Început de iarnă în Trascău - Transalpina de Apuseni

Șoseaua străbate o parte a Munților Apuseni de o frumusețe aparte. Printre cătune, chei și perspective uimitoare.
Munții Trascăului

O iarnă timidă

O iarnă timidă în Trascău. Un decembrie în care zăpada aproape lipsește la altitudini mici. Lipsește zăpada dar nu și diversitatea peisajelor din Trascău. Vă propunem un itinerar de traversare a culmii principale de la est la vest și înapoi. Un traseu care ne poartă de la limita lor estică, Culoarul Mureșului, până la limita lor vestică, Culoarul Ponorului. Mergem chiar mai departe, spre Mogoș, doar pentru a ne întoarce pe traseul viitoarei șosele, impropriu botezată „Transalpina de Apuseni” (Mogoș–Ponor–Râmeț-Aiud). Un lung traseu care ne poartă printre chei înghețate, cătune izolate, pietre maiestuoase și perspective uimitoare.

Cheile Mănăstirii și Cheile Râmețului

Culoarul Mureșului, limita estică.

Culoarul Ponorului, limita vestică.

Transalpina de Apuseni

Transalpina de Apuseni este denumirea folosită pentru șoseaua de 78 km, care leagă orașul Aiud de Comuna Bucium, unind (DN1) cu (DN 74). Probabil că principalul motiv pentru modernizarea acestui drum a fost unul social, și anume scoaterea din izolare a unor comunități rurale din ce în ce mai depopulate.

Peisaje tipice pentru Munții Trascăului.

Pe lângă componenta socială există și una turistică, de valorificare a peisajul specific al acestor munți, cu cătune construite în stil tradițional, alături de spectaculoasele forme ale reliefului carstic și vulcanic.

Chei și creste calcaroase din Trascău

Este improprie folosirea denumirii de „Transalpina de Apuseni”, având în vedere două aspecte. Primul este acela că de fapt nu traversează toți Apusenii, ci doar Munții Trascăului și o parte a Munților Metaliferi. Al doilea aspect este legat de sensul noțiunii "alpin", care ar presupune altitudini de peste 2000 m, în care relieful glaciar sa fie prezent în crearea peisajelor alpine clasice. Aceste mici observații nu diminuează însă cu nimic frumusețea peisajelor pe care le străbate drumul. Fără îndoială, șoseaua străbate o parte a Munților Apuseni de o frumusețe aparte.

Citește și Concediu activ și idei de drumeții - Satul Rimetea (Torockó)

Munți cu altitudini mici, sub 1400 m

Cătunele întâlnite de-a lungul acestui drum, unghiurile inedite pe care le deschide spre Cheile Râmețului, Cheile Mănăstirii, sau perspectivele pe care le oferă spre masive montane mai apropiate sau mai îndepărtate, fac din acest drum, o opțiune de vacanta și drumeții.

Cheile Mănăstirii

Citește și Cheia Mănăstirii - poarta uriașă de calcar de pe valea Râmețului

Traversarea spre vest: Valea Cetea – Dealul Geoagiului – Modolești – Ivăniș – Ghioncani - Mogoș

Un traseu care urcă pe Valea Cetea până la obârșia ei, trecând peste șaua care o separă de Valea Ivășcanilor din bazinul Râmețului. De aici vom urca spre cătunul Dealul Geoagiului și, apoi, la un frumos punct de belvedere situat deasupra cătunului Iliești.

Cheile Cetii

Accesul spre Cheile Cetii

Cătunul Tecșești

Piatra Cetii văzută dinspre Tecșești.

Citește și Piatra Cetii - regina pietrelor calcaroase din Trascău

Cătunul Dealul Geoagiului și drumul spre Iliești, un bun loc de belvedere.

Gospodării la Dealul Geoagiului

Din acest punct se deschid frumoase perspective în mai multe direcții:

  • spre NE sunt Cheile Râmețului, străbătute de două trasee marcate: Triunghi Albastru (Cabana Râmeţ - Cheia - Întregalde); Cruce Albastră (Cabana Râmeţ - Brădești - Sălciua de Jos); Cruce Galbenă (Cabana Râmeţ - Modolești - Ampoiţa).

Cheile Râmețului văzute dinspre belvederea de la Iliești.

Citește și Bucurie, aventură și culoare în Cheile Râmețului

Vf. Piatra Din Chei din Cheile Râmețului, dreapta geografic.

Vf. Uzmezeu din Cheile Râmețului, stânga geografic.

  • spre SE sunt Cheile Întregaldelor, străbătute și ele de traseele marcate: Triunghi Roșu (Bucerdea Vinoasă - Modolești – Cetea), Cruce Galbenă (Cabana Râmeţ - Modolești - Ampoiţa).

Cheile Întregaldelor văzute dinspre Dealul Geoagiului.

Gospodării spre Modolești.

  • Spre est se deschide o inedită perspectivă asupra Pietrii Cetii. Aceasta este traversată de la vest la est de traseul marcat cu Triunghi Roșu (Bucerdea Vinoasă - Modolești – Cetea). Prin cătunul Răicani, situat la est de spectaculoasa creastă, trece poteca Bandă Roșie a culmii principale a Trascăului (Cabana Râmeţ - Valea Galda - Platoul Ciumerna), iar prin cătunul Tecșești, situat la vest de ea, trece poteca Cruce Galbenă (Cabana Râmeţ - Modolești - Ampoiţa).

Citește și Iarna prin Munții Trascăului – munții mocanilor

Piatra Cetii văzută dinspre Dealul Geoagiului.

  • Spre vest, în partea opusă, suntem chiar deasupra Văii Mogoșului, dincolo de care orizontul se închide cu Vârful Geamăna și Vârful Detunata Flocoasă din Munții Metaliferi.

Valea Mogoșului și vârfurile Detunata Flocoasă și Geamăna.

Vârfurile Detunata Flocoasă și Geamăna

Vârful Geamăna

  • Spre nord putem vedea spectaculoasa Piatra Nicaia, la nord de care se află Cheile Geogelului; mai aproape se văd stâncăriile Cheilor de la Piatra Bălții sculptate de râul Râmeț. Pe lângă Piatra Nicaia, în depărtare, se disting gospodăriile cătunului Brădești, un important punct de trecere pe culoarul dintre bazinul Râmețului și cel al Arieșului. Prin acest culoar depresionar trece traseul marcat cu Cruce Albastră (Cabana Râmeţ - Brădești - Sălciua de Jos).

Piatra Nicaia și Cheile de la Piatra Bălții.

Piatra Nicaia

Cătunul Brădești.

  • Mai spre nord de Brădești se poate vedea Platoul Bedeleului și abruptul vestic al acestuia. Atât platoul  cât și abruptul său vestic sunt străbătute de numeroase trasee marcate: Bandă Roșie - Sălciua de Jos - Peștera Poarta Zmeilor – Izvoarele; Bandă Galbenă - Sălciua de Jos - Platoul Bedeleu - Cheile Vălișoarei (Aiudului); Bandă Albastră - Colţești - Platoul Bedeleu - Vânătările Ponorului; Triunghi Roșu - Lunca Arieșului - Poiana Șipote - Peștera Huda lui Papară; Cruce Albastră - Cabana Râmeţ - Brădești - Sălciua de Jos; Cruce Galbenă - Rimetea - Vf. Ugerului - Lunca Arieșului.

Masivul Bedeleu și abruptul său vestic.

Citește și Drumeție peste vârfurile Trăscăului nordic

  • tot spre nord se pot vedea locuri spectaculoase situate la nord de Arieș: Muntele Mare, Stâncăriile Rezervației Scărița – Belioara

Citește și Scărița-Belioara - Perla rezervațiilor din Muntele Mare

Vf. Muntele Mare.

Citește și Muntele Mare – Turnul de veghe al Apusenilor

Scărița-Belioara.

Citește și Scărița Belioara, emblematică pentru Munții Apuseni

Traversarea spre est, pe „Transalpina” de Apuseni: Mogoș – Ponor – Râmeț

Întoarcerea pe traseul viitoarei șosele asfaltate, prin Bucium și Mogoș, ne prilejuiește alte perspective inedite asupra unor locuri cunoscute și spectaculoase. De pe acest drum se poate vedea partea vestică, abruptă a Pietrei Nicaia și partea vestică a Cheilor Geogelului.

Gospodării la Mogoș

Gospodării la Mogoș

Pe Valea Mogoșului.

Piatra Nicaia văzută dinspre Valea Barnii

Piatra Nicaia și Cheile Râmețului văzute de pe Transalpina de Apuseni.

Cheile Geogelului văzute de pe Transalpina de Apuseni.

Cheile Râmețului și Piatra Cetii văzute de pe Transalpina de Apuseni.

Cheile Întregaldelor văzute de pe Transalpina de Apuseni.

Scărița-Belioara și Creasta Vulturese văzute de pe Transalpina de Apuseni.

De pe drumul de culme, Ponor-Râmeț-Aiud se pot vedea Cheile Râmețului și Cheile Mănăstirii atât dinspre amonte cât și dinspre aval. În zona în care drumul ajunge deasupra Văii Inzelului există o frumoasă perspectivă asupra Pietrei Secuiului și Pietrei Butanului. După ce trecem de centrul satului Râmeț ajungem într-un punct de belvedere unde perspectivele spre sud sunt de-a dreptul spectaculoase. În depărtare se aliniază șirul: Făgărașului, Lotrului, Cindrel, Șureanu, Parâng, Retezat. În apropiere spectaculoasa lamă calcaroasă care coboară din Vf. Pleașa Râmețului și urcă pe versantul opus cu Fața Pietrii – Vf. Prisecii, iar dincolo de ele Piatra Cetii și Piatra Craivii.

Piatra Butanului și Piatra Secuiului văzute de pe Transalpina de Apuseni.

Citește și Cheile Aiudului (Vălișoarei) - ținutul de calcar de lângă Piatra Secuiului

Piatra Cetii văzută de pe Transalpina de Apuseni.

Creasta Pleșii și cătunul Valea Uzei.

Gospodării la Valea Uzei.

Cheile Mănăstirii

Cheile Mănăstirii și Cheile Râmețului văzute de pe Transalpina de Apuseni.

Munții Făgărașului văzuți de pe Transalpina de Apuseni.

Citește și Clasic de Făgăraș - De la Bâlea Lac spre Vf. Negoiu

Munții Lotrului văzuți de pe Transalpina de Apuseni.

Munții Cindrelului văzuți de pe Transalpina de Apuseni.

Citește și Munții Cindrel – munții mărginimii Sibiului

Munții Șureanu văzuți de pe Transalpina de Apuseni.

Citește și Munții Șureanu - raiul sporturilor de iarnă

Citește și Pași de vacanță în Munții Parâng

Piatra Craivii și puțin din creasta Retezatului.

Citește și  Retezatul - paradisul lacurilor și al florilor

Piatra Cetii și Creasta de la Fața Pietrii.

Piatra Cetii și Vf. Prisecii.

Cheile Râmețului văzute de pe Transalpina de Apuseni.

 

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind  zona Vârfului Dâmbău din Trascăul sudic cu MN10 - Harta de drumeţie a Munților TRASCĂULUI

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.