Traseul 23 face un circuit larg la poalele Munţilor Rodnei (partea sudică), pe asfalt și drumuri forestiere ciclabile. Un parcurs solicitant, cu peste 1500 m diferențe de nivel, pe cca. 77 km lungime! Altitudinea maximă se înregistrează sub Obcina Prislopașilor (951 m).

Pornim din oraşul Năsăud, un important stabiliment împotriva invaziilor turceşti şi tãtãrãşti, de altfel, fostul sediu militar al regimentului militar habsburgic, este acum un muzeu frumos restaurat - "Muzeul Grăniceresc Năsăudean" (sursa). Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli cu predare în limba română.

Din Năsăud urmăm DN până în Rebrișoara, apoi DJ spre satul Parva, drum care începe urcușul pe Valea Rebra, cea mai lungă vale din Munţii Rodnei, vale care în acest sector tranzitează Muscelele Năsăudului (cu alt. medii între 700 -1000 m). În satul Parva putem face o pauză de hidratare la borcutul Izvorul Carpathia.

Până la Gura Rebra avem de urcat pe drumul forestier de pe Valea Rebra, marcat Triunghi Albastru, ajungând în locul unde Pârâul Guşet se varsă în Rebra. De la poieniţa în care se află câteva cabane de vacanţă, o păstrăvărie şi un ocol silvic, urmăm un drum la stânga și începem un urcuș cu dese serpentine, la baza obcinelor desprinse din Culmea Slănigea și Vf. Tomnatic. Alt. max. a traseului o atingem sub Obcina Prislopașilor (951 m).

Coborârea (downhill) o facem prelung pe Valea Telcişor, trecând în primă fază de Izbucul Izv. Rece (sursă de apă) și o păstrăvărie, apoi de Schitul Buscat. Acest drum forestier este parte din traseul turistic Punct Roșu - ce urcă în creasta principală peste Vf. Tomnatic și Culmea Slănigea. În localitatea Telcișor, intrăm pe asfalt, astfel că avem timp suficient să ne bucurăm de peisaje și gospodăriile locului. 

Din Telciu o luăm spre sud, înspre Coşbuc, unde putem vizita Casa Memorială George Coşbuc, apreciată ca una din cele mai vechi clădiri din spaţiul Tării Năsăudului. Tot aici se află Podul de lemn acoperit, printre ultimele de acest fel din Europa. Podul a fost ridicat doar în două luni, necesar Regimentului Grăniceresc, înființat de Imp. Habsburgic în scopuri militare, dar și pentru folosința localnicilor, care aveau case pe ambele maluri. 

Se spune că Împăratul Iosif al II-lea, atunci când a vizitat locurile (Grănicerii năsăudeni), ar fi salutat în latină, spunând: „Parva Romuli Nepos, Salvae!” – „Mici nepoți ai Romei, vă salut!”. De atunci, satele au fost denumite: Parva, Romuli, Nepos și Salva (sursa).