Munții Șureanu – adevărată Poartă a Raiului

Munții Șureanu – prezentare generală

Munții Șureanu – sunt așezați în nord-vestul grupei montane Parâng, cea mai largă grupă a Carpaților Meridionali. Pe cea mai mare întindere au altitudini mijlocii, depășind doar în câteva vârfuri altitudinea de 2000 m. Acestea sunt: Vf. lui Pătru – 2130 m, Vf. Șureanu – 2059 m, Vf. Cârpa – 2012 m, Vf. Aușel – 2009 m. Relieful glaciar are o dezvoltare mai redusă decât în grupele vecine, Parâng sau Cindrel, fiind este mai clar evidențiat în jurul Vârfului Șureanu, acolo unde se află și lacul glaciar reprezentativ din acești munți, Iezerul Șureanu.

Lacul Oașa, loc obligatoriu de popas în drumul spre Șureanu.

Vârful lui Pătru văzut de la Barajul Oașa.

Activitățile în natură care se pot practica în sezonul rece sunt schiul alpin, schiul de tură și drumețiile pe zăpadă. Principala atractivitate pentru majoritatea turiștilor care ajung în zonă este schiul alpin, pe pârtiile domeniului schiabil Șureanu. Activitățile în natură din sezonul cald vizează mai ales drumețiile spre o gamă largă de obiective naturale sau antropice. Din prima categorie menționăm vârfurile principale înalte, Iezerul Șureanu, Valea Sebeșului, Valea Frumoasei și de asemenea formele carstice din partea de sud-vest a grupei: Cheile Băniței, Cheile Crivadiei (pentru canyoning), Peștera Bolii, Peștera Cioclovina, Peștera Șura Mare etc. Din categoria obiectivelor antropice sunt demne de menționat cetățile și fortificațiile dacice și castrele romane de marș din zona înaltă, dar și barajele și lacurile de acumulare de pe Râul Sebeș sau pitoreștile sate din Platforma Luncanilor.

Sporturi de iarnă - ski alpin.

Sporturi de iarnă - ski în afara pârtiei

Activități de vară - drumeții

Drumețiile de iarnă și echipamentul recomandat pentru acestea.

Drumețiile de iarnă din zona Șureanu pot avea ca destinație oricare dintre cele două vârfuri principale, Vârful lui Pătru și Vârful Șureanu, dar nu doar atât. Acestea sunt niște puncte grozave de observare a împrejurimilor. Ce am putut vedea de pe Vârful Șureanu într-o zi senină de iarnă mi-a întrecut toate așteptările.

• Să începem de la "ora 12", de la nord. Putem vedea, peste culoarul larg al Mureșului de la Orăștie, Munții Apuseni, unde se disting clar Munții Bihor, cu Vf. Cucurbăta Mare și Vf. Cucurbăta Mică. În fața lor se poate distinge Vf. Găina. Mai spre dreapta se poate vedea Muntele Mare, ia cu un binoclu sau un teleobiectiv se poate distinge chiar și Domul militar de pe vârf. În stratul jos mai dens al atmosferei putem zări vârfuri cunoscute ale Munților Trascău, Piatra Cetii, Vf. Pleșii, dar și parte din Cheile Râmețului și Cheile Întregaldelor.
• La est se vad foarte clar Munții Cindrelului cu vârful omonim și zona căldărilor: a Iezerului Mare,  și aIe Iezerului Mic. Mai la dreapta se poate observa Șaua Steflesti, cea care separă Munții Cindrelului de Munții Lotrului. Peste Șaua Șteflești, în depărtare se poate vedea o parte a crestei făgărășene.
• Spre SE se văd Munții Lotrului cu vârfurile sale vestice. Privind mai spre dreapta, în apropiere se vede masiva cupolă a Vârfului lui Pătru, la dreapta căruia se află Șaua Ocoale, cu urmele castrului roman de marș. Urmează Vf. Aușel și toată zona Domeniului Schiabil Șureanu. Printre Vf. lui Pătru și Vf. Aușel, am descoperit cu uimire că se poate vedea partea superioară a Pârtiei de la Voineasa, cu stâlpii telescaunului și clădirile acestuia. Dincolo de ea se poate vedea ultimul sector, vestic, al crestei Munților Parâng.
• Spre sud orizontul este dominat de Munții Parâng, cu vârfurile sale reprezentative: Mohoru, Setea Mare, Iesul, Parângul Mare, Cârja și Parângul Mic. Sub acest din urmă vârf se pot distinge clădirile stațiunii Parâng.
• Spre SV, se pot vedea Munții Vâlcan, cu pasul omonim și, din nou surprinzător pentru mine, zona superioară a domeniului Schiabil de la Straja.
• Spre V-SV, în depărtare se poate vedea minunata creasta a Oslei, iar la dreapta ei, se ridică dinspre Jiul de Vest, Masivul Piule-Iorgovanu (Retezatul Mic). Mai spre dreapta se vede cetatea de piatră a Munților Retezat, cu vârfurile sale principale: Vf. Mare, Vf. Păpușa, iar ascuns după el Vf. Peleaga, cu Colții săi ușor de distins. Urmează Vârfurile Bucura și piramida inconfundabilă a Vârfului Retezat.
• Spre vest zărim partea vestică a Munților Șureanu, cu zona vârfului Comărnicel, locul în care se găsesc urmele a trei către romane de marș, două dintre ele fiind alipite. Dincolo de acea zonă se pot vedea culmile Munților Orăștiei, munții sacrii ai dacilor.

Vârful Șureanu văzut de la Poarta Raiului.

Vârful Șureanu văzut din parcarea de la Con.

Vârfurile Cucurbăta Mare, Cucurbăta Mică și Găina văzute de pe Vf. Șureanu.

Citește și Drumeție de iarnă în Bihorul nordic

Citește și Spre Cucurbăta Mică – vârful spectaculos cu eoliene

Citește și Munții Bihor – început de iarnă pe acoperișul Apusenilor

Citește și Muntele Găina - muntele cu legende și tradiții populare

Muntele Mare fotografiat de pe Vf. Șureanu.

Citește și Muntele Mare – Turnul de veghe al Apusenilor

Munții Trascăului - de pe Vf. Șureanu.

Citește și Iarna prin Munții Trascăului – munții mocanilor

Munții Cindrel, Munții Făgăraș și Munții Lotrului.

Citește și Spre Vârful Suru – drumeț prin Făgărașii vestici

Munții Cindrel și Luncile Prigoanei - de pe Vf. Șureanu.

Citește și Munții Cindrel – munții mărginimii Sibiului

Munții Lotrului.

Munții Făgărașului.

Citește și Munții Făgăraș - Din Valea Sâmbetei pe Dara și Hârtopul Darei

Vf. lui Pătru și Șaua Ocoale.

Vf. lui Pătru

Vf. Aușel și Domeniul Schiabil Șureanu.

Vf. Aușel.

În plan median Domeniul Schiabil Transalpina. În ultimul plan partea de est a Parângului.

Vf. Aușel și Munții Parâng.

Vârfurile Mohoru, Setea Mare și Piatra Tăiată din M. Parâng.

Zona dintre vârfurile Parângul Mare  și Cârja.

Vf. Parângul Mic și Stațiunea Parâng

Pârtiile de la Șureanu și Vf. Parângul Mic.

Vf. Straja și Stațiunea omonimă din M. Vâlcan.

Creasta Oslea și Masivul Piule-Iorgovanul.

Munții Retezat văzuți de pe pârtia S1 de sub Vf. Șureanu.

Munții Retezat, cu vârfurile Păpușa și Retezat.

Vf. Comărnicel.

Căldarea Cârpa.

Momâile de pe Vf. Șureanu - Est - 2057m

Crucea de pe Vf. Șureanu - Vest - 2059m

Luncile Prigoanei fotografiate de pe Vf. Șureanu.

Poarta Raiului fotografiată de pe Vf. Șureanu.

Cabana Șureanu.

Apres-ski Ada (La Con).

Secțiune din pârtia A3.

Stâna Puru.

Echipamentul de drumeție

Pe timpul iernii, echipamentul ar trebui să includă, în funcție de starea vremii și de starea zăpezii numeroase piese, cele mai importante fiind îmbrăcămintea și încălțămintea:

Îmbrăcămintea - este recomandată echiparea în trei sau patru straturi, a căror eficiență dovedită rezidă în formarea „barierelor” de aer dintre acestea:

• Primul strat, este cel care este în contact direct cu pielea și care trebuie să fie respirabil pentru a elimina eficient umiditatea de la transpirație. Indicată este folosirea unei bluze din material sintetic, din lână merinos sau o combinație între acestea.
• Al doilea strat poate fi o bluză polar, care menține căldura și este de asemenea respirabilă.
• Al treilea strat poate fi reprezentat de o geacă/jachetă/windstopper hard shell sau soft shell, în funcție de vreme. Acest strat asigură protecție în fața vântului, poate fi necesar
• Al patrulea strat – este necesar în cazul unei temperaturi foarte coborâte, mai ales atunci când nu suntem în mișcare. Acesta poate fi o geacă de puf care se poate îmbrăca direct peste primele trei. Dacă există pericolul ca aceasta să se ude din cauza condițiilor atmosferice, este recomandat să fie intercalată între polar și windstopper (puful își pierde proprietățile termice atunci când se udă).

Încălțămintea – sunt necesari bocanci tehnici de iarnă cu talpă rigidă și colțari pentru traseele tehnice,  bocanci de iarnă cu talpă flexibilă sau bocanci de trei sezoane pentru traseele mai ușoare.

Alte piese de echipament - pentru drumețiile de iarnă, în funcție de dificultatea traseului ales, de starea zăpezii și a vremii, sunt:

• parazăpezile – pentru a evita zăpada să ajungă în bocanci și să se ude;
• bețele de trekking – care preiau o parte din greutatea rucsacului și ne ajută la mersul prin zăpadă, mai dificil decât cel de vară;
• rachetele de zăpadă – necesare dacă zăpada este mare și afânată sau prea moale și ne afundăm în ea;
• colțarii – dacă parcurgem trasee cu grad mare de înclinație și zăpadă dură;
• pioletul – pentru aceleași condiții, cu versanți puternic înclinați
• casca de protecție – necesară pentru a reduce riscul de accidentare în caz de cădere;
• coarda, hamul, lonja, carabinierele pentru asigurare;
• alte accesorii: termos cu băutură caldă, telefon cu acumulator încărcat și o aplicație GPS pentru drumeție, lampă frontală și, bineînțeles, un rucsac ergonomic și impermeabil pentru a depozita toate acestea.

 

Ghete de iarnă, parazăpezi și colțari.

Piolet.

Spectacol de iarnă.

Aparatul foto este o obligație în satfel de momente.

Straie de iarnă.

Momâie în haine de iarnă pe Vf. Șureanu.

Drumețiile de vară

Traseele din Munții Șureanu au un grad mai mic de dificultate tehnică. Destinațiile de vară din zonă, pe lângă cele două vârfuri principale, includ obligatoriu vizitarea celui mai important lac glaciar din acești munți, Iezerul Șureanu, perla turcoaz de sub Vârful Șureanu. Plaiurile înalte din jurul vârfurilor lui Pătru, Șureanu și Cârpa sunt franjurate pe margini de amprenta ghețarilor sub forma unor mici circuri glaciare. Cele mai clare dintre acestea au orientarea spre nord: Șureanu, Cârpa, Pârva. Două dintre ele găzduiesc și mici lacuri glaciare, iezerul deja pomenit, Șureanu și Iezerul Cârpa. Pe timp de vară, la Șureanu vă mai puteți delecta cu competițiile sau jocurile de airsoft.

Iezerul Șureanu.

Iezerul Șureanu văzut de pe vârful omonim.

Momâie pastorală.

Lacul Oașa văzut de pe Vf. lui Pătru.

Delicii de la munte.

Vf. lui Pătru - 2130 m.

Vf. lui Pătru - văzut de pe Vf. Șureanu.

Trasee turistice:

Cruce Roșie - Mănăstirea Oaşa - Luncile Prigoanei - Cabana Şureanu

Triunghi Roșu - Cabana Genţiana (Luncile Prigoanei) - Domeniul Schiabil Şureanu - Cabana Şureanu

Punct Roșu - Cabana Genţiana (Luncile Prigoanei) - Valea Prigoanei - Cabana Genţiana

Punct Albastru - Poarta Raiului - Prisaca - Poarta Raiului

Cruce Albastră - Fosta cabană Voievodul - Culmea Bilele - Cabana Şureanu

Triunghi Albastru - Săsciori - Curmături - Cabana Şureanu

Extinzând aria de explorare la toată suprafața acestor munți din Grupa Parâng, putem descoperi atracții uimitoare, unice în Carpați.

Istoria este prezentă în aceste locuri prin urmele unor fortificații milenare. Pe de o parte sunt castrele romane de marș: Șaua Ocoale (dintre Vf. Pătru-Aușel), Comarnicel (patru castre), Jigoru Mare, și Muncel, iar pe de alta parte există urmele unor fortificații dacice. Cea mai impresionanta este cea liniară de la Ponorici, urmată de cele de la Vârful Negru, Vf. Șureanu, Fetele Albe etc. De departe cele mai renumite fortificații antice sunt reprezentate de cele șase cetăți dacice incluse pe lista UNESCO: Sarmizegetusa Regia, Costeşti – Cetăţuie, Costeşti – Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa și Căpâlna.

Un alt loc unic din acești munți este Țara Luncanilor, cu satele sale risipite și izolate: Prihodiște, Ursici, Târsa.

Panou la Cetatea Căpâlna.

Turnul locuință de la Cetatea Căpâlna.

Scara monumentală de la Costești.

Turn de acces la Cetatea Blidaru.

Dealul terasat al Cetății Piatra Roșie.

Vârful calcaros al Cetății de la Bănița.

Castrul de marș din Șaua Ocoale - Vf. lui Pătru.

Vedere de la Cetatea dacică de la Bănița.

Forme ale reliefului carstic se pot vedea  sud-vestul Munților Șureanu: Cheile Băniței și Peștera Bolii, peșterile de la Cioclovina, Peștera Șura Mare, Cheile Crivadiei, depresiunea carstică Fundătura Ponorului.

Cheile Crivadiei.

Cheile Băniței.

Peștera Bolii.

Importante atracții turistice sunt și lacurile de acumulare, cel mai mare fiind lacul Oașa, urmat de barajele și lacurile de la Tău-Bistra și Căpâlna, pe râul Sebeș sau Barajul Canciu, Pe Râul Mare.

Lacul de acumulare Oașa.

Domeniul Schiabil Șureanu

Amplasare: Domeniul Schiabil Șureanu este amplasat între cele mai înalte vârfuri ale Masivului Șureanu: Vf. lui Pătru ( 2130 m) și Vf. Șureanu ( 2059 m). Domeniul schiabil are forma unui amfiteatru cu pârtii care coboară convergent dinspre Vf. Aușel (2009 m) și Vf. Șureanu spre obârșia râului Cugir. Domeniul Schiabil Șureanu a fost inaugurat în anul 2009. Datorită amplasării spre vestul Meridionalilor și datorită altitudinii mari ( 1650 m -2000 m ) a domeniului schiabil, durata sezonului de schi din cursul unui an este dintre cele mai lungi. Spre deosebire de alte pârtii, situate în cadre puternic urbanizate, la Șureanu frumusețea naturală a peisajului încântă ochiul și sufletul. Lipsa unui drum modernizat este în același timp un dezavantaj și un avantaj. Dezavantajul este dificultatea accesului auto și distanța mare față de centrele urbane debitoare ale fluxurilor de turiști. Avantajul este acela că dificultatea accesului diminuează fluxul de turiști. Domeniul are 10 pârtii și trei bretele amenajate care însumează peste 14 km lungime. Alte avantaje sunt ușurința cu care se poate ajunge în afara pistelor amenajate, cu zăpadă ideală pentru snowboard și freeride. Apropierea de Vârful Șureanu și Vârful lui Pătru, acolo unde se poate face schi de tură, este un alt avantaj. Pentru schiul de tură se pot face trasee în circuit. Două dintre aceste trasee ar putea fi: Curmătura Șureanu – Vf. Șureanu – Vf. Cârpa – Poarta Raiului – Iezerul Șureanu – Curmătura Șureanu; Curmătura Șureanu – Vf. Aușel – Șaua Ocolul – Vf. Șureanu – Stâna Puru - Curmătura Șureanu. Desigur, în funcție de vreme și de condiția fizică se pot face și ture mai lungi, în special spre vest pe linele plaiuri alpine dinspre Vf. Bradu, Vf. Gropșoare, Vf. Comărnicelu.

Domeniul Schiabil Șureanu - sporturi de iarnă și peisaje magnifice.

Pârtiile Șureanu.

Accesul și cazarea la Domeniul Schiabil Șureanu

Drumul - Accesul: se face pe DN 67C, pe  următorul traseu: Sebeș – 28 km –  Șugag – 30 km – Lacul Oașa – 13 km – Poiana Luncile Prigoanei  – 5 km – Poiana Poarta Raiului – 6 km – baza domeniului schiabil. De la Lacul Oașa drumul nu mai este asfaltat, fiind în general acoperit de zăpadă în sezonul de schi. Sunt indicate lanțurile pentru a evita surprizele neplăcute. Coordonatele GPS: 45°33’59.60″N,  23°30’33.60″E.

DN 67C de pe Valea Sebeșului.

Drumul Oașa - Șureanu.

Cazarea - deoarece domeniul schiabil este relativ nou, infrastructura pentru cazare este în curs de extindere și dezvoltare. În apropierea domeniului schiabil există două complexe turistice unde s-au construit unități de cazare: Poiana Luncile Prigoanei și Poiana Poarta Raiului. Puteți găsi camere care oferă condiții de cazare de la 2 la 4 margarete/stele.

Luncile Prigoanei și Vf. lui Pătru.

Poarta Raiului și Vf. Sureanu.

Parcarea - există două parcări cu un număr destul de mare de locuri. Prima este la baza domeniului schiabil, la 300 m de stația de telescaun, respectiv stația de teleschi (~1650 m). A doua este mai sus cu aproximativ 100 m, lângă Apres ski ( La Con ).

Parcarea de la Con.

Dotările domeniului schiabil din Munții Șureanu

O parte din pârtii sunt deservite de un telescaun care pornește de la baza domeniului (altitudine 1650m) și urcă până la 2000m, sub vârful Aușel. De la capătul superior al telescaunului pornesc trei piste (A1, A2, A3). A1 și A3 sunt cotate cu dificultate medie (roșii), iar A2 are un sector cu dificultate mare (neagră). Între pistele A1 și A2 sunt amenajate două treceri pe sub linia de telescaun. În apropierea stației de telescaun, tot de la 1650 m, pornește și o linie de teleschi ( Curmătura) pentru două persoane, care urcă până la 1809 m. De la capătul liniei pornesc, pe ambele părți ale ei, patru pârtii: C1 (albastră în partea superioară și roșie în partea inferioară), C2 (roșie), C3 și C4 (roșii) care se unesc cu partea inferioară a pistei A1. O a doua linie de teleschi, de o persoană, pornește de lângă apres schi-ul, La Con și urcă până sub Vf. Șureanu, la 1922 m. Din capătul liniei pornesc două piste S1 și S3 (roșii). Din pista S1 (care devine în partea inferioară albastră) se desprinde pista S2 (roșie). Pista S1 coboară înapoi la teleschiul de la Con, iar pistele S2 și S3 coboară la stația de teleschi Curmătura-plecare (1650 m). Atenție! Pistele S2 și S3 traversează drumul de acces auto spre parcarea de  la Con. Lângă Con este amenajată și o pârtie pentru copii, foarte ușoară. Prețuri skipass Șureanu – 2021-2022.

Restaurante/baruri unde se poate servi o băutură caldă sau o gustare există atât la Con – Apres Schi Ada cât și în apropierea stațiilor de telescaun/teleschi de la baza pârtiilor. Conul este amplasat în Curmătura Șureanu, care este un bun punct de belvedere spre vârfurile din apropiere (Șureanu, Aușel, Pătru) cât și mai departe spre Munții Cindrel și Munții Lotrului. Băuturi calde se pot servi și la apres-schi-ul de la stația superioară a telescaunului Aușel. De aici se deschid perspective unice spre împrejurimi, Munții Parâng fiind bine vizibili.

Pârtia A1, Aușel.

Telescaun Aușel.

Apres-ski - Aușel.

Telescaun Aușel - plecare.

Restaurant la baza pârtiilor.

Închiriere echipament există atât la Luncile Prigoanei, cât și la Poarta Raiului. Există și instructori pe care îi puteți găsi la Poarta Raiului.

Instructori/monitori - școala de schi și pârtia pentru copii de la Șureanu ,  Șureanu Mountain Sport Center.

 

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru activități de iarnă în aer liber, descoperind Munții Șureanu cu MN22 - Harta de drumeție a MUNŢILOR ŞUREANU

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.