Traseu clasic de iarnă - schi de tură spre Vârful Țarcu

Munţii Ţarcu sunt munți sălbatici cu pășuni alpine și căldări glaciare, într-un peisaj desăvârșit.
 Aproape-de-statia-meteo-Cuntu - Alina Cîrja

Munţii Ţarcu - prezentare generală

Munţii Ţarcu - Muntele Mic ocupă partea de nord-vest a Carpaţilor Meridionali şi se detaşează ca o grupă aparte, de forma unui triunghi, mărginită de Bistra (la nord), Timiș (la vest) și râurile Rece (cunoscut și ca Râul Hideg), Râul Șes și Râul Mare, toate cu direcția sud-est.

Din Vârful Ţarcu porneşte spre nord-vest Culmea Jigorei (l250-1400 m înălţime), care face legătura cu Masivul Muntele Mic, iar din Vârful Căleanu spre sud-est se arcuieşte Culmea Prislopului (Sălătrucului) de l800-2000 m înălţime - legătura cu Munţii Godeanu.

Localnicii spun despre Munții Țarcu că sunt munți periculoși, cu vreme schimbătoare, unde vânturile ating adesea viteze foarte mari, fapt confirmat și de măsurătorile de la staţia meteo Ţarcu, una dintre cele mai greu accesibile stații meteo din țară. Ţarcu este o veritabilă „poartă a vânturilor” aproape tot timpul anului și s-au consemnat câteva tragedii. Verificarea prognozei meteo înainte de a pleca la drum este esențială. 

Stația meteo de pe Vf. Țarcu - © Amazing Romania

Acest aspect i-a menținut statutul de munte sălbatic, rar umblat de turiști, unde există zone compacte, practic nealterate şi fără aşezări umane. Un astfel de areal este sit Natura 2000 Munţii Ţarcu, cu regim special de conservare, cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă de ecosisteme mult mai mare faţă de media la nivel naţional. Din fondul forestier, peste 10.000 ha sunt păduri virgine şi cvasivirgine. 

Partea vestică, ce limitează Valea Bistrei Mărului, cu stațiunea Poiana Mărului, este practic “no man’s land” - fără trasee turistice omologate. Culmi înalte (între 1500 - 2150 m), pajiști alpine cu flori și căldări glaciare care adăpostesc câteva lacuri fermecătoare (Iezerele Bistrei, Iezerele Nețisului, Tăurile Baicu, Tăul Lucios, Lacurile Șuculețu, Iezerul Țarcu ș.a.) așteaptă să fie descoperite de către doritori. 

Lacul Netiș, pe fundal vârfurile Gugu și Godeanu  - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Lacul glaciar Iezerul Bistrei înconjurat de jnepeni și versanți cu lespezi - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

 Iezerele Netișului - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Este adevărat, lacurile glaciare din Munţii Ţarcu nu se pot compara ca dimensiuni şi frumuseţe cu cele din Retezat, totuși poziționarea lor în văi adânci, mărginite de versanți cu lespezi, jnepeni și tufe de rhododendroni (bujori de munte) le conferă un farmec aparte. 

Citește și Retezatul “ochilor albaștri” - în drumul spre Păpușa și Peleaga

Unul din traseele de iarnă sigure, fără pericol de avalanșă, este cel dinspre Muntele Mic spre Vf. Țarcu. Probabil din acest motiv, este cel mai frecventat traseu din masiv, atât pentru drumeții cât și pentru schi de tură. 

Citește și Iarna în Munții Țarcu

Schi de tură Șaua Jigoriei - Cabana Cuntu - Vf. Țarcu (track)

Acest traseu poate fi combinat cu o ieșire la schi în stațiunea Muntele Mic unde sunt disponibile mai multe pârtii cu teleschi și două pârtii mai noi cu telescaun. Privit dinspre Muntele Mic, Masivul Ţarcu are aspect de cetate, mărginit din toate părţile de pante abrupte. 

Schiul de tură reprezintă un mix de activități sportive specifice zonelor montane, îmbinând schiatul pe munte, la deal și la vale, cu activitățile de trekking, hiking și chiar escalada.

Citește și Totul despre schi de tură - sfaturi de la partenerul nostru, Decathlon România

Munții Țarcu, de pe pârtia Vâlsanu, Muntele Mic - © Amazing Romania

Accesul la Șaua Jigoriei se face pe șoseaua Borlova - Muntele Mic. Iarna, pe segmentul superior este recomandată montarea lanțurilor. 

Staţiunea Muntele Mic a luat naștere încă de la începutul anilor 30, cu facilități de cazare, unele dintre ele existand si azi. Tot atunci este inaugurat monumentul eroilor bănățeni: Crucea de pe Muntele Mic, înlocuită cu o construcție modernă în 2004. În anii 60 apar primele pârtii, apoi telescaunul spre Valea Craiului (actualmente cel mai lung din țară). 

Din Șaua Jigoriei (1210 m), situată pe cumpăna de ape dintre bazinul Sebeşului şi P. Şucu, urcăm prin frumoasa pădure de fag și molid, spre Poiana Şeroni, cu priveliști spre Ţarcu și căldarea Olteana, peste care se ridică Culmea Căleanu-Brusturu, stâncoasă. 

Dincolo de pădure se zărește creasta - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Avem prima priveliște cu creasta complet albă a Munților Țarcu.

Poiana Șeroni cu creasta principală a Țarcului pe fundal - © Amazing Romania

Ieșim din pădure în golul alpin și continuăm domol pe panta Muntelui Cuntu până aproape de staţia meteo Cuntu, unde se poate campa.

Poteca spre stația meteo Cuntu  - © Amazing Romania

 Aproape de stația meteo Cuntu - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

În apropiere se află și Lacul Cuntu, care vara adaugă un plus de savoare peisajului alpin. Lângă ele, Cabana Prietenii Munților (1460 m), încremenită în timp, stă mărturie a unor vremuri mai bune, când exista un flux de turiști care-i asigura funcţionalitatea. Poiana frumoasă, cu ultimii brazi crescuți răzleț, ne îmbie la popas.

Poiana cu stația meteo Cuntu - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Mai departe, urcarea spre Vf. Ţarcu ne poartă pe vechiul drum de culme pastoral, marcat cu momâi, pe cumpăna dintre valea adâncă Olteana (cu căldările Țarcului) și izvoarele Pârâului Lung (Feneș). Pe timp de ceață ne ghidăm după drumul de tractor către staţia meteo Ţarcu.

Urcare de la stația meteo Cuntu - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Urcarea spre vârful Sadovanu - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Abia dincolo de vârful Sadovanu, poteca ia aspectul unui traseu de creastă, cu înșeuări. 

Urcarea ne prilejuiește belvederi spre picioarele sudice ale masivului, Culmea Pleașa, Culmea Poiana Înaltă din Munţii Hidegului, dincolo de care se ridică Munţii Cernei. La vest avem Depresiunea Caransebeş-Mehadia şi mai departe, Munţii Semenicului. 

Obs. Există o varianta a potecii de creastă (accesibilă pe timp de vară!) care coboară înainte de Vf. Sadovanu în căldările de sub Tarcu si le parcurge aproape de Iezerul Țarcu, urcând în creastă, direct în Șaua Plaiului. 

Căldarea în forma de potcoavă de sub vârful Țarcu ne cucerește instant.

 Momâi deasupra căldării Țarcului ©Alina Cîrja - Banda Rosie

De pe Vf. Țarcu putem observa cupola Muntelui Mic, Culmea Căleanu-Brusturu, creasta principală Retezatul Mare, Vârfurile Gugu și Godeanu, și, cu puțin noroc, chiar și Munții Bihor.

Vedere spre Vf. Gugu, munții Godeanu ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

Retezatul văzut de pe vârful Țarcu ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Citește și Drumeție de iarnă în Munții Retezat

Din Meridionali până la Apuseni ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Vedere spre Muntele Mic - © Amazing Romania

Munții Poiana Ruscă, Almăjului și Cernei întregesc orizontul larg. 

Coborârea înapoi spre stația meteo Cuntu, ne dă prilej să admirăm și mai bine, platoul ușor bombat al Muntelui Mic, rest al suprafeței de netezire Borăscu. 

Vârful Țarcu și creasta preincipala ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Marcajul crestei principale ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Citește și Schi de tură pe platoul Vlădeasa și împrejurimi

Coborâre spre stația meteo Cuntu ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Citește articolul complet Banda Roșie.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă în Munții Țarcu cu harta de drumeție MN 25 Munții Godeanu-Țarcu-Muntele Mic (2020) ➡️ https://bit.ly/3gET72T

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo credit: Alina Cîrja - Banda Roșie

Citește și Munții Rodnei - propuneri de trasee pentru schi de tură