaltul e înlocuit la un moment dat de drum pietruit, iar noi continuăm pe acesta până ajungem în Poienile Izei, loc în care facem o binemeritată pauză, pentru a vizita frumoasa biserică de lemn, aflată în patrimoniul UNESCO. Vom continua apoi traseul, urcând pe drumul pietruit ce urcă şerpuind în prima fază şi apoi coboară spre satul Glod.
De aici dăm din nou de asfalt, însă drumul este foarte slab circulat iar noi ne îndreptăm spre satul Slătioara iar apoi spre drumul DJ186 aflat pe Valea Izei. Dacă dorim putem să ne abatem şi să mergem foarte puţin (circa 1,5 km) spre vest pentru a vizita frumoasa Mănăstirea Ortodoxă Soborul Sf. Apostoli (Mănăstirea Bârsana), iar dacă nu avem timp o vom lua spre est şi ne vom întoarce spre Rozavlea, pentru a închide circuitul, folosind drumul DJ186.
Rozavlea - Şieu - Poienile Izei - Slătioara - Strâmtura - Rozavlea
Acest traseu face un tur al satelor cu biserici de lemn din zona Poienile Izei - Rozavlea. Un parcurs relativ ușor, cu 500 m diferențe de nivel, pe cca. 40 km. Altitudinea maximă se înregistrează în zona Poienile Izei (624 m).
Acest traseu clasic de cicloturism folosește drumuri judeţene mai puţin circulate, trecând prin câteva sate frumoase cu biserici de lemn tradiţionale maramureşene. În satul Rozavlea putem ajunge dinspre Vișeu, pe la Bogdan Vodă și Șieu, alte două sate cu frumoase biserici de lemn.
După ce vizităm Biserica de lemn din Rozalvea, trecem apa Izei și ajungem în localitatea vecină, Şieu, unde putem zăbovi la Biserica de lemn din Șieu, un monument de arhitectură tipic maramureșean. Aici schimbăm direcția și urmăm drumul pe Valea Botizei spre localitatea Botiza, cu Biserica de lemn din Botiza, adusă din Vișeu de Jos, caracterizată prin dimensiuni generoase. Urmează un urcuş lung spre Schitul Valea Sasului, de unde urcăm pe drumul pietruit care traversează o culme secundară spre Poienile Izei.
Aici poposim la biserică de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Poienile Izei, aflată în patrimoniul UNESCO. Construcția are o siluetă impresionantă, proporții armonioase și fresce viu colorate, fiind o dovadă vie a măiestriei meșterilor locurilor. Din Poienile Izei avem opțiunea de a coborî la nevoie, înapoi spre Şieu, urmând drumul de pe Valea Poienilor. Urmează o nouă traversare destul de intensă, pe drumul pietruit ce urcă şerpuit obcina dintre Măgura Glodului și Vf. Runcul, altitudinea maximă a traseului (624 m).
Coborârea (downhill) o facem spre satul Glod, unde există de asemenea o biserică de lemn. Construcția are dimensiuni impresionante și proporții atipice pentru zona Maramureșului, fiind construită de o echipă de meșteri din Moldova, cea care a ridicat și biserica din Călinești Susani.
Din Glod avem din nou asfalt, astfel coborârea lină, pe drumul puțin circulat o facem în tihnă, prin satul Slătioara, unde există izvoare minerale sărate (e.g. slătioară „pârâu cu apă sărată"). Ieșim pe Valea Izei la drumul dintre Bârsana și Bogdan Vodă, unde putem să ne abatem spre Mănăstirea Bârsana, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO
Biserica de lemn din Bârsana este una dintre bisericile de lemn reprezentative pentru această zonă etnografică, cu o frumoasă poartă maramureşeană, mănăstirea propriu-zisă, chilii, ateliere, clopotniţa, Muzeul de icoane şi carte veche Gavril de Bârsana și alte anexe. Până nu demult, Mănăstirea Bârsana era cea mai înaltă biserica de lemn din lume.
Până la Rozalvea mai trecem prin satul Strâmtura, unde există o altă biserică de lemn, adusă din Rozavlea, strămutată în vremuri de restriște, cu raiduri ale tătarilor.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!