Retezatul de iarnă – Drumeție spre Vârful Mare

Vârful Mare

Vârful Mare (stânga) văzut de pe Culmea Lolaia.

Vârful Mare este al patrulea vârf ca altitudine din Munții Retezat, cu 2463 m, fiind situat în extremitatea nord-estică a zonei înalte a Masivului Retezat. Este vârful de peste 2400 de metri cel mai nordic, fiind orecum un corespondent al vârfului Retezat din partea de nord est.

Vârful Mare (stânga) văzut de pe Vârful Peleaga.

Vârful Mare văzut de pe Vârful Peleaga.

Din Vârful Mare se desprind două culmi secundare: Culmea Galeșu, cu vârful Galeșu (2261 m) spre nord și Culmea Văsielu, cu vârful Obârșia Nucșoarei (2346 m), spre nord-est. Sub abruptul său nordic se află circul glaciar și valea glaciară Obârșia Nucșorii (Beagu).

Vârful Mare văzut de la Colții Pelegii.

De ce în general Vârful Mare este mai rar urcat de către turiști?

• Pentru că accesul pe creasta principală este „filtrat” de către porțiunea mai tehnică a Porților Închise.
• Pentru că poteca dinspre Cârnic, atunci când este acoperită de zăpadă, este mai rar bătută de turiști.
• Pentru că urcușul final spre vârf este deosebit de abrupt și expus avalanșelor.

Vârful Mare (dreapta) văzut din Munții Parâng.

Vârful Mare văzut din Munții Șureanu (Vârful lui Pătru).

Vârful Mare văzut din Munții Șureanu (Vârful Șureanu).

 

Traseul: Poiana Cârnic – Lacul Galeșu – Vf. Mare (Retur)

Caseta tehnică: distanță: 10,5 km (21 km – dus-întors); urcare: 1760 m; durată: 11-13 ore (în funcție de condiția fizică și starea zăpezii); marcaje: Bandă Albastră, Triunghi Albastru, Triunghi Roșu, Punct Roșu.

Vedere spre creasta Retezatului din zona Nucșoara.

Descrierea traseului

Poiana Cârnic – intersecție Triunghi Roșu (cca -1 oră)

De la locul de parcare amenajat cu o masă cu băncuțe, situat la altitudinea de 1030 m, drumul marcat cu Bandă Albastră descrie o serpentină (care poate fi „tăiată” pe o scurtătură abruptă prin pădure), iar la cca 800 de metri există un indicator spre stânga - abatere spre frumoasa cascadă Lolaia (10 min).

Poiana Cârnic.

De-aici, traseul urcă pe drumul pietros prin pădure, trece prin punctul „La Băncuță” și, după aproximativ o oră de mers, ajunge la „Curba Soacrei” (3,3 km; 1380 m), locul unde se părăsește drumul pietros marcat cu Bandă Albastră și se traversează cele două punți de peste apa Stânișoarei.

„La Băncuță” pe drumul Poiana Cârnic - „Curba Soacrei”.

„Curba Soacrei”

Din acest loc se urmează marcajul Triunghi Albastru, scurtătura spre Cabana Gențiana. 

Intersecție de trasee la „Curba Soacrei”.

După doar  cinci minute poteca ajunge la un stâlp turistic, la intersecția cu marcajul Triunghi Roșu, cel care însoțește poteca care vine dinspre Cabana Pietrele și continuă spre Lacul Galeș.

Intersecție de trasee: Triunghi Albastru - Triunghi Roșu.

 

Intersecție Triunghi Roșu – intersecție Punct Roșu spre Tăul dintre Brazi  (cca 30-45 min.)

Se lasă poteca spre Gențiana și se coboară spre stânga, traversând Râul Pietrele pe o punte de lemn. Poteca face apoi o buclă îndreptată spre nord pentru a ocoli pe curbă de nivel capătul nordic al Culmii Pietrele și urcă în continuare paralel cu Valea Rea. După cca 20 de minute de la traversarea Văii Pietrele se ajunge la o altă punte, de data asta peste Valea Rea,  care se traversează pe malul estic. După 5 minute se ajunge la intersecție Punct Roșu spre Tăul dintre Brazi  (cca 35-45 min.).

 

Puntea peste pârâul Pietrele.

Traversarea Culmii Pietrele.

Puntea peste pârâul Valea Rea.

Bifurcație: Triunghi Roșu - Punct Roșu.

Intersecție Punct Roșu spre Tăul dintre Brazi – intersecție Triunghi Roșu spre Lacul Galeș (35-45 de minute)

• Spre stânga marcajul Triunghi Roșu continuă spre Lacul Galeș (2h) pe o potecă cu porțiuni mai abrupte sau mai domoale. După cca 35-45 de minute întâlnim indicatorul de la intersecția cu varianta de potecă Punct Roșu, care vine pe la Tăul dintre Brazi.

Urcușul de la bifurcație pe Triunghi Roșu.

• Spre dreapta, pe Punct Roșu, se poate trece pe la Tăul dintre Brazi (45 min.). Poteca traversează pârâul Galeș pe malul stâng geografic ( direct prin albie) și începe o urcare foarte abruptă prin pădurea de molid. După ce panta se mai domolește se iasă pe mica treaptă glaciară unde, într-o depresiune de origine termocarstică, se găsește cuveta Tăului dintre Brazi (6,2 km de la plecarea pe traseu). Locul este o oază de liniște și frumos în mijlocul pădurii de conifere, la altitudinea de 1740 m. Poteca traversează din nou apa pârâului Galeș și în scurt timp revine la marcajul Triunghi Roșu care continuă spre Lacul Galeș.

Urcușul de la bifurcație pe Punct Roșu.

Tăul dintre Brazi.

Intersecție Punct Roșu- Triunghi Roșu – Lacul Galeș

La scurt timp după această intersecție, poteca părăsește etajul coniferelor și intră în zona subalpină, dominată de jneapăn. Aici se deschide o poiană pitorească, presărată cu mușuroaie, din care se zăresc pentru prima dată crestele înalte ale Vârfului Valea Rea, Vârfului Păpușa și Vârfului Capul Văii Rele.

Reunirea marcajelor Triunghi Roșu - Punct Roșu.

Zona subalpină cu jneapăn.

Traseul continuă apoi printre jnepeni, urmărind îndeaproape cursul înspumat al pârâului Galeș, și urcă treapta glaciară ce face trecerea spre circul glaciar în care este adăpostit Lacul Galeșu, la altitudinea de 1.990 m, la aproximativ 8,5 km de Cârnic.

Lacul Galeșu și Vârful Mare.

Lacul Galeș – Vf. Mare (cca 1 ½ - 2h)

După un popas binemeritat pe malul lacului înghețat, traseul continuă pe poteca ce urmărește malul estic al acestuia, până în dreptul unui stâlp de marcaj. De aici, marcajul Triunghi Roșu urcă spre Șaua Vârfului Mare, parcurs estimat la aproximativ 1 oră și 30 de minute.

Bifurcație de trasee: Triunghi Roșu - Cruce Roșie.

Lacul Galeșu văzut la urcarea spre Șaua Vârfului Mare.

Urcarea spre Șaua Vârfului Mare.

Poteca urcă mai abrupt sau mai domol pe partea estică a unui ghețar de pietre din acest circ, având tot timpul în față, spre sud, Custura Porțile Închise. În funcție de condițiile de zăpadă și de cerințele de siguranță specifice drumețiilor de iarnă în zone expuse, se poate alege varianta cea mai puțin riscantă de urcare, fie spre șa, fie direct spre creasta dintre aceasta și Vârful Mare.

Urcarea directă spre creasta Vârfului Mare.

Lacul Galeșu văzut de pe urcarea spre Vârful Mare.

Vârful Retezat văzut de pe urcarea spre Vârful Mare.

Vârful Bucura văzut de pe urcarea spre Vârful Mare.

Porțile Închise.

Șaua Vârfului Mare.

Creasta Custura - Gruniu - Văcarea și lacul Tăul Țapului.

Vârfurile: Lazărului și Gruniu.

Din Șaua Vârfului Mare se urmează cu atenție creasta, puternic fragmentată, până pe Vârful Mare (20–30 de minute), menținându-se cât mai fidel linia ei pentru a evita alunecarea pe versanții foarte expuși. Vârful Mare oferă un excelent punct de belvedere asupra sectorului nord-estic al Munților Retezat.

Șaua Vârfului Mare văzută de pe creasta Vârfului Mare.

Vârful Mare - 2463 m.

Circul Obârșia Nucșorii (Beagu).

Cicul glaciar și valea glaciară Văsielu.

Lacul Galeșu văzut de pe Vârful Mare.

Vârful Retezat văzut de pe Vârful Mare.

Vârful Peleaga văzut de pe Vârful Mare.

Vârful Păpușa văzut de pe Vârful Mare.

Vedere spre Creasta Oslea și Piule-Pleșa.

Vârful Custura văzut de pe Vârful Mare.

Coborârea spre Lacul Galeșu.

Intrarea în etajul coniferelor.

Traversarea Văii Rele la lumina frontalei.

Întoarcerea la lumina fronatalei.

Lacul Galeșu

Lacul Galeșu – impresionează prin frumusețea sa aparte, fiind așezat într-un decor montan de poveste. Cu o adâncime de 20 de metri și o suprafață de 3,88 hectare, este al treilea cel mai adânc și al cincilea ca întindere dintre lacurile glaciare ale României.

Lacul Galeșu.

Lacul Galeșu - un spectaculos patinoar natural.

Lacul Galeșu și Vârful Mare.

Recomandări pentru turele de iarnă

Pentru turele de iarnă este esențial să plecăm bine informați, echipați și pregătiți fizic. Verificarea prognozei meteo, cunoașterea dificultății și lungimii traseului, precum și a stratului de zăpadă sunt pași obligatorii. Echipamentul trebuie să includă haine călduroase, impermeabile și respirabile, un GPS cu baterii încărcate, frontală, lichide calde și, în funcție de condiții, rachete de zăpadă, colțari, piolet sau alte elemente de siguranță.

Pioletul - este necesar pentru un plus de siguranță.

Colțarii ne dau siguranță pe versanții cu pantă accentuată.

Termosul ne menține lichidul de hidratare cald.

La fel de important este să știm când să renunțăm: dacă riscul crește, oboseala se accentuează sau pregătirea nu este suficientă, întoarcerea este cea mai bună decizie - muntele va fi acolo și altădată.

Siguranța pe munte nu este un moft.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture de primăvară, descoperind Munții Retezat cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a  

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.