Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Traseul începe de la intersecţia DJ 763 cu drumul forestier de pe Valea Someşului Cald. Acesta urmează drumul forestier de-a lungul Văii Someşul Cald. Ignorăm mai multe drumuri secundare la stânga şi la dreapta şi ajungem la confluenţa cu Valea Ponor. Aici sunt panouri informative, un loc de campare pe stânga, lângă malul apei şi Cantonul Forestier Obârşia Someşului (sursă de apă, cu robinet). Continuăm traseul pe drumul principal şi ajungem la confluenţa cu Pârâul Alunului Mic. De aici porneşte traseul 33 CA. Trecem pe lângă câteva zone cu stânci aflate la dreapta cum urcăm şi ajungem la o intersecţie unde facem stânga. Urcăm uşor pe drum şi trecem pe lângă Peştera Pepii aflată la dreapta. În continuare ajungem la un izvor de unde ne putem aproviziona cu apă. Trecem prin dreptul unui fost stăvilar pe Someşul Cald (în stânga, jos, pe vale) şi pe lângă un panou informativ. Mai mergem şi ajungem la intersecţia cu traseul de vizitare a Cheilor Someşului Cald PR. Suntem la capătul drumului forestier şi aici găsim panouri informative şi săgeţi indicatoare. Părăsim Valea Someşului Cald şi ne înscriem pe Valea Alunului Mare, pe un drum forestier ce face o curbă în ac de păr, la dreapta. După ce se termină drumul forestier o luăm la stânga, sus, pe un drum de pământ, trecem pe lângă un izvor şi ajungem într-o poiana cu mai multe drumuri înierbate. La a doua intersecţie traversăm pârâul şi urcăm la dreapta. Imediat, la următoarea intersecţie, mergem la stânga şi urcăm într-o poiană în care marcajele sunt rare şi poteca este greu vizibilă. Găsim marcajul în NE poienii, pe un drum de pământ care intră în pădure. Deşi drumul continuă clar în pădure, traseul nostru imediat după intrarea în pădure, face dreapta pe o potecă mai puţin vizibilă. Vizibilitatea marcajelor şi poteca sunt blocate de copaci cazuţi pentru câteva zeci de metri, după care traseul merge doar prin pădure, până în Poiana Onceasa. Cum ieşim în poiană mergem la stânga, pe marginea ei şi imediat întâlnim marcajele CA şi CR (acum desfiinţat). Marcajele în poiană sunt foarte rare pe molizii mari, izolati sau pe bolovanii mari. Traversăm poiana pe o direcţie ESE. La mijlocul ei se ramifică traseul 33 CA ce coboară pe Valea Alunului Mic. Regăsim marcajul CG după ce îl căutăm atent în colţul SE al poienii, şi ajungem pe un platou mic, la o intersecţie de mai multe drumuri de pământ. Un drum coboară uşor la stânga şi alte două urcă spre dreapta în pădure. Dintre acestea două îl alegem pe cel mai din stânga. Ajungem într-o poiană în care rămânem pe drumul ce merge la dreapta, uşor în sus. Urmează un segment de traseu pe curba de nivel, şi când începem să coborâm, suntem din nou atenţi la marcaje! Deşi drumul continuă vizibil la stânga, noi ne orientăm spre dreapta, după mai multe semne vopsite pe doi molizi mari. În 5 minute de la această ramificaţie ajungem la marginea unei pante abrupte, deasupra unor stânci. Le ocolim pe la stânga, schimbăm direcţia de mers spre sud şi ajungem la Peştera Onceasa. Peştera Onceasa este închisă şi nu poate fi vizitată decât cu aprobare specială de la Administraţia Parcului Natural Apuseni.
Traseul 34 CG este traseul de legătură dintre zona Ic Ponor și Peştera Smeilor de la Onceasa, un traseu plin de mărturii ale carstuluil. Este un traseu destul de solicitant, cu cca. 500 de m diferențe de nivel, în aprox. 3.5 - 4 h de drumeție, accesibil iarna în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.
Pornim din localitatea Ic Ponor, de-a lungul Someşului Cald în amonte cca. 2 km și ajungem la confluența cu Valea Ponorului, zonă de camping în apropiere de Cantonul Forestier Obârşia Someşului (sursă de apă). La confluența cu Valea Alunului Mic, se desprinde la dreapta CA (traseul 33) spre creasta Vlădesei (sub Vârful Bohodei).
CG urmează drumul forestier care urcă pe lângă câteva zone cu stânci aflate la dreapta (Huda Vidrii) și pe lângă câteva peșteri de interes local. Peștera Pepii, situată pe versantul stâng al Someșului Cald, în imediata apropiere a drumului forestier are aprox. 700 m lungime și necesită echipament și tehnici specifice speo. Sifonul terminal al peșterii a fost plonjat în mai multe rânduri, în speranța realizării joncțiunii cu Peștera Colțului (sub abruptul Piatra Colțului), dar nu s-a reușit datorită configurației terenului.
Continuăm până la confluența cu valea Alunului Mare, loc unde începe PR (traseul 23 harta Bihor) - circuitul Cheilor Someşului Cald. zonă cu panouri informative şi săgeţi indicatoare. CG părăsește valea se înscrie pe Valea Alunului Mare, pe un drum forestier ce ne conduce la vuietul puternic al Izbucului Alunul Mare. În apropiere se află o altă peșteră de interes speologic (Peștera de la Izbucul din Alunul Mare).
Un urcuș pieptiș pe o potecă turistică firavă, prin pădure, pe un covor de mușchi, ne conduce în rezervația Peștera Cerbului – Avenul cu Vacă. Cu atenție sporită la marcajele rare, ajungem în extremitatea vestică a Poienii Onceasa, unde reîntâlnim CA (traseul 33).
Poiana Onceasa (1 300 m alt), largă, cu fundul plat sau ondulat, are relieful tipic al unei platforme carstice, cu doline şi gheburi de calcar; acoperită cu păşuni bogate şi cu.pâlcuri de molid, cu aspectul pitoresc al unui parc, asemănătoare cu Platoul Carstic Padiș. Presărată de doline, al căror fund este uneori ocupat pînă în vară de zăpadă, sau permanent de mici lacuri, Poiana Onceasa este fermecătoare.
Urmăm marcajele rare cu atenție și ieșim din poiană pe curbă de nivel, apoi coborâm domol până la marginea unei pante abrupte, deasupra unor stânci, pe care le ocolim la stânga. Din acest punct luăm direcția S și ajungem la Peştera Smeilor de la Onceasa.
Peștera Onceasa, a devenit renumită atât în țară, dar și peste hotare, datorită cantității extrem de mari de rămășițe ale ursului de peșteră descoperite aici. Este unul dintre cele mai importante situri paleontologice din Europa, majoritatea muzeelor de științe ale naturii au eșantioane prelevate din această cavitate. Pentru locuitorii din zonele apropiate peșterii, aceasta a inspirat teamă și mister datorită dimensiunilor neobișnuite ale osemintelor, motiv pentru care au denumit-o peștera Smeilor. Peştera Onceasa este închisă şi nu poate fi vizitată decât cu aprobare specială de la Administraţia Parcului Natural Apuseni.
Marcaje rare în Poiana Onceasa. La coborârea spre Poiana Onceasa, pe o porţiune scurtă, este necesară atenţie sporită deoarece este o pantă abruptă.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!