Drumeții și MTB pe culmile dintre Cheile Mănăstirii și Cheile Aiudului
Adăugat acum 4 ani 5 luni de muntii nostri.
Mai puţin înalţi şi dificili decât Făgăraşii sau Bucegii, Munţii Apuseni nu sunt cu nimic mai puţin spectaculoşi. Partea frumoasă este că oferă trasee numai bune pentru MTB.
Munții Trăscăului sunt o unitate extrem de diversificată ca peisaj, cu un remarcabil potențial turistic, doar în parte valorificat. În ciuda faptului că au înălțimi sub 1.400 m, apar impunători. Cele mai bune exemple Piatra Secuiului și amfiteatrul Scărița - Belioara.
Despre Piatra Secuiului și alte obiective lângă Rimetea pe Concediu activ și idei de drumeții - Satul Rimetea (Torockó)
Despre Scărița-Belioara găsești informații în articolul Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona Ocolișel - Belioara
Astăzi vă invităm pe culmile secundare dintre Cheile Mănăstirii și Cheile Aiudului, cu priveliști deosebite spre stâncile Cheilor Râmețului, Cheile Mănăstirii, Mănăstirea Râmeț, Colțul Pleșii, Piatra Butanului ș.a. În plus, vă propunem două circuite MTB prin satele de munte Râmeț, Valea Făgetului, Valea Inzeului, Olteni, satul Florești, cătunul Vicești, Livezile ș.a.m.d
1). Fosta Cabană Sloboda - Râmeț - Cheile Mănăstirii - Cabana Râmeț (traseu PR)
Acest traseu a fost gândit inițial ca un traseu atractiv, care să străbată zona de podiş a Aiudului, până la regiunea calcaroasă şi înaltă a Trascăului, făcând legătura între Cabana Sloboda și Cabana Râmeţ, prin Cheile Mănăstirii.
Din păcate, fosta cabană nu mai e funcţională, astfel că traseul 18 PR și-a pierdut din interes, pe nedrept, spunem noi. O să vedeți de ce.
La cabana Sloboda ajungem dinspre Aiud pe un drum asfaltat (DJ107I), care aproape de satul Râmeț, se transformă în drum pietruit bine întreținut.
Fosta cabană Sloboda - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Pentru început, trecem prin frumoasa Pădure Sloboda, care a fost declarată rezervație botanică încă din 1969, defapt un ținut piemontan care mustește primăvara de peisaje verzi, în timp ce toamna cucerește privirile prin culori fermecătoare date de alternanța absolut impresionantă de gorun, făget, fag, carpen, încheiată cu o alee de molizi bătrâni, pe culmea dealului.
Padurea Sloboda - © Radu Colcer - AiudulMeu
Urmează urcarea spre satul Râmeț, pe drum pietruit sau pe o potecă care merge în paralel cu DJ, care ne dă ocazia să admirăm Cheile Mănăstirii de sus. Avem și varianta de a vizita satul de munte Cotorăști.
Spre satul Râmeț - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Pe măsură ce ne apropiem tot mai mult de zona calcaroasă înaltă a Cheilor Mănăstirii, stâncile din zona Cheile Mănăstirii ne fac cu ochiul pe o potecă nemarcată.
Potecă spre versantul stâng Cheile Manastirii - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
a) derivație spre Vf. Pleșii - versantul stâng al Cheilor Mănăstirii
Din drumul către Râmeț, lângă o troiță, se desprinde la dreapta drumeagul spre cătunul Șimoșești, apoi spre Vf. Pleșii (1250 m), un punct de belvedere spectaculos.
Cheile Mănăstirii, de pe Vf. Pleșii - © Marius Găvrișan
De pe vârf observăm drumul de munte ce leagă Brădești de Râmeț și dincolo de el, culmea Pleașa Râmețutui care coboară către Valea Mănăstirii - cu Mănăstirea Râmeț. Dincolo de vale, versantul drept al Cheilor Mănăstirii cu satul Fața Pietrii și culmea tăioasă Prisaca Geoagiului, iar în dreapta privirea ne fuge spre mult mai cunoscutele Cheile Râmețului.
Cheile Mănăstirii și Cheile Râmețului - © Marius Găvrișan
b) derivație Râmeț - cătunul Vlădești
Din Râmeț, dacă urmărim drumul de culme spre Vlădești, avem ocazia să admirăm Cheile Mănăstirii și Cheile Râmețului într-un unghi și mai spectaculos.
Cheile Mănăstirii și Cheile Râmețului, din Vlădești - © Marius Găvrișan
Revenind la traseul PR, acesta coboară din Râmeț cca. 500 m diferenţă de nivel la Valea Mănăstirii, pe o potecă care taie drumul pietruit ce șerpuiește fotogenic la vale către Mănăstirea Râmeț.
Drumul Râmeț - Valea Mănăstirii - © Ionel Ilovan
Mănăstirea Râmeț este una dintre cele mai vechi așezăminte de acest fel din Transilvania, un loc fermecător îmbogățit de evlavie și rugăciune, dominat de peisajul stâncos al Cheilor Mănăstirii.
Mănăstirea Râmeț din Valea Mănăstirii - © Ziarul Unirea
Mănăstirea Râmeţ este acum mănăstire de maici, însă multă vreme, în anii ei timpurii a avut rolul de a găzdui pustnicii care trăiau în peșterile munților din jur, toponimul Râmeț derivă din eremit (pustnic).
Mănăstirea Râmeț din Valea Mănăstirii - © Ziarul Unirea
De la Mănăstirea Râmeț urmăm Valea Mănăstirii în amonte și pătrundem în Rezervația Cheile Mănăstirii (amenajată cu panouri), ce s-a format prin tăierea de către pârâul Mănăstirii a crestei de calcar care culminează în Vârful Pleșa Râmețului (1250 m) și Vârful Prisaca Geoagiului (1150 m).
Cheile Mănăstirii și Mănăstirea Râmeț - © Ziarul Unirea
Cheile au o lungime de peste 200 m și un aspect zimţat, ca nişte colţi şi ace, cu trasee de cățărare mixte, cu grade cuprinse între 3-10. Datorită acestui fapt, în anii ’80, Cheile Mănăstirii au fost terenul de desfășurare a câtorva finale ale Campionatului Mondial de Alpinism, organizat de Federația Română de Alpinism și Escaladă. (viziteazaalbaiulia.ro)
Pentru informații legate de echipament și trasee de escaladă, contactați Clubul de Ecologie și Turism Montan „Albamont”.
La ieșirea din chei, poposim la Cabana Râmeț, administrată de către Mănăstirea Râmeţ. Vara se poate campa la intrarea în Cheile Râmeţului sau la căsuțele de lemn.
Cabana Râmeț - © Blogul de calatorii
2). MTB Râmeț - Valea Făgetului- Olteni- dealul Cacovei- Livezile - Aiudul de Sus
Acest traseu în circuit este unul destul de solicitant, potrivit celor cu experiență MTB, dar cu peisaje și panorame pe măsură. Până la ieșirea din satul Râmeț se urmează drumul județean Aiud-Bucium-Mogoș, apoi cotim dreapta spre Valea Făgetului.
Vedere spre Cheile Manastirii - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Gospodărie tradițională Râmeț - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Drumul de culme ne duce apoi printre casele satului Valea Făgetului, într-un peisaj colorat de toamnă, făcut parcă special pentru pedalat.
Printre casele satului Valea Făgetului - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Urmează un alt drum de culme spre satul Olteni, care pe măsură ce-l străbatem, ne dă ocazia să descoperim pe îndelete Colțul Pleșii și Piatra Butanului, doi pinteni stâncoși ce răsar de-o parte și de alta a văii Drăgoiului, ce sapă și un scurt sector de chei.
Drumul de culme spre Olteni - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Mai multe fotografii din zona Olteni pe site-ul AiudulMeu.ro
Colțul Pleșii și Piatra Butanului - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Urmează un parcurs frumos pe dealul Olteanului și dealul Gruiu Lupului - tot mai aproape de cheile Vălișoarei, apoi coborâm în viteză pe Dealul Cacovei și prin satul Livezile la Valea Aiudului.
Piatra Secuilui și Cheile Vălișoarei (Aiudului) - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Pe Dealul Olteanului - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
3) MTB Valea Inzelului - Valea Drăgoiu - Viceşti - Valea Făgetului - Livezile - Poiana Aiudului
Tot în județul Alba, din localitatea Poiana Aiudului, putem porni într-un alt circuit MTB, de această dată mai lung, dar de asemenea cu peisaje și panorame pe măsură.
Din centrul localității pornim pe valea Inzelului, la început printre casele din sat, apoi pe valea tot mai umbroasă, fără cabane sau locuri de picnic, trecem pe sub Piatra Butanului și ajungem la bifurcația cu drumul forestier de pe valea Drăgoiu.
Pe Valea Inzeului, spre Piatra Butanului - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Notă: Urmează o urcare solicitantă până la traseul de creastă BR; cei mai puțin antrenați pot opta să continuie mai departe pe drumul de acces spre satul Valea Inzelului.
Așadar, urcarea pe pârâul Drăgoiu debutează cu o traversare pitorească printre Colțul Pleșii (st.) și Piatra Butanului (dr.), apoi ajungem aproape de Cheile Drăgoiului, scurte dar frumoase.
Piatra Butanului - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Pe Valea Dragoiu - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Mai multe fotografii din Valea Drăgoiu pe site-ul AiudulMeu.ro
De aici, panta se întețește și ne conduce la drumul de creastă, cu o porțiune scurtă de push-bike. Coborâm apoi la grupul de case ale cătunului Vicești, având impresia că străbatem meleaguri de basm.
Cătunul Vicești - satul Florești - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Urmează o nouă urcare abruptă până deasupra satului Florești de unde putem admira pădurea colorată din apropiere, ce împânzește Dealul Runcului.
Satul Florești - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Următorul segment ne scoate în drumul de legătură dintre Aiud și Mogoș, pe care putem ajunge la Brădești.
Despre traseul dinspre Vânătorile Ponorului spre Cheile Râmețului, prin Brădești, citește pe Concediu activ și idei de drumeții - Depresiunea Sălciua
Continuăm spre Râmeț, trecând pe deasupra satului Valea Uzei și valea Mănăstirii (cu Cheile Mănăstirii).
Biserica din Valea Uzei - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Cheile Mănăstirii - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Începem urcarea spre satul Valea Făgetului, de unde admirăm Piatra Butanului dintr-un alt unghi.
Piatra Butanului, dinspre satul Valea Făgetului - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Ultimul segment este drumul de culme Olteni - Dealu Cacovei - Livezile, descris anterior.
Dl. Gruiu Lupului - © Marian Poară - Banda Rosie.ro
Asfaltul ne conduce apoi, ultimii 3 km înapoi în Poiana Aiudului.
Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru un viitor concediu activ, descoperind culmile secundare dintre Cheile Mănăstirii și Cheile Aiudului, cu harta de drumeție MN 10 Munții Trascăului.
Bucurați-vă de frumusețea și liniștea din #MuntiiNostri