Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Traseul începe din localitate Jina, se porneşte pe o străduţă asfaltată până la marginea satului. De unde continuăm traseul pe un drum de căruţă lung de circa 20km. Acesta ne conduce într-un parcurs pitoresc cu diferenţe mici de nivel prin păşunile şi fânaţele dintre valea Dobra (sud-vest) şi Pârâul Negru (nord-est). Astfel trecem pe sub vârfurile Căptanu Mic, Căptanu Mare, Guga Mare, Guga Mică. (Pe această porţiune marcajul este mai rar). Trecem prin cătunul Crinţ şi de o ramificaţie a drumului spre baza militară Crinţ şi în scurt timp ajungem în locul numit Şipotul Dezertorilor unde intersectăm traseul CA şi după o scurtă coborâre ajungem La Pripoane. Poteca noastră se continuă înainte spre sud, urmând în continuare drumul de care. După o scurtă coborâre prin pădure sosim la cantonul silvic Sub Duşi, unde se află şi câteva sălaşe. Aici intersectăm drumul forestier dintre Valea Râului Mic şi Valea Dobra. Continuăm traseul prin pădure pe o cărare ce ne scoate în scurt timp într-o poieniţă cu un sălaş şi după 20-30 de minute ajungem într-o poiană mai largă numită La Duşi, aici se găseşte un alt canton silvic. Părăsim poiana şi urmăm cărarea la început mai abruptă prin pădure, traversăm mai multe luminişuri, trecem pe lângă o cruce numită Crucea Bâjii. Ocolim prin stânga pe curba de nivel Vf. Rudarilor, trecem de un izvor şi în scurt timp ajungem în Poiana Padina Rudarilor. Travesăm poiana şi continuăm prin pădure pe cărarea ce devine mai abruptă. Trecem pe sub Vf. Strâmba Mare şi Vf. Foltea spre vest. Urmăm cărarea bolovănoasă numită din trecut Drumul Pietros, mărginit de tufişuri de afini şi jnepeniş. Traseul se menţine în urcuş moderat, în stânga noastră zărim căldarea Iezerului Mic şi nu departe de aici ajungem pe Vârful Frumoasa, unde intersectăm traseul BR şi traseul TA pe care se poate ajunge pe valea râului Frumoasa. Traseul continuă spre Vf. Cindrel, fiind comun cu traseul BR. Traversăm Platoul Diavolului, numit aşa din cauza vânturilor puternice însoţite de descărcări electrice. Panta se ridică pe nesimţite până pe Vf. Cindrel. De aici putem coborî la Refugiul Cânaia sau în Şaua Ştefleşti în drumul judeţean DJ106N.
Traseul 2 BA face legătura între satul Jina și Vf. Cindrel (2243 m), legând două regiuni geografice, Mărginimea Sibiului de Munții Cindrel. Un traseu lung (peste 33 km) cu peste 2000 m diferențe de nivel, în aprox. 11 - 14 h de drumeție, cu segmente care pot fi parcurse și cu MTB. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.
Zona Mărginimii Sibiului este dominată de roci dure, cu șișturi cristaline și relief accidentat, dovadă și formațiunile "Pintenii din Coasta Jinei", o rezervație geologică de interes local aflată lângă Șugag. BA urmează pentru început o potecă pastorală care urcă lejer pe un drum de căruță (accesibil MTB), la pășunile și fânețele de pe interfluviul dintre valea Dobra şi Pârâul Negru. Trecem rând pe rând pe sub vârfurile Căptanu, Guga Mare, Guga Mică și ajungem la casele izolate ale cătunului Crinţ, unde se poate ajunge și pe drumul forestier P. Sibiel. Pe lângă stânele şi colibele ciobanilor, în zonă se mai găsește un domeniu de vânătoare și baza militară Crinţ.
După ce trecem de Șipotul Dezertorilor, unde întâlnim CA (traseul 26) care urcă dinspre Halta Sibiel, continuăm spre sud, trecem de zona La Pripoane și coborâm la un canton silvic. Este locul de unde putem coborî spre Valea Dobra, dacă dorim. (de ex cu MTB)
BA continuă pe potecă prin pădure, trecem de un alt canton și începem să urcăm mai aprig până la Crucea Bâjii. De-aici traversăm o poiană și urcăm în gol aplin, pe cărarea bolovănoasă, cunoscută ca Drumul Pietros. Printre jnepeni și afiniș, trecem pe sub două vârfuri mai însemnate (Vf. Strâmba Mare şi Vf. Foltea), apoi ajungem pe Culmea Găujoara. La capătul culmii, urcăm pe Vârful Frumoasa, în sectorul cel mai înalt din Munții Cindrel (Cibinului), la obârșia căldării Iezerul Mic Cindrel, de unde observăm la V, dincolo de defileul Sebeșului, Munții Șureanu, văile Iezerul Mic și Râul Mare (la NE) și Valea Frumoasei (la S).
Continuăm parcursul către Vf. Cindrel, însoțiți de marcajul principal de creastă BR (traseul 1) peste Platoul Diavolului, o zonă cu dese descărcări electrice și vânturi puternice. După cca. 30 min. de urcuș ușor, ajungem pe Vf. Cindrel (2244 m), marcat cu troițe, cel mai înalt din masiv, deasupra fermecătorului lac glaciar Iezerul Mare, aflat într-o superbă căldare sub vârf, supranumit „marea de smarald”, datorită culorii lui verzui.
Iarna accesibil cu echipament complex de iarnă.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!