Valea Vinului, poartă de acces spre Vârful Ineu

 

Munții Rodnei constituie al doilea parc național ca mărime din țară și totodată unul dintre cele mai bine conservate peisaje glaciare din România. Masivul are o creastă impresionantă, comparabilă cu cea a Meridionalilor, cu cele mai inalte altitudini din Carpații Orientali: Vf. Pietrosu (2303 m), Vf. Inău (2279 m), Vf. Inăuţ (2222 m). 

Citește și Lacurile Lala Mare și Lala Mică - în drumul spre Ineu 

Culmea principală are o lungime de peste 50 km și o lățime de 30-40 km, orientată est-vest, cu multe picioare sudice lungi și pante nordice abrupte.

 

Câte puțin despre satul Valea Vinului

Localitatea Valea Vinului, cu puţin peste 200 de locuitori maghiari, te cucereşte de îndată cu frumusețea și liniștea locului, un leagăn de creație pentru scriitori. Aici și-au găsit inspirația și au scris în liniște Liviu Rebreanu, Coșbuc, Sadoveanu, Lucian Blaga etc, în vestita Casă a Scriitorilor, care are nevoie de reabilitare (momentan în paragină).

Casa Scriitoriilor, Valea Vinului - © Timp online

Valea Vinului avea în trecut o mare însemnătate datorită exploatării  (aur, argint, cupru, zinc sau plumb). Istoricii atestă faptul că cea mai înfloritoare perioadă a fost pe vremea Imperiului Austro-Ungar, cand din minele din Valea Vinului au ieșit mii de tone de zăcăminte, folosite de domnitorii Transilvaniei și Moldovei ca mijloc de garanție către imperiu. (sursa)

După unirea Transilvaniei cu România, micul sat catolic Borpatakhoz devine Valea Vinului, denumire dată de culoarea arămie a râului care tranzitează satul (Izvorul Roșu), asemănătoare vinului. Deci, fără legătură cu licoarea lui Bachus. 

Primăvara târziu (lunile mai - iunie), aproape de Valea Vinului, prinde culoare Poiana cu narcise de pe versantul estic al Muntelui Saca, inclusă în Parcul Național Munții Rodnei - cea mai înaltă dintre rezervațiile de narcise din țară. 

Poiana cu Narcise Masivul Saca - Iulian Radu

Citește și Masivul Saca - paradisul narciselor din Munții Rodnei

 

Drumeție de iarnă Valea Vinului - Muntele Curățel - Șaua cu Lac (aprox. 4 h)

Pentru ascensiunea pe Muntele Curățel dinspre Valea Vinului urmărim marcajul Triunghi Roșu. 

Drumul din centrul satului Rodna spre Valea Vinului poate fi parcurs cu maşina, destul de bun (o parte asfaltat, o parte din plăci de beton). La ieșirea din sat, spre amonte, găsim un stâlp de marcaj cu săgeți, chiar la confluența văii Izvorul Roșu cu valea Izvorul Băilor (zona La Gatere). Spre NV pornește marcajul Triunghi Albastru - care străbate V. Izvorului Roșu, apoi Muntele Cișa, spre Tarniţa lui Putredu. 

Dacă timpul ne permite, putem vizita casa memorială Reményik Sándor, situată în curtea pensiunii Suzy Panzio.

Pensiunea Suzy și casa memorială Reményik Sándor.

Deşi are peste un secol, căsuţa de la poalele Munţilor Rodnei încă este locuibilă şi primeşte an de an turişti din toată Europa.

Casa ridicată în 1910 era locul preferat „de creaţie” al poetului Remenyik Sandor, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori maghiari din Transilvania din perioada interbelică. Vara, acesta se refugia la Valea Vinului. Are poezii dedicate Vârfului Ineu sau Strâmtorii Dracului. (sursa).

Ținem Valea Izvorul Băii, apoi drumul se îngustează brusc, cu porţiuni în care apele şi-au croit drum printre stânci. Strâmtoarea Dracului, poartă rămăşiţele unei vechi mine. 

Stramtoarea Dracului - Claudiu Iusan

Locul unde părăsim valea și începem urcarea prin pădure - Găvrilă Albert

Părăsim valea și ne încadrăm pe un drum de TAF destul de abrupt prin pădure, în coasta Muntelui Curăţel. Adesea, în curbele pe care drumul le descrie vom vedea cum din el se mai desprinde câte un drum de TAF. Ajungem la un indicator cu două săgeţi: - spre dreapta varianta de iarnă (1.5 h până în culme), cealaltă spre stânga - varianta de vară (1 h). 

Locul unde se despart variantele spre Muntele Curațel - Hudin Lucian

După ce ieșim în culmea Muntelui Curățel,, ajungem la Refugiul Salvamont Curăţel numit şi Ancuţa, reabilitat în 2014. 

Refugiul Curățel - Găvrilă Albert

Continuăm destul de pieptiş prin golul alpin (drumul face dreapta). 

Refugiul Curățel - Găvrilă Albert

Citește și Munții Rodnei - în căutarea bujorilor de munte

Mai sus de Refugiul Curățel se deschid panoramele spre culmile înconjurătoare și spre vârfurile din creasta principală.

Trioul Ineu-Ineuț-Roșu - Hudin Lucian

La sud vedem Vf. Capul Beneșului (1587 m), vârf de la care piciorul Muntelui Curățel, "cade" brusc spre Valea Someșului Mare (localitatea Șanț)

Vf. Capul Beneșului - Hudin Lucian

Vizavi se ridică impozant Corongișul 

Corongisul - Hudin Lucian

Colosii Rodnei - Buhaescu, Pietrosu, Laptelui, Puzdrele - Hudin Lucian

Nedeia Taranului, Rabla si Laptelui - Hudin Lucian

vedere spre Călimani - Hudin Lucian

Odată depășite vârfulețele Muntelui Hârosu (după aprox. 2 h), ajungem în Șaua "cu Lac", unde întâlnim variantele traseului de creastă Bandă Roșie: una din ele urcă pe Ineu (2279 m).

Ineul si Ineutu - Hudin Lucian

Ineul - Hudin Lucian

Urcarea pe Varful Ineu - Hudin Lucian

Abruptul Ineului - Hudin Lucian

Ineul domină jumătatea de est a crestei principale, iar de aici ni se dezvăluie Vf. Tomnatec (2051 m) și Lacul de sub Ineu, situat într-un circ glaciar de toată frumusețea. Dacă avem noroc, în zilele senine, putem vedea munții din jur: Maramureşului, Munţii Suhard, Rarău, Călimani și Bârgău.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă în Munții Rodnei cu harta de drumeție MN03 - Harta de drumeţie a Munților RODNEI editia a 3-a

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo credit: Hudin Lucian, Găvrilă Albert & more

Citește și Munții Rodnei - propuneri de trasee pentru schi de tură