Munții Ciucaș – o aventură montană între stânci fantastice și păduri de poveste

Munții Ciucaș – așezare, limite și acces

Munții Ciucaș sunt așezați în inima Carpaților de Curbură, la granița dintre județele Brașov și Prahova, reprezentând o verigă spectaculoasă între Munții Tătaru, Munții Grohotișului și Munții Siriu. Masivul are o poziție privilegiată, fiind ușor accesibil și ideal pentru escapade montane de o zi sau sejururi mai lungi.

Delimitați de văile Teleajenului, Buzăului și de Depresiunea Brașovului, Munții Ciucaș sunt ușor accesibili din direcții multiple: Cheia, Măneciu, Vama Buzăului sau pasurile Bratocea și Tabla Buții sunt puncte excelente de plecare în drumeție.

Munții Ciucaș văzuți din Depresiunea Brașovului.

Munții Ciucaș văzuți de pe Vârful Omu.

Citește și  Munții Bucegi – incursiune la originile drumeției

Citește și  Bucegii nordici: Țigănești - Bătrâna - Omu - Bucșoiu

Răsărit pe Vârful Omu - Munții Bucegi, cu Munții Ciucaș în fundal.

Citește și  Incursiune în Bucegii nord-vestici

Citește și  O aventură de iarnă: Vârful Omu prin Hornul Mare al Mălăieștilor

Stânci sculptate de vreme și legende

Masivul este format din conglomerate dure, care au dat naștere unui relief uimitor: turnuri, coloane, ace de piatră și formațiuni bizare ce par modelate de mâini nevăzute. Celebrele formațiuni Tigăile Mari și Tigăile Mici, Vârful Ciucaș (1954 m) sau Turnul Goliat sunt doar câteva repere pentru iubitorii de fotografie și aventură. Aceste forme fantastice au fost cioplite de-a lungul timpului de vânturi, îngheț și dezgheț – o moștenire vie a climatului periglaciar.

Tigăile Mari.

Turnul lui Goliat sau Ciobanul cu Olile.

Natură pură, biodiversitate și liniște

De la pădurile dese de molid și brad, până la pajiștile subalpine cu floare de colț, jneapăn și ienupăr, Munții Ciucaș oferă un spectacol vegetal impresionant. Pe stânci și în poieni, flora rară atrage botanici pasionați și turiști curioși. Fauna este la fel de fascinantă – cu puțin noroc, poți surprinde siluetele elegante ale cerbilor sau urme ale ursului carpatin.

Păduri de conifere și vegetație subalpină.

Trasee, cabane și relaxare montană

Munții Ciucaș sunt o destinație ideală pentru drumeții de o zi sau expediții montane mai lungi. Rețeaua de poteci marcate străbate cele mai spectaculoase zone ale masivului, iar cabanele Vârful Ciucaș, Muntele Roșu și Babarunca îți oferă refugiu și ospitalitate la altitudine. În partea sudică, stațiunea climaterică Cheia completează experiența cu confort, aer curat și peisaje care îți taie respirația.

Luceafăr - Scorzonera Rosea.

Clopoței - Campanula Carpatica.

Istorie, spiritualitate și tradiție

Pe lângă farmecul natural, Ciucașul adăpostește comori culturale: mănăstirile Cheia și Suzana, ruinele cetății de la Cerașu sau fortificația medievală Tabla Buții – un loc legendar, vegheat de un cimitir al eroilor neamului sau urmele tranșeelor din Poiana Bratocea. În satele din zonă – precum Vama Buzăului sau Măneciu – tradițiile pastorale, lemnăritul și ospitalitatea locală te fac să simți autenticitatea locului.

Monumentul eroilor din Pasul Bratocea.

Urme ale tranșeelor din Primul Război Mondial în Poiana Bratocea.

De ce să alegi Munții Ciucaș?

Pentru că aici găsești tot ce înseamnă munte: aventură, relaxare, natură pură, istorie și oameni care știu să-ți spună povești. Fie că ești pasionat de trasee alpine, fotografie, natură sau doar cauți liniștea, Munții Ciucaș te vor cuceri cu farmecul lor aparte. Sunt mai mult decât o destinație – sunt o experiență completă, ușor de atins și greu de uitat.

Pe plăcutele poteci ale Ciucașului.

Vrei un sfat? Ia-ți bocancii și vino să descoperi singur magia Ciucașului. Te așteaptă!

Peisaj specific Ciucașului, cu vegetație subalpină și turnuri din conglomerat.

Pasul Bratocea – Vârful Ciucaș - Cabana Vârful Ciucaș – Șaua Tigăilor - Pasul Bratocea

 

Informații esențiale:

• Marcaj: Bandă Roșie + Cruce Roșie (în unele variante de întoarcere)
• Distanță totală: ~20,5 km (dus-întors)
• Durată estimată: 9–10 ore (drumeție de o zi)
• Diferență de nivel: +1040 m
• Dificultate: medie spre ridicată (distanța și efortul susținut)
• Pericole posibile: prezența urșilor (recomandat spray, mers în grup, informare prealabilă)

Marcaj turistic aplicat pe conglomeratele de Ciucaș.

Marcaj turistic sub Tigăile Mari.

Etapa I: Pasul Bratocea (1263 m) – Porțile Bratocei (1660 m) – cca 1 oră

Traseul pornește din Pasul Bratocea, de unde urcăm spre nord, pe drumul care duce spre releul de televiziune. Imediat după monumentul ridicat în memoria armatei române din Primul Război Mondial și după bariera ce marchează intrarea pe drumul forestier, întâlnim primul stâlp de marcaj turistic, care indică un timp estimat de 4 ore până la Vârful Ciucaș. După o scurtă porțiune prin pădure, ieșim în Poiana Bratocea, o poiană întinsă în care se află și o stână. De aici, panorama se deschide spre nord-vest, spre stâncile impunătoare ale Colților Bratocei, iar puțin mai sus, izolat în pădure, apare și silueta Sfinxului Bratocei, cocoțat deasupra releului.

Pasul Bratocea.

Colții Bratocei văzuți din Pasul Bratocea.

Pasul Bratocea este un loc frecventat de urși.

Pimul marcaj turistic din Pasul Bratocea.

Poteca trece pe deasupra unor tranșee și, prin câteva serpentine urcă prin pădurea rară de molid până la poarta Releului.  Înainte de poarta releului, se cotește la dreapta prin pădurea de molid, care se deschide treptat către golul subalpin. În stânga se profilează Colții Bratocei, incluzând formațiunile Sfinxul și Porumbelul. După o scurtă strungă, se traversează sub Colții Bratocei, iar apoi se urcă în două serpentine într-o șa aflată la 1660 m, locul de intrare în creasta propriu-zisă. De aici, poteca duce la Porțile Bratocei, pe Vârful Bratocea de Jos  (1683 m), care se ocolește pe stânga.

Poiana Bratocea.

Vedere din Poiana Bratocea spre Munții Grohotișu.

Pe sub Colții Bratocei.

Frumoasele păduri ale Ciucașului.

Ieșirea în zona cu vegetație subalpină. Formațiunea numită neoficial „Elefantul”.

Vedere spre Cheia.

Etapa II: Porțile Bratocei – Șaua Tigăilor – cca 1:30 h

După Porțile Bratocei, se ocolește pe dreapta un mic vârf și se traversează o zonă cu jnepeni, ajungând într-o șa largă, cu priveliști spre partea cea mai înaltă a masivului, dar și spre Vârful Tesla.  În această zonă se intersectează poteca spre Babarunca, marcată cu Triunghi Galben. Urmează o coborâre lină printr-o zonă cu vegetație abundentă (afin, smirdar), iar traseul ocolește Vârful Bratocea (1844 m), menținându-se pe o curbă de nivel ușor ascendentă, peste Culmea Tigăile Mici.

Vârful Tesla.

Citește și  Drumetie pe Ceahlău - muntele sacru al Moldovei

Vedere de la est de Porțile Bratocei spre Munții Bucegi.

Citește și  Bucegii nordici: Țigănești - Bătrâna - Omu - Bucșoiu

Citește și  O aventură montană printre bujori de munte și stânci

Vedere spre Masivul Piatra Mare.

Citește și  Piatra Craiului - La pas pe potecile Crăiesei Carpaților

Citește și  Piatra Craiului, piatra nestemată a Carpaților

Spre Tigăile Mari.

Detalii sub Vârful Bratocea.

O claie de piatră.

Turmă de oi pe piciorul sudic al Vârfului Bratocea.

Vedere spre Creasta Zăganu.

Poteca urmărește versantul estic al culmii Bratocea, până ajungem în Șaua Tigăilor, un important punct de intersecție cu marcajele Cruce Roșie și Triunghi Roșu. În față se ridică stâncile Turnul lui Goliat (numit și „Ciobanul cu Oile”), iar spre vest, se desfășoară spectaculoșii Colți ai Nitrii.

Poteca spre Șaua Tigăilor.

Detalii sub Tigăile Mari.

Spre  Tigăile Mari.

Detaliu cu Tigăile Mici.

Șaua Tigăilor.

Turnul lui Goliat și Turnul Roșu.

Etapa III: Șaua Tigăilor – Vârful Ciucaș (1954 m) – cca 30-40 min

Din Șaua Tigăilor, urcarea continuă pe o față de iarbă și stânci până sub un perete masiv de sub vârf. Pe partea stângă se remarcă formațiunea Turnul lui Goliat (sau „Ciobanul cu Oile”). Poteca trece sub perete, ocolind câteva obârșii de vâlcele ce coboară spre est în Valea Tigăilor, apoi urcă susținut prin pășune alpină până pe Vârful Ciucaș, cel mai înalt punct al traseului, aflat la 1954 m altitudine. Priveliștea se deschide spre nord, către Valea Dălghiului și culmile Dobromir și Măgura, iar în zare se pot observa munții Urlătoarea și Strâmbu.

 

Urcarea spre Vârful Ciucaș.

Tigăile Mici.

Garofițe de munte.

Poziția centrală și izolarea vârfului oferă o panoramă largă, de 360°. În zilele senine se pot zări Munții Perșani, Baraolt, Bodoc, Ciuc și Nemira, iar spre vest, culmile Postăvarului, Piatra Mare, Bucegi și creasta subțire a Pietrei Craiului.

Vârful Ciucaș.

Vedere spre nord - zona Mâna Dracului.

Vârful Ciucaș.

Etapa IV: Vârful Ciucaș – Cabana Vârful Ciucaș (1595 m) – cca 1 oră

De pe vârf, se coboară circa 100 de metri, pierzând 25 de metri diferență de nivel, până într-o șa. Aici se virează stânga, pe un vâlcel, apoi dreapta spre o nouă șa unde se află formațiunea „Babele la Sfat”. Traseul continuă pe partea stângă a Tigăilor Mari, în ușoară coborâre, până într-o altă șa. De aici, se coboară spre nord, urmărind făgașul unei văi stâncoase (240 m lungime, 60 m diferență de nivel), apoi se iese din vale spre dreapta, pe curbă de nivel.

Spre Valea Chirușca.

Babele la Sfat.

Spre Vârful Ciucaș.

Spre Tigăile Mari.

Detalii din zona Vârfului Ciucaș.

Spre Valea Chirușca.

Se ajunge în șaua largă de sub Tigăi (1697 m), de unde poteca coboară pe sub un mic lac temporar și pe lângă stâna de sub Piscul cu Apă. Se ocolește acest pisc pe partea dreaptă, iar traseul se încheie la Cabana Vârful Ciucaș (1595 m), punct excelent de popas sau cazare în inima masivului. Cabana reprezintă și un important nod de legătură între principalele poteci marcate din Munții Ciucaș, fiind punctul de întâlnire al traseelor ce vin dinspre Pasul Bratocea, Babarunca, stațiunea Cheia și Vama Buzăului.

Vedere din Șaua sub Tigăile Mari.

Detalii cu Tigăile Mari.

Un ochi de apă de lângă Vârful Chirușca.

Cabana Vârful Ciucaș.

Etapa IV: Cabana Vârful Ciucaș – Șaua Tigăilor (pe sub Tigăile Mari) – 1:30 h

Din Cabana Vârful Ciucaș (1600 m), traseul continuă spre nord-vest, urmând marcajul comun Bandă Roșie și Cruce Roșie. Poteca urcă ușor, traversând golul alpin, până ajunge în Șaua de sub Tigăi (1697 m) – o zonă largă aflată la baza versantului sudic al Tigăilor Mari.

Vedere spre Tigăile Mari și Vârful Ciucaș.

Aici, marcajele se despart: Bandă Roșie se abate spre dreapta (nord), iar traseul nostru urmează marcajul Cruce Roșie, continuând pe sub abrupturile sudice ale Tigăilor.  

Se urmează acest marcaj, pe o potecă ce șerpuiește pe curbă de nivel, pe sub spectaculoasele stâncării ale Tigăilor. Poteca intersectează mai multe vâlcele de obârșie ale Văii Tigăilor, cu zone de urcușuri și coborâșuri mai abrupte, dar scurte, printre tufărișuri de ienupăr și afiniș.

Poteca pe sub Tigăile Mari.

Tigăile Mari.

Vedere spre Vârful Bratocea.

Pe sub Tigăile Mari

Sectoare cu potecă domoală.

Sectoare cu potecă abruptă.

Printre „căpățânile de zahăr” ale Ciucașului.

Clăi de piatră.

Garofițe de munte.

Vâlcele abrupte.

Tigăile Mari.

După această traversare variată, se ajunge în Șaua Tigăilor, un important nod turistic al masivului, unde se întâlnesc traseele ce vin dinspre Bratocea, Poiana Dălghiu și Valea Berii – punct strategic pentru accesul spre Vârful Ciucaș sau retur spre Cabana Ciucaș.

Turnul lui Goliat.

Vedere spre Turnurile Zăganului.

Etapa V: Șaua Tigăilor – Pasul Bratocea – cca 2-2:30 h

În continuare, se urmează în sens invers poteca urmată din Pasul Bratocea.

Valea Tigăilor și Culmea Gropșoare-Zăganu.

Vedere spre Cheia.

Poiana Bratocei.

Poiana Bratocei.

Poiana Bratocei.

Sperăm că acest articol ți-a adus un strop de inspirație pentru noi aventuri în natură, explorând potecile spectaculoase din Munții Ciucaș alături de MN04 - Harta de drumeţie a Munților CIUCAŞ ediția a 2-a

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.