Drumeții de martie – la munte printre zăpezi și flori

Avantajele lunii martie la munte

În multe zone ale lumii luna martie este asociată cu lupta dintre iarnă și primăvară. În această perioadă temperaturile pot oscila semnificativ, iar vremea poate fi imprevizibilă. Uneori zilele pot fi calde și însorite în timp ce nopțile pot fi încă reci. În funcție de loc, anumite semne ale primăverii încep să apară în martie, cum ar fi ivirea primelor flori sau întoarcerea păsărilor migratoare.

Semne ale primăverii ies din zăpadă.

Totuși, iarna își poate face încă apariția cu zăpadă și temperaturi scăzute, iar primăvara poate fi încă timidă. Ca un simbol al luptei dintre iarnă și primăvară, tradiția populară amintește de „Zăpada mieilor”, care se referă la ninsorile de după data de 9 martie, când se termină Zilele Babelor. Este un moment în care natura se află într-o perioadă de tranziție, iar condițiile meteorologice sunt imprevizibile. Martie este luna Echinocțiului de primăvară, zilele devin din ce în ce mai lungi iar Soarele prinde putere, dar și a Mărțișorului, simbol și vestitor al primăverii și al reînnoirii. Revenirea naturii la viață în primăvară este un moment minunat pentru a explora și a face drumeții în munți.

Uneori înghețul poate surprinde primii muguri.

Soarele este din ce în ce mai generos.

Martie este luna în care:

• putem admira și fotografia primele flori, vestitoarele primăverii: ghiocei, brândușe, dediței;
• putem găsi cele mai spectaculoase zăpezi în munții înalți;
• putem proiecta ture mai lungi pentru că și durata de lumină a zilei este mai mare;
• putem să ne bucurăm de soare fără a fi prea cald sau prea rece.

Culorile mov ale primăverii.

Brândușele de pe Valea Sâmbetei.

Citește și Făgăraș de primăvară - La brândușe pe Valea Sâmbetei

Contrasul iarnă-primăvară.

Contrastul iarnă-primăvară

Nicăieri ca in sudul Transilvaniei coabitarea dintre peisajul iernatic, cu zăpezi bogate si primăvară timpurie, nu poate fi mai frumos surprinsă. Masivele înalte ale Meridionalilor păstrează amintirea tăcută a iernii, în timp ce Transilvania își întinde brațele către primăvară, salutând cu bucurie revenirea vieții și a căldurii.

Munții Făgărașului văzuți de pe colinele Transilvaniei.

Citește și Drumeție de primăvară în condiții de iarnă pe Valea Sâmbetei

Munții Parâng văzuți din Culoarul Mureșului.

Citește și Drumeții de iarnă fără pericol de avalanșă

Munții Retezat văzuți de la Hațeg.

Citește și Drumeție de iarnă în Munții Retezat

Munții Retezat văzuți de la Densuș.

Detalii ale Munților Retezat văzute din Culoarul Mureșului.

Drumeții pentru admirarea florilor

Drumețiile la munte în primăvară pentru admirarea florilor sunt o experiență minunată și memorabilă. Iată câteva sfaturi pentru a te bucura la maxim de această activitate:

• Alege destinații cunoscute pentru florile sălbatice;
• Alege trasee cu variație de altitudine;
• Respectă mediul înconjurător.

Cheile Vălișoarei, un loc al diversității floristice.

Citește și Cheile Aiudului (Vălișoarei) - ținutul de calcar de lângă Piatra Secuiului

Dedițel la Cheile Vălișoarei.

Citește și Circuit Cheile Vălișoarei (Aiudului) - versantul stâng

Colțul Data, un loc cu o bogăție florală.

Ghiocel la Colțul Data.

Există multe locuri în munți cunoscute pentru bogăția lor floristică în primăvară. Iată câteva recomandări: Cheile Vălișoarei, Cheile Turzii, Rezervația Scărița-Belioara, Platoul Padiș. Admirarea florilor sălbatice în timpul unei drumeții la munte în primăvară poate fi o experiență de neuitat, oferindu-ți ocazia de a te conecta cu frumusețea naturii și de a observa diversitatea și delicatețea vieții vegetale din mediul montan.

Cheile Turzii o rezervație complexă.

Citește și Cheile Turzii - cheile alpinismului românesc

Dediței la Cheile Turzii.

Cheile Turzii - Grota Hilii.

Cheile Râmețului și biodiversitatea lor.

Citește și Bucurie, aventură și culoare în Cheile Râmețului

Crucea voinicului la Cheile Râmețului.

Măseaua ciutei la Cheile Râmețului.

Tulchină la Cheile Râmețului.

Rezervația Scărița-Belioara văzută dinspre creasta Vulturese.

Citește și Aprilie prin lumea de calcar a Scăriței și a Vulturesei

Dediței la Rezervația Scărița-Belioara.

Rezervația Scărița-Belioara.

Citește și Scărița-Belioara - Perla rezervațiilor din Muntele Mare

Dedițel la Rezervația Scărița-Belioara

Masivul Buceș-Vulcan.

Citește și Masivul Vulcan între toamnă și iarnă

Viorele la Masivul Buceș-Vulcan.

Ghiocei la Masivul Buceș-Vulcan.

Masivul Buceș-Vulcan.

Citește și Muntele Vulcan - străjerul falnic peste Munții Abrudului

Drumeții pe zăpadă

Drumețiile pentru admirarea zăpezilor montane sunt prilejul unor experiențe de neuitat în mijlocul peisajelor alpine. Iată câteva sfaturi pentru a te bucura la maxim de această activitate:

• Alege traseul potrivit pentru condițiile de zăpadă;
• Alege echipamentul adecvat pentru tura pe zăpadă;
• Planifică tura cu atenție la detalii pentru siguranța ta.

Alegerea echipamentului potrivit este o premisă a unei ture reușite.

Citește și Planificarea unei ture de iarnă pe munte

Optează pentru trasee care sunt sigure, accesibile în condiții de zăpadă și ferite de avalanșe. Informează-te asupra condițiilor meteorologice, a stării zăpezii și a dificultății traseului. Asigură-te că ai echipamentul potrivit pentru drumeții în zăpadă, cum ar fi încălțăminte impermeabilă, îmbrăcăminte adecvată pentru temperaturi scăzute, colțari, piolet, bețe de trekking, mănuși călduroase. Nu uita de cagulă, ochelari de soare și termos pentru a menține ceaiul cald! Recomandarea noastră de drumeție pentru peisaje spectaculoase în condiții de iarnă include: Munții Retezat, Munții Parâng, Munții Făgărașului și, de ce nu, Munții Șureanu.

Zăpezile Munților Făgăraș.

Citește și Vârful Șerbota - gigantul cu vederi spre Negoiu și Scara

Cornișele Parângului.

Citește și Munții Parâng - o iarnă atipică pentru zona alpină

Fantezia iernii în Munții Șureanu.

Citește și Munții Șureanu – adevărată Poartă a Raiului

Drumețiile în zăpadă pot oferi o perspectivă diferită asupra peisajului montan și pot fi o experiență incitantă și memorabilă pentru cei care sunt pregătiți și bine echipați. Asigură-te că respecți mediul înconjurător și că te bucuri în siguranță de frumusețea și liniștea naturii!

Munții Retezat văzuți din Munții Parâng.

Traseul Poiana Cârnic - Cabana Gențiana – Șaua Custura Bucurei – Vârful Peleaga și retur

Detalii cu Munții Retezat văzute din Munții Parâng.

Caseta tehnică: dificultate: mediu-greu (iarna); marcaje: Bandă Albastră, Triunghi Albastru, Bandă Roșie; distanța: 20 km; diferența pozitivă de altitudine: 1470 m; timp: 8-9 ore în funcție de starea zăpezii;

Un traseu cu de toate.

Partea avantajoasă a acestui traseu este aceea că oferă opțiuni pentru orice categorie de turiști, de la începători la avansați astfel:

• Categoria începător: Poiana Cârnic – Cabana Gențiana – Lacul Pietrele;
• Categoria medie: Poiana Cârnic – Cabana Gențiana – Lacul Pietrele – Șaua Custura Bucurei;
• Categoria avansat: Poiana Cârnic – Cabana Gențiana – Lacul Pietrele – Șaua Custura Bucurei – Vf. Peleaga.

Destinația optimă pentru începători - Lacul Pietrele.

Destinația optimă pentru cei cu pregătirea medie - Șaua Custurii Bucurei.

Destinația pentru avansați - Vf. Peleaga.

Citește și Incursiune prin anotimpurile Retezatului nordic

Parcurgerea completă a acestui traseu oferă multiple avantaje:

• parcurgerea completă a unei văi glaciare, Valea Pietrele;
• parcurgerea unei creste spectaculoase, creasta Colților Pelegii;
• Atingerea unui vârf de peste 2500 m, Vârful Peleaga, cu spectaculoase belvederi.

Valea Pietrele, o vale pitorească.

Colții Pelegii, spectaculoși.

Vârful Peleaga, un vârf cu vederi sublime.

Citește și Drumeție de iarnă în Munții Retezat

Cârnic - Gențiana

Baza de plecare este poiana Cârnic, loc unde se poate lăsa mașina. Pe drumul forestier marcat cu Bandă Albastră se trece pe deasupra Cascadei Lolaia iar apoi se poate ajunge, în 1-1½h, până la „Curba Soacrei”. De aici se părăsește drumul forestier spre stânga și se intră pe poteca care traversează cele două punți din lemn, pe marcajul Triunghi Albastru. Acesta ne ghidează, pe la cascada Maria Magdalena, spre Cabana Gențiana în aproximativ 1h. La 20-30 de minute înainte de Cabana Gențiana reîntâlnim marcajul Bandă Albastră.

Colții Pelegii văzuți de pe drumul Nucșoara - Cârnic.

Parcarea de la Poiana Cârnic.

Cascada Lolaia, aproape de poteca Cârnic - Pietrele/Gențiana.

Puntea de la Curba Soacrei.

Cascada Maria Magdalena.

Cabana Gențiana.

De la Cabana Gențiana se continuă spre sud, pe poteca care străbate marea de jnepeni, fie printre aceștia fie peste ei, în funcție de acumularea de zăpadă. Poteca traversează puntea peste pârâul Pietrele aproape de crucea lui Cuxi, iar apoi ajunge la Bordul Tomi. De aici peisajul cu peretele nordic al Vârfului Bucura II este magnific. Mai este un mic prag glaciar, dar nu avem timp să ne plictisim in cele cca 40 de minute până la Lacul Pietrele. Lacul nu se vede iarna, dar se poate intui locul în care este ascuns.

Cabana Gențiana.

Valea Pietrele spre Vf. Bucura II.

Bordul Tomii.

Lacul Pietrele.

Imediat după acest loc părăsim stâlpii de marcaj care duc spre Curmătura Bucurei, loc periculos pe timp de iarnă, și cotim ușor spre stânga (SE), având ca reper vârful (2400 m) prin care Culmea Pietrele se inserează în creasta principală. Între acest vârf și Vf. Custura Bucurei (2370 m) se află Șaua Custura Bucurei (2307 m), locul recomandat de acces în creasta principală în condiții de iarnă. Locul recomandat de montare a colțarilor este înainte de porțiunea abruptă de la baza urcușului spre Șaua Custura Bucurei.

Urcarea spre Șaua Custura Bucurei.

Spre stânga vârful de 2400 m de la începutul Colților Pelegii.

Vf. Retezat văzut de la urcarea spre Șaua Custura Bucurei.

Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium

Porțiunea abruptă de sub Șaua Custura Bucurei.

Vârfurile Bucura II și Retezat văzute de sub Șaua Custura Bucurei.

Ultimii pași spre Șaua Custura Bucurei, cu Colții Pelegii și Vf. Peleaga în fundal.

De la Lacul Pietrele până în această șa, în funcție de starea zăpezii și condiția fizică, se mai face 1-1½h. Din Șaua Custura Bucurei până pe Vârful Peleaga se poate ajunge în cca 1¼-1¾h și se parcurge cea mai spectaculoasă și delicată parte a traseului. În porțiunea din dreptul Colților Pelegii este strict indicat să folosiți colțarii și pioletul. Spre nord (abruptul Colților Pelegii) se formează cornișe înșelătoare care trebuie evitate în timp ce spre sud (Căldarea Berbecilor) există o pantă de alunecare la care trebuie să fim foarte atenți. Odată trecut sectorul Colților Pelegii, mai rămâne doar un mic pas până pe Vf. Peleaga. Acest vârf oferă belvederi spre toate direcțiile: Munții Godeanu, Munții Țarcu, Munții Vâlcan cu creasta Oslea, Munții Parâng.

Șaua Custura Bucurei.

Cei patru colți ai Pelegii.

Pe Colții Pelegii cu schiurile în spate.

Vf. Păușa și Vf. Mare văzute de la Colții Pelegii

Vf. Mare văzut de la Colții Pelegii

Colții Pelegii.

Vf. Păpușa văzut de la Colții Pelegii.

Colții Pelegii.

Vf. Peleaga.

Munții Parâng văzuți de pe Vf. Peleaga.

Creasta Oslea văzută de pe Vf. Peleaga.

Vf. Gugu văzut de pe Vf. Peleaga.

Vf. Retezat văzut de pe Vf. Custura Bucurei.

Coborârea din Șaua Custura Bucurei.

Vârfurile Bucura, I și II.

Cabana Gențiana.

Cabana Gențiana.

Dacă simți nevoia de a te conecta cu natura și de a experimenta frumusețea munților în primăvară, o drumeție este cu siguranță o alegere minunată!

 

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture de iarnă, descoperind Munții Retezat cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a.

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.