Spre Reduta Suru - vârful dominant al Făgărașilor vestici

Vârful Suru este vârful dominant al părții de vest a Munților Făgărașului.
Vârful Suru

Munții Făgărașului mai altfel

Orice iubitor de munte din România a ajuns cel puțin o dată în Munții Făgărașului. Când ne gândim la Munții Făgărașului ne gândim la cele mai înalte vârfuri de pe teritoriul României, la cea mai lungă creastă alpină din țară și la cel mai sălbatic relief glaciar. Orice iubitor de munți își dorește să ajungă măcar o dată pe cele mai înalte vârfuri ale Făgărașilor sau să parcurgă cele mai sălbatice porțiuni de creastă ale acestora. În general când spunem Munții Făgărașului avem în minte vârfurile Moldoveanu sau Negoiu, Custura Sărății sau Strunga Dracului, Lacul Bâlea sau Lacul Podragu. Pentru majoritatea turiștilor denumiri ca Vf. Chica Fedeleșului sau Vf. Comisu nu spun mare lucru. E normal să fie așa pentru că aceste vârfuri sunt din acele părți ale crestei făgărășene, care sunt mai puțin umblate, unde altitudinile coboară sub 2000 de metri, iar relieful nu mai are spectaculozitatea zonei centrale. Aceste zone sunt situate spre cele două capete, vestic și estic, ale crestei principale. Fără să poată rivaliza cu „spectacolul” oferit de zona clasică de drumeție din Munții Făgărașului, aceste sectoare de creastă au fără îndoială partea lor de inedit, de „altfel de Făgărași”. Culmile sunt mai domoale, relieful glaciar abia se poate ghici, sau lipsește, lacurile glaciare ne există, dar sunt mai liberi, mai puțin aglomerați în orice perioadă a anului. Aici este o altfel de sălbăticie, nu cea a crestelor ascuțite ci cea a naturii libere de forfota turistică. Uneori ne dorim și astfel de împrejurări de a fi în natură.

Citește și Munții Făgăraș - Din Valea Sâmbetei pe Dara și Hârtopul Darei

Vârful Suru văzut de la Biserica fortificată de la Cisnădioara

Vârful Suru văzut de la Sibiu

Vârful Suru văzut de la Tălmaciu

Vârful Suru văzut de pe poteca TR spre Cabana Suru

Mănăstirea Turnu Roșu – Șaua Corbului - Vf. Suru – Vf. Capul Surului

Marcaje: Cruce Roșie, Bandă Roșie (momâi între Curmătura Surului și Vf. Suru).

Este un traseu turistic din partea de vest a crestei principale, cu urcare dinspre localitatea Turnu Roșu.

Parcurs complet, în ambele sensuri, traseul are o lungime de peste 29 km cu o diferență de nivel de aproape 1800 m.

Deci, deși este din partea blândă a Munților Făgărașului, nu e chiar un traseu ușor, ci unul de anduranță, care vă va pune la încercare condiția fizică. Traseul descris în acest articol pornește de la altitudinea de 685 m, din parcarea Mănăstirii Turnu Roșu. Traseul este ghidat de marcajul Cruce Roșie. După aproximativ 20 de minute de mers pe un drum forestier prin pădure, se ajunge la un loc de popas cu băncuță. În acest punct, la altitudinea de aproximativ 790 m, există un indicator pe care este dat timpul de 5 ore jumătate până la Cabana Suru. De aici poteca trece râul și începe un urcuș destul de abrupt (Cărarea Șoimilor) prin pădurea de fag până la următorul loc de popas din Poiana Pleșii. Până în poiană am mai urcat de la ultimul loc de popas aproape 300 m. Suntem la 1090 m și citim pe indicatorul de lângă băncuță că mai avem până în Șaua Corbului încă două ore. Acolo vom întâlni marcajul Bandă Roșie al crestei principale. Din poiană putem observa spre sud ultima porțiune de gol alpin a crestei principale a Făgărașului. Poteca continuă prin pădurea de fag, pe porțiuni mai abrupte sau blânde, cu aspect de alee din parc, până la următoarea poiană, mai mică, numita La Comarnic. De aici se pot vedea spre vest porțiuni din Munții Lotrului. Aceasta este situată în zona de amestec a fagului cu coniferele, la aproximativ 1250 m. Poteca urcă mai departe, prin etajul coniferelor și iese în scurt timp (la altitudinea de aprox. 1450 m) în etajul subalpin, cu jneapăn, ienupăr, afin și merișor.

Pe măsură ce urcăm, spre nord, ni se deschid frumoase perspective asupra Depresiunii Sibiului și a părții de vest a Depresiunii Făgărașului. Se pot vedea orașul Sibiu și numeroase localități din cele două depresiuni: Avrig, Sebeșul de Sus, Sebeșul de Jos, Mârșa, Racovița, Tălmaciu etc. Bucuria noastră însă nu este doar în depărtările albăstrii ale peisajului ci și în albastrul intens al gențienelor care colorează pajiștile alpine. La altitudinea de 1600 m marcajul pe care am urcat până aici, Cruce Roșie, întâlnește pe cel al crestei principale, Bandă Roșie. Din acest punct putem vedea continuarea traseului spre est până spre Vf. Trecem pe la nord de Vf. Chica Lacului și  ajungem într-o mică șa situată la NV de Vf. Chica Fedeleșului.

Din această șa se poate vedea continuarea traseului peste Vf. Tătaru, Vf. Moașa și Vf. Suru. Spre sud se pot vedea Masivul Cozia, Munții Buila Vânturarița și alte părți din Munții Căpățânii. Poteca continuă spre est, pe curbă de nivel, pe sub Vf. Chica Fedeleșului (1820 m) până în șaua următoare, dintre acesta și Vf. Tătaru (1890 m). De aici, ocolește pe la sud Vf. Tătaru până în Curmătura La Apa Cumpănită (1807 m). Sub Vf. Chica Fedeleșului și în Curmătura La Apa Cumpănită există două izvoare de unde ne putem aproviziona cu apă. Din curmătură urmează un urcuș ușor care ne poartă printr-o zonă de stâncării numită Sturii Vâlcului. Urcușul se accentuează imediat sub Vf. Moașa (2034 m), primul vârf din partea de vest a Munților Făgărașului care depășește altitudinea de 2000 m. Vârful este de fapt o vastă suprafață aplatizată, marcat în punctul cel mai înalt cu o momâie. Bandă Roșie traversează apoi, pe curbă de nivel, pe sub Vf. Găvanu și iese în Șaua Surului. Din șa Banda Roșie urmează un traseu pe la sud de vârfurile Suru și Capul Surului, pe curbă de nivel pe la obârșia Căldării Surului până în Șaua Budislavului. Noi vom părăsi Banda Roșie și ne vom lăsa ghidați spre NV, de momâi pe care este aplicat marcajul Triunghi Roșu, până de pe Vf. Suru. De pe Vf. Suru (2283 m) până pe Vf. Capul Surului (2274 m), situat spre est, mai sunt doar aproximativ 600 m, urmând matematic creasta și platoul dintre acestea.

Mănăstirea Turnu Roșu

Indicator de la Mănăstirea Turnu Roșu

Turnu Roșu

Drumul prin zona de fag

Loc de popas la intrarea pe poteca Cruce Roșie

Indicator de la locul de popas.

Urcarea spre Poiana Pleșii

Poiana Pleșii

Indicator de la locul de popas din Poiana Pleșii

Poiana La Comarnic

Priveliște spre Dep. Făgărașului aproape de ieșirea în golul alpin

Zona subalpină cu jneapăn și ienupăr

Gențiană

Degetăruț alpin

Citește și Făgăraș de primăvară - La brândușe pe Valea Sâmbetei

Golul alpin

Șaua Corbului - joncțiunea Cruce Roșie cu Bandă Roșie

Vedere spre Vf. Tătaru

Vedere spre vest cu Vf. Chica Pietrelor și Vf. Strâmbanu.

Vedere spre Vf. Suru

Obârșia Văii lui Fătu.

Depresiunea Făgărașului

Ghințură

Munții Cozia și Buila Vânturarița

Citește și Cozia, un munte giuvaier - mic Olimp al României

Vf. Tătaru

Curmătura La Apa Cumpănită și Vf. Tătaru

Sturii Vâlcului și Vf. Suru

Urcarea spre Vf. Moașa

Vf. Moașa

Spre Șaua Surului

Șaua Surului

Urcarea spre Vf. Suru

Privind spre est, spre Vf. Negoiu

Vf. Negoiu și Vf. Lespezi-Călțun

Citește și Spre Vârful Negoiu prin Custura Sărății

Pe Vf. Suru

Vf. Suru

Vf. Suru

Vf. Ciortea și Vf. Boia

Depresiunea Făgărașului

Munții  Buila-Vânturarița

Spre vest: Vf. Tătaru, Vf.Chica Fedeleșului, Vf. Strâmbanu etc

Vf. Capu Surului

Vf. Capu Surului

Vf. Suru

Cabana Bârcaciu văzută de pe Vf. Capu Surului

Pensiunea Poiana Neamțului  văzută de pe Vf. Capu Surului

Vf. Gârbova și Munții Iezer-Păpușa

Vf. Ciortea

Citește și Spre Vârful Ciortea - reduta Făgărașilor vestici

Localitatea Mârșa

Cabana Suru văzută de pe vârful omonim

Vf. Suru

Citește și Spre Vârful Suru – drumeț prin Făgărașii vestici

Momâile spre Vf. Suru

Vf. Suru văzut de sub Vf. Tătaru

Munții Cindrel

Citește și Munții Cindrel – munții mărginimii Sibiului

Vf. Oncești din Munții Cindrel

Șisturi cristaline

Spre Șaua Corbului

Sebeșul de Jos

Mănăstirea Turnu Roșu

Mănăstirea Turnu Roșu

Vârful Suru

În fapt Vf. Suru împreună cu „subalternul” său mai estic, Vf. Capul Surului, formează un ansamblu de vârfuri asemănător unui bastion de cetate, de redută, avansată puțin mai spre nord față de „zidul” crestei principale. În felul acesta ele formează un bun punct de observație și belvedere în toate direcțiile.

  • spre nord au o poziție dominatoare spre partea de vest a Depresiunii Făgărașului, și spre cea de est a Depresiunii Sibiului. Toate localitățile acestor depresiuni și șesul dintre ele sunt așternute la picioarele observatorilor ca un mozaic multicolor. Panglica Oltului taie acest mozaic ca o magistrală albastră.
  • Spre est putem admira vârfuri emblematice ale Făgărașilor. Vf. Negoiu este „figura” centrală, spre stânga lui se înșiruie creasta crenelată a Muchii Tunsului, iar spre dreapta, perfect aliniate sunt vârfurile Călțun-Lespezi. Dincolo de Muchia Tunsului, cu puțină atenție se pot distinge vârfurile Buteanu și Capra. Mai aproape de noi putem observa Vf. Scara, Vf. Gârbova, Vf. Ciortea, Vf. Budislavu, iar în depărtările albăstrii se zărește Masivul Iezer-Păpușa.
  • Spre sud se disting în perspectivă atmosferică Munții Cozia și Munții Căpățânii cu semeața lor componentă Buila-Vânturarița.
  • Spre vest se pot distinge Munții Lotrului și Munții Cindrel până spre vârful lor somital, Vf. Cindrel.

Citește și Suru de primăvară - brândușele de la Cabana Suru

Vf. Capu Surului (stânga) și Vf. Suru (dreapta)

Vedere spre est de pe Vf. Suru, cu Vf. Negoiu și Vf. Lespezi-Cornu Călțunului

Citește și Cetatea de Lespezi și Vf. Cornul Călțunului - Făgăraș

Puncte de interes de la vest de Vf. Suru

Mănăstirea Turnu Roșu – Este o mănăstire de călugări întemeiată, probabil, în secolul XVII, distrusă în secolul XVIII și reînființată în 1994. Este localizată în amonte de localitatea Turnu Roșu, pe Valea Caselor, și are hramul Adormirea Maicii Domnului (în prima duminică după 15 august).

Rezervația Calcarele eocene de la Turnu Roșu (Calcarele de la Porcești) – este o rezervație paleontologică ce conține faună fosilă din eocenul târziu (53 milioane de ani), constând în fragmente de pești, inclusiv dinți de rechin (27 de specii), reptile, corali, viermi, scoici și melci etc Aceasta este situată la sud-est de localitatea Turnu Roșu, pe Valea Nișului și Valea Caselor. Studiul fosilelor de la Porcești au ajutat la recrearea paleoclimatului și a mediului din perioada când trăiau aceste viețuitoare. Este vorba despre zona litorală a unei mări tropicale, cu ape puțin adânci, limpezi și bine oxigenate.

Cabana Suru – Este singura cabană situată în apropierea golului alpin de la vest de Vf. Suru. Este Situată într-o poiană la altitudinea de 1450. Timpul aproximativ de urcare de la cabană până pe Vf. Suru este de 2 ore jumătate.

Cabana Suru

Monumentul alpiniștilor, situat mai sus de Cabana Suru

Alte trasee de la vest de Vf. Suru

Din zona Turnu Roșu:

Triunghi Roșu - Turnu Roşu - Dl. Frasinul - Culmea Pietriceaua (traseul CR);

Triunghi Albastru - Culmea Pietriceaua (traseul CR) - Turnu Roşu;

Triunghi Galben - Culmea Fântânii (traseul TA) - traseul PG;

Punct Roșu - Vf. Văreţului (traseul TA) - Mănăstirea Turnu Roşu;

Punct Galben - Turnu Roşu - Sebeşul de Jos;

Don zona Sebeșul de Jos – Sebeșul de Sus:

Triunghi Roșu - Halta Sebeş Olt - Cabana Suru - Curmătura Surului;

Cruce Galbenă - Sebeşul de Jos - Culmea Fântânii (traseul TA);

Punct Roșu - Sebeşu de Sus - Valea Moaşei - Cabana Suru;

Din Defileul Oltului (marcaje deficitare):

Cruce Roșie - Câinenii Mici - Muntele Zănoaga - creasta principală;

Triunghi Albastru - Câinenii Mici - Muntele Coţii - creasta principală;

Punct Albastru - Câinenii Mici - Valea Satelor - Plaiul Grebleşti

Citește și Clasic de Făgăraș - Vârful Moldoveanu prin Valea Rea

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind zona Făgărașilor vestici cu MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 3-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.