Traseul 44 BA face legătura între traseul de creastă al munților Giurgeu și Curmătura Pinticului (Şaua Tablei) - de la poalele Ceahlăului. Este defapt traseul de creastă al Munților Hășmaș, cel mai lung traseu marcat din regiune - se recomandă parcurgerea lui în etape. Este un traseu solicitant, cu peste 2500 m diferențe de nivel, în cca. 12 - 14 h de drumeție. Nerecomandat iarna: zone expuse.și marcaje rare care fac dificilă orientarea .

Traseul BA pornește din Pasul Pângăraţi (Bicaz) împreună cu marcajul principal de creastă al Munților Giurgeului - BR (traseul 9) spre Şaua Niergheş (Deșelatului). Aici ajunge și varianta CG (traseul 21) - un alt traseu de legătură între Munții Giurgeului și Hășmaș, respectiv dinspre satul Hagota. BA continuă pe curbă de nivel, pe vechiul drum al Lapoşului, ocolind Vf. Chişhovoş și Muntele Danțului - accesibile pe varianta TA (traseul 70).

La scurt timp, lăsăm la dreapta varianta PA - spre Muntele Licaș (traseul 56) și continuăm pe sub Vf. Licaş (cu Avenul Licaș), accesibile dinspre Lacul Roșu pe CA (traseul 49). Înainte de Poiana la Vincli reîntâlnim PA coborând abrupt de pe Muntele Licaș în direcția Valea Cupaș. Poiana la Vincli a fost la începutul secolului trecut un important centru forestier.

Pe ruinele rămase distingem marcajele PR (traseul 59), care străbate Culmea Cupaș spre Cheile Bicazului și merită să ne abatem puțin la E pentru a admira Piatra Vithovoşm Muntele Lapoș şi stâncile Ceahlăului, spre care se îndreaptă BA. După ce trecem de locul numit La Cimitir (un fost cimitir militar din timpul primului război mondial, strămutat apoi în Cimitirul Eroilor, aflat în apropiere), ținem drumul din stânga și urcăm Vf. Figheşul de unde vedem și mai frumos Piatra Vithovoş. 

De aici continuăm spre Şaua Vithovoş, unde întâlnim varianta PAD (traseul 43) spre Piatra Vithovoş și varianta de retragere BA (traseul 42) spre satul Hagota - care necesită cunoștințe de orientare deoarece marcajul este rar şi şters în cea mai mare parte a traseului. 

După intersecția cu PAD direcția se schimbă la dreapta, pe curbă de nivel, trecând pe lângă o stână (Atenţie la câini!) și ajungând lângă vf. Poarta Lapoşului. Pe acest segment marcajele se răresc considerabil și trebuie să acordăm o atenţie sporită orientării corecte.

Continuăm prin pădure spre N, spre Vf. Capu Jidanului, pe cumpăna apelor dintre pârâurile Şumuleului şi Şugăului. După cca. 1.5 km ajungem la Poiana Jidanului, unde ocolim prin NV vârful, trecem de un vârf de 1351 m, coborâm apoi în Pna Păltiniș și urcăm pe sub. Vf. Păltiniș, la granița dintre județele Harghita și Neamț. 

De-aici ne orientăm spre V. Arțarului și Piciorul Balajului cu vârful omonim, de unde observăm crucea din Pasul Balaj (1078 m). Dacă vrem să părăsim creasta o putem face la stânga peste Piciorul Balajulu sau pe valea pârâului Balaj spre cătunul Putna Mare. 

Din Pasul Balaj, BA urcă abrupt spre Vf. Poiana Mare (Higheș sau Higheşul Ascuţit) apoi schimbă direcția spre E, pe Piciorul Higheşului. Merită să urcăm pe Vf. Higheş (1502 m) pentru panorama cuprinzătoare a Depresiunii Tulgheș și a masivului Ceahlău. 

De pe Piciorul Higheşului intrăm în pădurea deasă de sub Vf. Chicera (Vf. Chişcer), apoi coborâm abrupt la Şaua Tablei (Curmătura Pinticului), unde BA intră în Moldova, respectiv Munţii Ceahlăului, peste Obcina Tablei (traseul 10) - spre Curmătura La Scaune.

Marcaj rar între Muntele Figheşului şi Şaua Tablei. Traseul nu este recomandat iarna din cauza zonelor expuse (mai ales în zona Vf. Poiana Mare) dar şi din cauza lungimii mari.