Trascău de toamnă - Piatra Craivii și Iezerul Ighiel

Piatra Craivii domină prin poziţia sa toată zona înconjurătoare și, mai presus de atât, este un loc încărcat de istorie. Tot în zonă găsim și Lacul Ighiel
 Piatra Craivii - Daniel Morar

Munții Apuseni sunt o oază de relaxare departe de aglomerația urbană și un areal cu un potențial turistic deosebit.

Citește despre Piatra Secuiului și alte obiective lângă Rimetea

Trascăul oferă o multitudine de atracții naturale, culturale, istorice - comori mai mult sau mai puțin cunoscute.

Citește despre Cheile Turzii și Cheile Turului (Tureni)

Cheile Mănăstirii (Râmeț) in culori de toamna - Daniel Morar

Citește despre Cheia Mănăstirii si Mănăstirea Râmeț

Spre exemplu, nu multă lume cunoaște legendele Pietrei Craivii, cu Cetatea dacică Apoulon, considerată de istorici un “centru spiritual” al dacilor. 

Piatra Craivii  - anticul Apulon al triburilor dacice.

Găsită la baza versantului accidental, în timpul unor săpături arheologice acum peste 50 ani, Apoulonul antic a fost ultima cetate cucerită de romani în perioada de expansiune în Dacia.

Piatra Craivii, Cetatea dacică Apoulon - Daniel Morar

Ulterior cercetările au scos la iveală faptul că cetatea era construită strategic cu mai multe roluri: spațiul ideal de locuire cu o poziție aproape inaccesibilă în vârful unui munte abrupt,  sanctuare cu baze de piatră asemănătoare celor de la Grădiştea Muncelului, turnuri. Însă tehnica de construcție era diferită de cea utilizată în Munții Orăștiei, astfel că cetatea impresiona prin arhitectură complexă: clădiri cu caracter civil, militar şi spiritual, ateliere, gropi de provizii, zăcăminte metalifere; izvoare de apă. 

Se spune că Decebal s-ar fi retras la Piatra Craivii după ce a fost înfrânt la Sarmizegetusa, iar în cele din urmă, după luni întregi de asediu, cetatea tribului appuli (n.r. cei viteji, puternici) a cedat, iar Decebal a fugit.

Leg. XIII Gemina, în marș spre Apulon (reconstituire) - Daniel Morar

Civilizația pe Piatra Craivii nu se oprește la antichitate, ci continuă cu evul mediu. Există urme ale unui castru feudal, aparținând sașilor, “Gastrum Kechkes” (Cetatea Caprei). Mai multe despre istoria acestei cetăți legendare puteți citi aici.

Cetatea este şi subiect de poveşti fantastice, cu uriaşi. Localnicii ştiu legende care spun că locaţia ar ascunde bogăţii imense, ascunse de oamenii unor vremuri îndepărtate, acoperite de lespezi grele şi păzite de porţi ferecate care se deschid numai la zile mari, odată la 7 ani 

Acces la Piatra Craivii (Piatra Caprei)

Piatra Craivii se află în partea sud-estică a Munților Trascău, la aprox. 18 km de Alba Iulia, pe interfluviul dintre două mici pâraie, Valea Bucerdea și Valea Cricău. 

Piatra Craivii (stânga) văzută dinspre Alba Iulia - Daniel Morar

Este o creastă calcaroasă de aprox. 500 m lungime și altitudinea maximă de 1078 m. Nu pare mult, dar cu toate acestea ea domină văile și depresiunile înconjurătoare. 

Piatra Craivii văzută de pe Piatra Cetii, dinspre nord - Daniel Morar

Citește și Piatra Cetii - regina pietrelor calcaroase din Trascău

Cel mai frumos e să te apropii treptat, pornind dinspre unul dintre satele de la baza ei (Bucerdea, Craiva sau Cricău). Doar așa îi poți descoperi profilul semeț și unghiurile inedite.

Piatra Craivii, amonte de Bucerdea, de lângă troiță - Daniel Morar

Cu un scurt popas te poți bucura și de profilul frumos al poienii în formă de inimă și trovanții scoși de eroziune. 

Faimoasa poiană-inimă, de pe verasantul opus al văii Bucerdea - Daniel Morar

Poiana Dragostei (Poiana Inimă) - Daniel Morar

Unul din trovanții scoși la iveala de eroziune - Daniel Morar

Există trei drumuri de acces spre Piatra Craivii, nici unul nu e asfaltat, însă sunt practicabile cu MTV, 4x4, enduro, off-road. Un drum pornește din satul Craiva, altul din Cricău, iar al treilea din satul Bucerdea Vinoasă. 

Cei care vor să se bucure la pas de drumeție, au ca opțiuni mai multe poteci marcate:

- Bandă Roșie dinspre Valea Galda, cu popas pe platoul Pietrei Bulzului

Citește mai multe despre Piatra Bulzului (Bulzul Gâlzii) 

- Triunghi Roșu dinspre localitatea Întregalde, printre Cheile Găldiței și Cheile Turcului

- tot Triunghi Roșu, varianta mai rapidă, dinspre Bucerdea Vinoasă, apoi Punct Albastru

Drumeagul care urca la Piatra Craivii dinspre sud - Daniel Morar

-Triunghi Albastru dinspre Cricău, până sub Vf. Piatra Craivii, apoi BR + Punct Albastru

Așadar, indiferent din ce direcție abordați Piatra Craivii, până pe vârf, e nevoie să urcați de la drumul de pământ ce ajunge la sud de creastă.

Drumul dinspre Bucerdea spre Piatra Craivii - Daniel Morar

Poteca Punct Albastru este scurtă dar versantul este stâncos și abrupt, cu prăpăstii de-o parte și de alta a vârfului. Este bine să parcurgeți traseul pe vreme uscată.

Poteca de Creasta văzută dinsre sud - Daniel Morar

Creasta Pietrei Craivii si Valea Bucerdea - Daniel Morar

Dar răsplata este pe măsură: Piatra Craivii este un punct de belvedere excelent spre împrejurimi.

Piatra Cetii, Vf. Prisăcii, Fața Pietrii, Vârful Pleșii si Piatra Bulzului - Daniel Morar

De la crucea din vârf (cota 1.078 m), se poate admira în apropiere silueta fotogenică a Pietrei Bulzului și Piatra Cetii, dincolo de Valea adâncă a Galdei, mai spre vest Cheile Întregaldelor, iar spre est și sud-est localitățile de pe valea Mureșului mijlociu.

Piatra Cetii vazuta de pe Piatra Craivii - Daniel Morar

Piatra Bulzului (Bulzul Galzii) vazut de pe Piatra Craivii - Daniel Morar

Cheia Intregalde, de pe Piatra Craivii - Daniel Morar

În zilele senine, orizontul larg este completat de Cheile Turzii, Culoarul Mureșului, Alba Iulia, Sebeș, Munții Șureanu, chiar și crestele Făgărașilor. 

Vedere spre Munții Făgărașului și Munții Lotrului - Daniel Morar

În satul Bucerdea Vinoasă merită să facem un popas la muzeul sătesc, unde localnicii păstrează cu sfințenie obiecte vechi, simboluri etnografice ale identității lor, precum și dovezi arheologice din cetatea dacică Apoulon.

În satul Cricău puteți alege să vizitați două obiective turistice: Biserica Reformată Calvină, cu incinta fortificată ce datează din secolul al XIII-lea

Biserica fortificată din Cricău - © Wikimedia Commons

Conacul San Benedictus care a aparținut unui veritabil grof al vinului, Burger Adalbert. De câțiva ani, conacul a fost transformat în pensiune. De altfel, multe din casele din Bucerdea Vinoasa și Cricău poartă cu mândrie însemnul “pivniță de vinuri”, fiind poziționate pe vechiul Drum al vinului

Iezerul Ighiel, lacul de smarald de sub Platoul carstic Ciumerna

O altă comoară, mai mult sau mai puțin cunoscută publicului larg, situat în partea de SV a munților Trascău, este lacul de baraj natural Ighiel, format pe calcare, cel mai mare de acest fel din România. Poziționat la o alt. de aprox. 920 m,, în etajul stejarului și fagului, lacul capătă toamna o coloristică debordantă.

Iezerul Ighiel inconjurat de padurea ruginie - Daniel Morar

Lacul are o culoare frumoasă, iar locul în care este așezat, între culmi împădurite, îi dă și mai mult farmec. 

Lacul Ighiel, imprejmuit de culmi impadurite - Daniel Morar

Există și o cabană modernă, cu 4 camere, 8 locuri, curte și foișor, potrivită pentru relaxare. 

Cabana Iezer-Ighiel in decor de toamna - Daniel Morar

Cei care doresc pot urca de la lac până pe platoul carstic Ciumerna, la intersecția cu magistrala BR a Apusenilor  - sectorul Trascăului. 

Vârful Gemenele văzut de pe platoul Ciumerna - Daniel Morar

 Priveliște spre Valea Găldița cu satul Necrilești - Daniel Morar

Relieful carstic al platoului Ciumerna ne scoate în față doline și crovuri, iar cu puțin noroc putem găsi și niște peșteri foarte puțin umblate. Una dintre acestea este Peștera Bisericuța .

Lapiezuri si ienuperi pe platoul Ciumerna - Daniel Morar

Doline in platoul carstic Ciumerna - Daniel Morar

Acces spre lacul de baraj natural Iezerul Ighiel

Există două trasee de drumeție care ne conduc la Iezerul Ighiel:

- Cruce Albastră, cel mai facil, care folosește un drum dinspre Defileul Ighiului, potrivit pentru MTB

Drumul pietruit spre Iezerul Ighiel - Daniel Morar

- Cruce Galbenă, dinspre Pietrele Ampoiței și Cheile Ampoiței, care apoi urmează unul din drumurile folosite la transportul lemnelor, cu vederi spre Lunca Ampoiței.

Calcarele de la Ampoița (Pietrele Ampoiței) - Daniel Morar

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă, descoperind zona Piatra Craivii - Iezerul Ighiel cu harta de drumeție ➡️MN 10 Munții Trascău https://bit.ly/2OjQutz  


Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Daniel Morar

Citește și Cheia Râmețului - pe firul apei și pe Brâna Caprelor