Pe Brâul Ciorânga Mare, spre Creasta Nordică a Pietrei Craiului

Munții Piatra Craiului

Țara Bârsei, parte a marii Depresiuni a Brașovului, este una dintre cele mai binecuvântate regiuni ale Carpaților, atât prin frumusețea naturii, cât și prin bogata sa istorie. În sud-vest, acest ținut este străjuit de una dintre cele mai elegante creste montane ale Carpaților: Masivul Piatra Craiului.

Piatra Craiului văzută din Depresiunea Brașovului.

Piatra Craiului văzută din Munții Bucegi.

Citește și  Piatra Craiului: Circuitul Padina Hotarului – Valea Crăpăturii

Ridicându-se din calcare albe, strălucitoare, masivul contrastează cu formele masive ale vecinilor săi, Bucegii și Păpușa, și se evidențiază ca un „accident morfologic” transversal în desfășurarea liniară, est-vest, a Carpaților Meridionali, așa cum îl descria marele geograf Emmanuel de Martonne. Forma sa simplă, dar impunătoare, amintește de spinarea unui dinozaur uriaș, arcuindu-se pe direcția nord-est – sud-vest și dominând zonele mai joase ale culoarelor Rucăr–Bran și Dâmbovița–Tămaș.

Piatra Craiului văzută din Munții Bucegi.

Citește și  Bucegii nordici: Țigănești - Bătrâna - Omu - Bucșoiu

Citește și  Incursiune în Bucegii nord-vestici

Spinarea masivului începe deasupra orașului Zărnești, cu Masivul Piatra Mică (1816 m), continuă cu creasta principală a Pietrei Craiului (2238 m) și se încheie deasupra Podului Dâmboviței, prin cuestele mai joase ale Pietricicii (1764 m). Întinsă pe aproape 25 km, creasta atinge altitudinea maximă în vârful La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului (Hirtenspitze), oferind priveliști spectaculoase și un farmec unic în peisajul montan românesc.

Piatra Craiului și Munții Făgărașului văzute din Munții Bucegi.

Citește și  Farmecul drumețiilor de vară în Munții Făgărașului

Piatra Craiului și Munții Bucegi fotografiate de pe Vârful Negoiu.

Citește și  Provocarea toamnei: drumeție către Vârful Moldoveanu

Creasta nordică

De la sud spre nord, monoclinul Piatra Craiului ilustrează o creștere a unghiului de înclinare a stratelor calcaroase, marcând trecerea de la un relief tipic de cuesta (Pietricica) la unul de hogback (Piatra Mare).

Creasta nordică a Pietrei Craiului.

Citește și  Piatra Craiului, piatra nestemată a Carpaților

Povestea Brâului de Mijloc și a Brâului Ciorânga Mare

Evoluția geologică a lăsat urme spectaculoase în morfologia Pietrei Craiului. La bază se află brecia calcaroasă, provenită din recife de corali formate acum 160 de milioane de ani, peste care s-au depus calcare de platformă, rezultate din precipitații de alge marine. Oscilațiile nivelului mării au creat stratificații vizibile și astăzi.

Urme de corali în rocile din Piatra Craiului.

Brâul de mijloc văzut de la Plaiul Foii.

Brâul de Mijloc și Brâul Ciorânga Mare marchează contactul dintre aceste calcare, evidențiind rezistența diferită la eroziune. Ulterior, mișcările tectonice au ridicat și cutat platforma carbonatică, înclinând straturile și expunându-le în zone precum Peretele Marelui Grohotiș, Orga Mare sau Țimbale. La sfârșitul Cretacicului, zona a ieșit complet la suprafață, iar ultima etapă tectonică, acum 5 milioane de ani, a conturat forma masivului, modelat continuu de eroziune.

Brâul Ciorânga Mare văzut de la Plaiul Foii.

Caseta tehnică generală:

Dificultate: dificil

Distanța totală: 17,65 km

Durata estimată: 10–12 ore

Diferență de nivel (urcare): +1800 m

Marcaje turistice: Triunghi Roșu, Punct Roșu, Bandă Roșie.

Surse de apă: Plaiul Foii, Șipotul Șpirla

Poteca spre Brâul Ciorânga Mare.

Descrierea traseului:

Etapa I: Plaiul Foii – Refugiul Ciorânga (Speranțelor)

• Distanță: 4,7 km
• Diferență de nivel: +800 m
• Marcaj: Triunghi Roșu

Marcajul Triunghi Roșu.

Pornirea se face din Plaiul Foii, pe drumul asfaltat în direcția Zărneștiului. După aproximativ 800 de metri, pe partea dreaptă apare indicatorul turistic către „Vârful Ascuțit prin Brâul Ciorânga: 5:30–6:30 h”. De aici, urmănd marcajul Triunghi Roșu, se părăsește șoseaua și se continuă pe un drum de pământ, care se îngustează treptat într-o potecă traversând poiana Podul lui Călineț. Urcușul, moderat la început, oferă priveliști largi asupra abruptului vestic și nord-vestic al Pietrei Craiului, din zona Umerilor și până spre Vârful Padina Popii. În lumina dimineții se distinge clar diagonala verde a Brâului Ciorânga Mare.

Punctul de pornire: Plaiul Foii.

Intrarea pe traseul spre Vârful Ascuțit.

Brâul Ciorânga Mare văzut din Podul Călinețului.

Poteca urmează un culoar din ce în ce mai îngust al poienii, apoi pătrunde în pădure, însoțind firul Padinei lui Călineț. Pârâiașul, asemănător unui torent secat, a săpat adânc în versant și a antrenat o mare cantitate de grohotiș, răspândit în lățimi de 5 până la 20 de metri, ca o revărsare de pietre ce a „inundat” pădurea.

Creasta Nordică văzută din poienile de la bază.

Urcarea spre Izvorul Căpitanului Orlovski.

Urcușul devine treptat tot mai abrupt pe măsură ce traseul se apropie de Izvorul Căpitanului Orlovski și de Malul Galben. La momentul vizitei, izvorul era secat. Înainte de acesta, poteca întâlnește un indicator turistic: „Vârful Ascuțit: 4–5 h, Refugiul Speranțelor: 1:30 h”. Din acest punct, traseul cotește la stânga, trecând pe sub abrupturile calcaroase și urcând susținut, în serpentine strânse, prin pădurea de molid și printre turnuri de piatră ce oferă, din loc în loc, priveliști deschise spre vest.

Indicatorul din apropierea Izvorului Căpitanului Orlovski.

 Pereții dinspre Malul Galben.

Belvedere de pe traseu.

După câteva pasaje prevăzute cu lanțuri, poteca traversează deasupra Hornului Nisipos și ajunge în șaua împădurită ,,La Tortite”, unde se intersectează cu poteca nemarcată venită dinspre Malul Galben. Din șa, traseul continuă cu o urcare accentuată prin pădure, trecând pe sub arcada oarbă de la „Adăpătoarea Caprelor”, un fost izvor astăzi secat.

Urcușul abrupt spre șaua ,,La Tortite”.

Hornul Nisipos.

Vedere spre zona Refugiului Speranțelor.

Arcada de la „Adăpătoarea Caprelor”.

După depășirea unei săritori de pe partea stângă, echipată cu cablu, în doar câteva minute se ajunge, tot spre stânga, într-o altă șa, la Refugiul Speranțelor (Ciorânga), lăsând spre dreapta poteca nemarcată care continuă pe la Scara de Fier spre Padina lui Călineț și Brâul de Mijloc. Indicatorul de la Refugiul Speranțelor arată un timp de parcurgere de 2:30–3 ore până pe Vârful Ascuțit.  

Săritoarea cu lanț de după „Adăpătoarea Caprelor”.

Refugiul Speranțelor (Ciorânga).

Refugiul Speranțelor (Ciorânga).

Etapa a II-a: Refugiul Ciorânga – Vârful Ascuțit

• Distanță: 2,4 km
• Diferență de nivel: +750 m
• Marcaj: Triunghi Roșu

Indicatorul de la Refugiul Speranțelor (Ciorânga).

De la refugiu, poteca marcată coboară spre nord-est, prin pădure, pe la baza pereților de sub Brâul Răchitei. După o diferență de nivel de aproximativ 20 m pe o distanță de 100 m, traseul ajunge la intrarea nemarcată în Vâlcelul cu Fereastră, pe care o depășește. În continuare, traversează Vâlcelul cu Smârdar, unde săritorile atrag atenția, iar înaintarea se face printr-un mic horn prevăzut cu lanțuri.

Vâlcelul cu Smârdar.

Săritoarea cu lanț de după Vâlcelul cu Smârdar.

Urmează o portiță naturală, ce poate fi parcursă direct sau ocolită pe partea stângă, tot cu ajutorul lanțurilor. După acest pasaj, poteca își continuă urcușul spre baza celui mai spectaculos sector al traseului: Canionul Ciorânga Mare.

Portița de dinainte de Canionul Ciorânga.

Canionul Ciorânga.

Traversând firul pietros al canionului, poteca urcă pe versantul drept, pe sub pereți, depășind o săritoare cu ajutorul lanțului montat. Traseul se angajează apoi pe culoarul dintre marii pereți ai Brâului Ciorânga din dreapta și jnepenii de pe stânga, alternând porțiuni stâncoase cu grohotiș și zone înierbate, trecând printr-un mic amfiteatru la baza Vâlcelului Spălat, unde se află o plăcuță comemorativă. Urmează o fisură structurală oblic-ascendentă și trecerea pe la baza Hornului Închis, de unde se deschid priveliști spectaculoase spre Plaiul Foii.

Traversarea Canionului Ciorânga.

Plăcuță comemorativă în apropierea Hornului Închis.

Fisura oblică de la baza pereților Brâului Ciorânga.

Poteca urcă apoi printr-o zonă deschisă, pe la baza marilor pereți, alternând sectoare abrupte cu altele mai domoale, până în punctul unde își schimbă direcția dinspre est-nord-est spre sud, continuând urcușul direct către Vârful Ascuțit. Pe sectorul abrupt, se depășește o primă săritoare amenajată cu lanț, paralel cu un horn înierbat pitoresc situat în partea dreaptă. La capătul urcușului, poteca depășește o mică strungă prevăzută cu lanț și ajunge pe o muchie care conduce direct spre vârf.

Marii pereți ai Brâului Ciorânga Mare.

Capătul marilor pereți.

Începutul urcușului spre Vârful Ascuțit.

Ultima săritoare cu lanț.

Vedere de sub Vârful Ascuțit spre vârfurile nordice.

Vârful Ascuțit oferă un punct de belvedere excelent în toate direcțiile. Spre nord-est se deschid priveliști către Depresiunea Brașovului și masivele Postăvaru și Piatra Mare; spre est se zăresc Ciucaș și Penteleu, iar spre sud se întind Bucegi și Leaota, la poalele cărora se află frumoasele sate din Culoarul Bran-Rucăr.

Vârful Ascuțit - 2133 m.

Vedere spre masivele Postăvaru, Piatra Mare, Ciucaș și Penteleu.

Citește și  Munții Ciucaș – o aventură montană între stânci fantastice și păduri de poveste

Citește și  Circuit pe Culmea Gropșoarele–Zăganu

Vedere spre Plaiul Foii.

Stâlpul turistic de lângă Refugiul Vârful Ascuțit indică o durată de 3:30–4 ore până pe Vârful La Om

Refugiul Vârful Ascuțit.

Etapa a III-a: Vârful Ascuțit – Vârful La Om

• Distanță: 3,7 km
• Diferență de nivel: +230 m
• Marcaj: Punct Roșu

Pe creastă spre Vârful Țimbalul Mare.

De pe Vârful Ascuțit, poteca urmează în mare parte linia crestei spre sud-vest, trecând peste sau ușor pe sub vârfurile Țimbalul Mare, Vârful dintre Țimbale, Țimbalul Mic, Vlădușca, Zbirii și Căldării Ocolite, până ajunge pe Vârful La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului. 

Vedere de sub Vârful Țimbalul Mare.

De pe tot acest traseu, cel mai spectaculos loc este cel, din Șaua Călinețului Mic cu vedere spre colții și turnurile Muchiei Vârfului dintre Țimbale. Traseul nu prezintă pasaje foarte tehnice, doar câteva secțiuni puțin expuse: traversarea Vârfului dintre Țimbale și Țimbalul Mic, zona Clăilor și mica brână structurală de lângă Vârful Căldării Ocolite, singura de pe traseu echipată cu lanț de asigurare.

Creasta Vârfului dintre Țimbale.

Vedere din Șaua Padinei lui Călineț.

Vedere de pe Vârful dintre Țimbale spre Vârful Țimbalul Mare.

Spre Valea Podurilor, cu zona Colțiilor Gemeni.

Vedere spre Piatra Mică și Cabana Curmătura.

Citește și  Piatra Craiului, piatra nestemată a Carpaților

Vârful Țimbalul Mic.

Coborârea de pe Vârful Țimbalul Mic.

Urcarea spre Clăi.

Spre Claia Vlădușca.

Brâna structurală de sub Vârful Căldării Ocolite.

Vârful La Om (Piscul Baciului/Hirtenspitze)

Vârful La Om sau Piscul Baciului – 2238 m este un alt punct de belvedere spectaculos al Pietrei Craiului.

Creasta nordică văzută de pe Vârful La Om.

Vedere spre Munții Bucegi.

Citește și  O aventură de iarnă: Vârful Omu prin Hornul Mare al Mălăieștilor

Poteca spre Refugiul Grind I.

Etapa a IV-a Vârful La Om - Refugiul din Șaua Grindului – Drumul lui Deubel - Refugiul Șpirla

• Distanță: puțin peste 2,4 km
• Diferență de nivel: –840 m
• Marcaj: Punct Roșu, Bandă Roșie

Refugiul Grind II și Creasta Sudică.

Indicatorul de pe Vârful La Om arată un timp de 15 minute până în Șaua Grindului. Se continuă pe același marcaj, Punct Roșu, până în Șaua Grindului, unde se află Refugiul Turistic Grind II. Stâlpul turistic din apropiere indică un timp de parcurgere pe traseul „La Lanțuri” de 4 ore până la Refugiul Șpirla și de 5–6 ore până la Plaiul Foii, urmând marcajul turistic  Bandă Roșie.  (Experiența personală: am parcurs traseul în 2:15 h până la Refugiul Șpirla și în 3:20 h până la Plaiul Foii.)

Indicatorul de pe Vârful La Om.

Refugiul Grind II sau Refugiul din Șaua Grindului.

Refugiul Grind II și Vârful La Om.

Indicatorul din Șaua Grindului.

Porțiunea de traseu dintre Șaua Grindului și Zăplaz prezintă un grad ridicat de expunere, cu numeroase săritori, majoritatea echipate cu cabluri, dar și câteva fără astfel de amenajări. În total sunt 10 cabluri. Parcurgerea acestui sector necesită atenție maximă, atât pentru depășirea pasajelor expuse și a grohotișurilor instabile, cât și pentru urmărirea cu atenție a marcajului. De asemenea, trebuie evitată prăvălirea pietrelor, care ar putea pune în pericol turiștii aflați mai jos pe traseu.

Zona superioară din traseul La Lanțuri.

În același timp, este un sector spectaculos, cu porțiuni de canion și turnuri impresionante în partea inferioară. Aproximativ între altitudinile de 2.030 și 1.960 m, poteca marcată intersectează traseul nemarcat oficial de pe Brâul de Mijloc.

Zona mediană din traseul La Lanțuri.

Zona mediană din traseul La Lanțuri: cablul numărul 9.

Zona mediană din traseul La Lanțuri: cablul numărul 8.

Zona inferioară din traseul La Lanțuri.

Deasupra arcadelor de La Zăplaz.

De sub Zăplaz, traseul nu mai ridică dificultăți tehnice și continuă prin pădure până la intersecția cu marcajul Bandă Roșie, venit dinspre Vârful Tămașul Mare. De aici, mai sunt aproximativ 15 minute de parcurs pe Muchia Șpirla până la Refugiul Șpirla.

La Zăplaz.

Coborârea spre Refugiul Șpirlea (Șpirla).

Refugiul Șpirlea (Șpirla).

Etapa a V-a: Refugiul Șpirla – Plaiul Foii

• Distanță: 4,75 km
• Diferență de nivel: –570 m
• Marcaj: Bandă Roșie

Refugiul Șpirlea (Șpirla).

De la Refugiul Șpirla se continuă pe poteca marcată cu Bandă Roșie, care coboară în aproximativ 10 minute prin pădure, trecând pe lângă izvorul numit Șipotul Șpirla. După încă trei minute se ajunge la un stâlp turistic pe care este inscripționat „Cabana Plaiul Foii – 1–1,2 h”. De aici, traseul urmează îndeaproape cursul Pârâului Șpirla până la confluența cu Bârsa Tămașului, unde panta se domolește, iar poteca se lărgește și devine drum forestier.

Coborârea pe Valea Șpirlea.

În scurt timp se trece pe lângă gura Pârâului Vlădușca, iar puțin mai departe se ajunge la bariera de la confluența Bârsei Tămașului cu Pârâul Runcului. De aici mai rămân aproximativ 1,5 km până la parcarea de la Plaiul Foii, distanță care se parcurge lejer în circa 20 de minute.

Privind în spate.

Bifurcația de trasee de la confluența Bârsei Tămașului cu Pârâul Runcului.

Pensiunile de pe Bârsa Tămașului.

Creasta nordică văzută de la Cabana Plaiul Foii.

 

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind potecile din Munții Piatra Craiului MN02 - Harta de drumeţie a Munților PIATRA CRAIULUI ediția a 4-a

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.