Toamna târziu pe potecile Trascăului central

Adăugat acum 2 ani 5 luni de Morar Daniel.

Explorăm platoul calcaros dintre obârșia Văii Cetea și Valea Galda într-o zi de toamnă.

Prezentare generală

Munții Trascăului – fac parte din grupa Munților Mureșului, ai Munților Apuseni, alături de Munții Metaliferi. Culmea principală a Munților Trascăului are aceeași lungime ca cea a Munților Făgărașului, aproximativ 70 km. Sunt cuprinși între Valea Ampoiului la sud și Valea Racilor (Turenilor) la nord. Altitudinea lor nu depășește 1400 m înălțime, cel mai înalt vârf fiind Dâmbăul cu 1369 m. Altitudinea relativă față de culoarul Mureșului, de la Turda-Alba Iulia, este de aproximativ 1000 de metri.

Muntii Trascăului

Piatra Cetii, în stânga, văzută de pe drumul Aiud-Ponor.

Au o geologie complexă, fiind formați din roci diverse, magmatice și sedimentare, dispuse în fâșii longitudinale succesive și așezate peste un fundament cristalin. Culmile centrale corespund aliniamentului de calcare jurasice. Aici sunt atinse cotele cele mai înalte ale Trascăului și tot în acest aliniament de calcare au fost sculptate de către râuri cele mai impunătoare chei: Cheile Turzii, Cheile Râmețului, Cheile Întregalde, Cheile Aiudului.

Citește și Drumeție peste vârfurile Trăscăului nordic

Muntii Trascăului

Strate geologice în Trascău.

Munții Trascăului

Cheile Aiudului.

Prezența calcarelor au impus dezvoltarea reliefului carstic subteran și de suprafață (endocarst și exocarst). Există numeroase peșteri, grote, avene, zeci de sectoare de chei, platouri carstice, pereți abrupți, doline, cascade, arcade, turnuri etc

Munții Trascăului

Relief carstic rezidual la Cheile Întregalde.

La pas pe Plaiul Cheilor Întregalde

Traseul pe care am ales să vi-l prezentăm în acest articol, care ne poartă pașii din Valea Galdei, peste Piatra Cetii, apoi prin cătunul de poveste Tecșești. Străbatem apoi un mic platou carstic, presărat cu doline, dintre obârșia Văii Cetea și adâncita Vale a Galdei, urmând apoi să ”survolăm” de sus Cheile Întregalde și să coborâm înapoi în Valea Galdei, 5 km în amonte, la confluența acesteia cu pârâul Modolești. Revenirea la locul de parcare se va face pe DJ107K, cel care străbate Cheile Întregalde și restul văii din aval, cu aspect de defileu. Acest traseu străbate interfluviul dintre Valea superioară a Cetii și Valea Galda, cu urcare și coborâre în această din urmă vale. Este un traseu cu o lungime de aproximativ 15 km și o diferență de nivel de aproximativ 1000 m. Marcajele traseului sunt:

Bandă Roșie: Valea Galda-Cătunul Răicani - cca 440 m diferență pozitivă de altitudine;

Triunghi Roșu: Cătunul Răicani – Modolești – 565 m (Șaua Răicani – Vf. Piatra Cetii - 335 m, Poiana cu Narcise – sub Vf. Plaiului - 240 m);

Cruce Galbenă: Modolești – gura Pârâul Cailor (DJ107K).

La pas pe Plaiul Cheilor Întregalde

DJ107K pe Valea Galda. În fundal, Piatra Bulzului.

La pas pe Plaiul Cheilor Întregalde

Piatra Cetii văzută de pe Vf. Gorunu.

Descrierea traseului

Urcarea se face din Valea Galda, de pe DJ107K, din dreptul indicatorului Bandă Roșie cătunul Răicani, pe o culme destul de abruptă, care coboară dinspre interfluviul dintre Valea Galdei și Valea Cetii. Pe culmea acestui interfluviul marcajul Bandă Roșie intersectează marcajul de culme Triunghi Roșu, care leagă Cheile Cetii de cătunul Modolești. De la punctul de intersecție părăsim marcajul Bandă Roșie și ne orientăm spre vest, pentru a urca versantul estic, abrupt al Pietrei Cetii.

Atingem punctul cel mai înalt al crestei calcaroase, de 1233 m și facem un popas lângă Avenul din Piatra Cetii. Aici este unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere din Munții Trascăului.

Spre est se pot vedea Culoarul Mureșului, adesea acoperit de cețurile toamnei, dincolo de care se pot vedea cele mai mari înălțimi ale Podișului Târnavelor și chiar Munții Făgărașului. În aceiași direcție, dar mai aproape se pot zări Cheile Cetii și Cheile Galdei. Spre sud se pot vedea Piatra Bulzului, Piatra Craivii, iar în depărtare Munții Lotrului, Munții Cindrelului, Munții Șureanu și câteva creste mai înalte din Munții Parâng. Tot spre sud, dar puțin mai spre vest de aceste masive montane se poate vedea creasta Munților Retezat, cu vârfurile sale principale. Spre vest, în depărtare pot fi văzute vârfuri reprezentative ale Munților Metaliferi (Vf. Geamăna, Vf. Detunata, Vf. Poienița), Masivul Vulcan, Vârful Bihor și cariera de la Roșia Poieni. Mai aproape pot fi văzute părți din Cheile Întregaldelor, Cheile Râmețului și Cătunul Tecșești. Prin deschiderea Cheilor Râmețului poate fi văzută și partea înaltă a masivului Scărița-Belioara.

De pe Piatra Cetii, poteca marcată coboară pe versantul vestic al acesteia și ajunge în dreptul unei gospodării din cătunul Tecșești. În grădina acestei gospodării se află și o poiană cu narcise.

Citește și Masivul Saca - paradisul narciselor din Munții Rodnei

Traseul trece apoi pe lângă o dolină, care formează cuveta unui mic lac carstic și urcă versantul Vârfului Gorunu (1120 m) pe care îl ocolește pe la sud. Acest vârf este un alt punct spectaculos de belvedere. Se poate vedea aliniamentul de culmi din banda secundară de calcare, situată la est de cea principală. Aceste vârfuri sunt: Piatra Cetii, Vf. Prisecii, Vf. Pleșii, Piatra Butanului, Piatra Secuiului și Colții Trascăului. La nord de Piatra Cetii pot fi zărite și Cheile Tecșeștilor. În direcția comunei Ponor poate fi văzut și Muntele Mare, cu renumitul său dom-radar.

Citește și Muntele Mare – Turnul de veghe al Apusenilor

Revenind la poteca marcată, traseul urmează să străbată un platou carstic presărat cu doline, dintre care, unele, impermeabilizate de argilă, păstrează mici ochiuri de apă.

La pas pe Plaiul Cheilor Întregalde

Culmea pe care se urcă din Valea Galda