Munții Rodnei - propuneri de trasee pentru schi de tură

Schiul de tură capătă ușor-ușor din ce în ce mai multă notorietate între activitățile montane.
Drumeți pe creasta munților Rodnei - Alina Cîrja

La început de drum în România, aceasta mișcare este într-o continuă creștere, cu noi adepți care se bucură pe deplin de avantajele schiului de tură: mișcare, sănătate, aer liber și peisaje dintre cele mai fermecătoare - muntele acoperit de mantia albă a iernii.

Citește și Aproape totul despre schi de tură: tipuri, echipament și competiții

Schiul de tură poate fi alternativa schiului pe pârtie, drumeției, alergării sau mountain bike-ului, un mod bun de a-ți menține forma fizică pentru sezonul de primăvară-vară.

Schi de tura în Munții Rodnei - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Însă practicarea schiului de tură implică adesea navigarea și găsirea de rute în zone cu potențial de avalanșă. Pericolele pe munte iarna sunt mari iar abordarea zonelor alpine implică experiență, echipament, antrenament și pregătire mentală, adesea în echipă. 

Citește și Despre schi de tură și riscul avalanșelor

Munții Rodnei - prezentare generală

Munții Rodnei constituie al doilea parc național ca mărime din țară și totodată unul dintre cele mai bine conservate peisaje glaciare din România. Masivul are o creastă impresionantă, singura comparabilă cu cea a Meridionalilor, cu cele mai inalte altitudini din Carpații Orientali: Vf. Pietrosu (2303 m), Vf. Inău (2279 m), Vf. Inăuţ (2222 m). Culmea principală are o lungime de peste 50 km și o lățime de 30-40 km, orientată est-vest, între Pasul Şetref  și Pasul Rotunda, abruptă spre nord și domoală spre sud. 

Trio-ul Ineu - Ineuț - Roșu - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Înălţimea şi masivitatea, structura geologică, geomorfologică, climatică şi hidrografică a acestor munţi, ca şi marea bogăţie floristică şi faunistică, cu numeroase relicte glaciare fac din acest parc o atracţie de seamă pentru numeroşii turişti şi specialişti. 

Din întregul lanț carpatic oriental, Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari, cu numeroase circuri glaciare pe versantul nordic (Ineu - Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Puzdrele etc) și circuri glaciare suspendate, circuri glacio-nivale şi nişe nivale, pe cel sudic. În masiv există numeroase lacuri glaciare (67) dintre care câteva mai importante (Iezerul Pietrosului, Tăurile Buhăescului, Lala Mare, Lala Mică, Tăul Ştiol, Rebra, Cailor, etc).

Rebra, Buhăescu, Pietrosu, Grohotu și Piatra Albă - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Totodată aici găsim chei și defilee impresionante (Cheile Bistricioarei, Strâmba, Rebra, Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor - cea mai mare din țară, cu o cădere de peste 80 m,  treapta principală având peste 16 m înălțime; Cascada Cheilor din Cormaia, cascada Puzdrele care se află la 1.520 m etc).

Pentru conservarea biodiversității, cu floră şi specii relicte de nevertebrate, fond cinegetic bogat (urs, cerb, lup, râs, jder etc), păsări (cocoşul de munte, acvila de munte, cocoşul de mesteacăn etc) și pești (păstrăv, lipan, moioaga, chişcarul de râu etc) au fost create:

  • Rezervaţia ştiinţifică Pietrosu Mare(3300 ha);

  • Rezervaţia botanică Poiana cu Narcise din Muntele Saca, 5 ha, situate la cea mai mare altitudine din ţară;

  • Rezervaţia mixtă Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei (100 ha);

  • Rezervaţia naturală Piatra Rea (50 ha);

  • Rezervaţia mixtă Izvoarele Mihăilesei (50 ha);

  • Rezervaţia mixtă Ineu-Bătrâna (0,5 ha).

Citește și 20+ rezervații cu narcise și alte plante rare de văzut în luna mai (I)

 

Propuneri pentru schi de tură în munții Rodnei

Abordarea cea mai facilă pentru inițiere pe schiuri de tură este dinspre Pasul Rotunda (1277 m), trecătoarea ce desparte Rodnei de munţii Suhard, considerat cel mai pitoresc pas de altitudine din Orientali, legătura între Transilvania, Maramureș și Bucovina.

Citește și La schi de tură în Pasul Rotunda, Munții Rodnei

Drumeții cu experiență, bine echipați și cu o condiție fizică peste medie, pot opta să parcurgă mare parte din creasta Munţilor Suhard, pe un parcurs de aprox. 40 km, care pornește de la cabana Rizea și ajunge tocmai în Ciocăneşti, comuna muzeu din Bucovina.

Citește și Din Pasul Rotunda, schi de tură spre Vf. Omu, Munții Suhard

O altă abordare este urcarea din Borșa Complex - Pasul Prislop, apoi pe marcaj TR.

Obs: Din Pasul Prislop se poate urca pe valea Coasta spre munții Maramureșului, cu o coborâre scurtă pe culmea vf. Coasta Plaiului (1561 m). (sursa)

Din Pasul Prislop vom trece prin curtea mănăstirii Prislop, apoi parcurgem cei ~4.5 km până la prima stână aflată în poiana Știol, de unde se ajunge în mai puțin de 20 min, la capătul superior al pârtiei Știol, cu instalația de teleschi.

Viraje aproape de partia Stiol - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

De aici se poate continua coborârea pe drumul aflat în paralel cu pârtia de sub telescaun.

Paralel cu pârtia de sub telescaun - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Din capătul superior al teleschiului se pot vedea vârfuri din munții Maramureșului (Cearcănul și Toroiaga), dar și câteva vârfuri din creasta principală a Rodnei.

Vedere spre Cearcănul, munții Maramureșului - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

 Vedere spre Toroiaga - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Cadru frumos cu Gărgălăul - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Revenirea spre Pasul Prislop o facem cu Gărgălăul în fundal, apoi coborîm pe Pârtia Prislop.

Coborâre cu Gărăgălăul în fundal - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Pârtia din pasul Prislop - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Înspre pasul Prislop - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Mai sus de Poiana Știol se poate aborda Șaua Gărgălău, cu coborâre către lacul Știol. Se urmează traseul de iarnă - pe piciorul Mușceta, apoi la vale. 

Vârful Gărgălău şi căldarea Ştiol - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Schi în căldarea Știol - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

O altă opțiune este urcarea spre piciorul Oanciului (piciorul nordic al Vf. Gărgălău).

 Înapoi spre poiana Știol, vedere spre Toroiaga - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Tot în zona Gărgălău se pot face coborâri spre căldarea Cailor (în vestul piciorului Mușceta).

Pe schiuri în Căldarea Cailor - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Coborâre dinspre Râpa Piatra Rea - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Creasta principală, dincolo de abrupturile căldării Cailor - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Doritorii pot alege și urcarea pe foci din Borșa spre căldarea nordică a Vf. Pietrosu. Din parcarea schitului Pietroasa, urmăm drumului forestier marcat cu BA până în apropiere de stația meteo. Apoi urcăm pe schiuri înspre lacul Iezer, unde putem campa. 

Stația meteo vegheată de nori fotogenici - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Căldarea Iezerului săracă în zăpadă - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

O propunere solicitantă, pentru cei experimentați, este creasta munților Rodnei, din șaua Gărgălău până în șaua Obârșia Rebrii - cu coborâre pe V. Buhăescu Mare, trecând de vârfurile crestei (Galațului, Laptele Mare, Negoiasa Mare, Repede, Cormaia, Obârșia Rebrii).

După ce urcăm din Pasul Prislop, pe la Tăul Știol, spre Șaua Gărgălău, putem înnopta la noul refugiu din șaua Gărgălău.

După amiază de iarnă în șaua Gărgălău - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Spre vest, către Vf. Laptele - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Pe coborârea de pe vârful Galațului - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Locul unde era odată cabana Puzdrele - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Odată ce trecem de Vf. Laptele Mare, priveliștea devine tot mai generoasă: vârfurile: Rebra, Buhăescu Mic, Buhăescu Mare și Pietrosu înafara crestei principale, iar în partea stângă vedem trapezul Țibleșului.

Față în față cu vârful Laptele Mare - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Rebra, Buhăescu Mic, Buhăescu Mare și Pietrosu - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Rebra, Buhăescu, Pietrosu, Grohotu și Piatra Albă - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

A doua urcare mare este cea până pe Negoiasa Mare, pe creasta matematică, cu noi perspective, apoi coborâm spre Șaua Între Izvoare, cu refugiul La Cărți.

Coborârea spre șaua Între Izvoare - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Dimineața admirăm Ceahlăul, munții Călimani, Toroiaga și o parte din vârfurile Rodnei.

Masivul Ceahlău, dincolo de vârful Mihăiasa - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Puțin din coloșii Buhăescu Mare și Pietrosu - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Nedeia Țaranului, Rabla și Laptelui situate la sud de creasta principală - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

După vârful Repede, direcția se schimbă, trecem de Comaia și ajungem în zona vârfului Obârșia Rebrii, de unde pregătim coborârea din creastă. 

La Cărți și creasta Rodnei până la vârfurile Ineu, Ineuț și Roșu - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Dincolo de vârful Repede - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Țibleș, muntii Gutâi, Igniș dar și creasta Făgărașilor - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Coborârea din zona vârfului Obârșia Rebrii - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Schi la poalele uriașilor Buhăescu Mic și Mare, respectiv Pietrosu - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Schi pe valea Buhăescu Mare - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Coborârea finală ne conduce la primele case ale cartierului Repede din Borșa.

Priveliștea spre vârful Puzdrele - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

O ultimă propunere, de asemenea tehnică, destinată celor cu condiție fizică bună vizează urcarea pe vârfurile Ineuț și Roșu dinspre Șanț.

De pe valea Cobășelului, vom urca pe Muntele Curățel, apoi până la refugiul de sub Ineu.

Fânațe deasupra satului Șanț - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

De la ultimele case așezate la poalele dealului Frasinului, atacăm pantele acestuia, cu priveliști tot mai largi spre întinsul sat Șanț.

Localitatea Șant văzută de pe dealul Frasinului - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Dealul sudic spre Muntele Curățel - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Urcarea pe vârful Capul Beneșului - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Odată ce trecem de Vf.Capul Beneșului, continuăm urcarea pe Muntele Curățel până la refugiu. Dimineața devreme reluăm urcarea spre Șaua cu Lac și ne bucurăm de priveliști spre întinsul Călimani, munții Maramureșului, Suhardul, Rarăul, munții Bistriței etc. 

Vedere spre spre vârful Corongiș - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Urcare matinală pe muntele Curățel - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Ajunși în Șaua cu Lac, studiem cu atenție comișele din creastă și să alegem varianta sigură, fie pe creastă peste Ineu, fie spre Ineuț - Roșu sau Ineuț - Muntele Gaja. 

Vedere spre Vârful Roșu - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Pentru a reveni în localitatea Șanț, alegem să urcăm spre Ineuț, de unde coborâm la Vf. Roșu, pe marcaj CA.

Pas cu pas spre Ineuț - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Coborâre spre șaua dintre Ineuț și Roșu - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Coborârea finală ne poartă de pe vârful Roșu până la Alpina Blazna 1000 m D-.

De pe vârful Roșu spre Alpina Blazna - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Coborâm deasupra mării de nori, cu priveliști spre Suhard, Bistriței și Călimani. O ultimă privire spre înălțimi, înainte de a intra în mare de nori.

O ultimă privire spre înălțim - ©Alina Cîrja - Banda Rosie

Citește articolul complet Banda Roșie.

 

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă în Munții Rodnei cu harta de drumeție ➡️ MN 03 Munții Rodnei ediția a 3-a (2020) https://bit.ly/32PHhin 

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo credit: Alina Cîrja - Banda Roșie


Citește și Schi de tură pe platoul Vlădeasa și împrejurimi