Drumeție la granița dintre Transilvania și Bucovina

De ce să vizităm zona Pasul Tihuța - Lacul Colibița:

• Pentru a merge pe urmele personajelor din romanul Dracula a lui Bram Stoker;
• Pentru a ne relaxa pe malurile unuia dintre cele mai frumoase lacuri de acumulare din Carpați;
• Pentru a ne bucura de frumoasele belvederi de la Piatra Fântânele;
• Pentru a face o drumeție prin sălbăticia din Munții Călimani;

Bustul lui Bram Stoker la Hotel Castel Dracula.

Lacul Colibița.

Belvedere de la Piatra Fântânale.

Drumeție în Munții Călimani.

Munții Bârgăului

Munți cu întindere și altitudini mici, au o structură geologică mixtă, formată din roci sedimentare străpunse de intrusiuni magmatice. Cele mai mari înălțimi sunt atinse pe rocile vulcanice, vârful cel mai înalt fiind Heniul Mare cu altitudinea de 1611 m. Fiind mărginiți spre nord și spre sud  de cele mai înalte masive montane ale Carpaților Orientali, Munții Rodnei și Munții Călimani,  acești munți apar ca un culoar depresionar transversal în masa montană. În perioada stăpânirii austriece pe aici s-a construit drumul de legătură dintre Transilvania și Bucovina.

Vedere generală cu Munții Bârgăului.

Vf. Heniul Mare, cel mai înalt din Munții Bârgăului.

Munții Călimani văzuți din Munții Bârgăului.

Munții Rodnei văzuți din Munții Bârgăului.

Citește și Munții Rodnei - drumeție prin lumea de piatră și flori

Drumul străbătea Pasul Bârgău sau Borgo Pass, așa cum apare el pe harta elaborată după a treia ridicare topografică austriacă (1869-1887). Aceeași denumire este folosită și în romanul Dracula al lui Bram Stoker. În prezent se folosește denumirea de Pasul Tihuța, acesta fiind situat la altitudinea de 1201 m, în alte surse la 1227 m.

Pasul Tihuța.

De la punctul de belvedere de pe Piatra Fântânele perspectivele asupra împrejurimilor sunt spectaculoase. În acest loc se găsesc o mănăstire și o cruce monumentală iluminată noaptea.

Piatra Fântânele.

Pasul Tihuța

Piatra Fântânele, în apropiere de Pasul Tihuța.

Piatra Fântânele, în apropiere de Pasul Tihuța.

Pasul Tihuța văzut de la Piatra Fântânele.

Zona Pasului Tihuța

Situat la hotarul dintre Transilvania și Bucovina, Pasul Tihuța este un loc de legendă și frumusețe fără seamăn a Orientalilor nordici. Fiind situat la interferența Munților Bârgăului, Călimani, Giumalău și Suhard Pasul Tihuța îți etalează priveliștile spre cele patru zări.

• Spre nord privirea se oprește la munții cei înalți ai Rodnei, cu vârfurile lor înzăpezite. Privirea se agață mai întâi de tridentul vârfurilor Ineu, Ineuț și Roșu, urmând apoi linia crestei spre vest până la Pietrosul Rodnei. Dar orizontul nu se oprește la cel mai înalt vârf al Orientalilor ci caută mai spre vest, la stânga Munților Rodnei, un alt trident, cel al Munților Țibleș, cu Bran, Țibleș și Arcer.

Vedere spre Vf. Ineu - Munții Rodnei.

Citește și Valea Vinului, poartă de acces spre Vârful Ineu

Citește și Masivul Saca - paradisul narciselor din Munții Rodnei

Vedere spre Munții Țibleș.

Vedere spre Munții Rodnei, Munții Țibleș și Vf. Tășuleasa.

• Spre est zărim culmea sudică a Munților Suhard cu vârfurile Fărăoane și Oușoru. La stânga cupolei Oușorului, dincolo de Bistrița Aurie, se văd Munții Giumalău. Exact la est de Vf. Piatra Fântânele se pot vedea ultimele prelungiri de NE ale Munților Călimani cu Vf. Piatra Dornei. Mai la sud de acest vârf se poate vedea Vf. Tămău.

Vf. Fărăoane din Munții Suhard.

Vf. Oușoru din Munții Suhard și Munții Giumalău.

Vf. Piatra Dornei din Munții Călimani.

Vf. Dorna din Munții Călimani

• Spre sud față de Pasul Tihuța se poate observa Vf. Biscticorul, iar la SE vedem cel mai înalt vârf al Munților Călimani, Vârful Pietrosul Călimani.

 

Vf. Tămăului și Vf. Pietrosul din Munții Călimani.

Vf. Struniorul și Vf. Bistriciorul din Munții Călimani.

Vf. Bistriciorul din Munții Călimani, văzut de langă Mănăstirea de la Piatra Fântânele.

• Spre sud-vest și vest se pot vedea vârfuri ale Munților Bârgăului: Vf. Arșiței, Vf. Măgurița și Vf. Căsarul, la sud de Valea Bârgăului; Vf. Dosul Zâmbroaiei, Vf. Miroslava, Vf. Heniul Mare și Vf. Dealul Ciosa la nord de Valea Bârgăului.

Partea de sud a Munților Bârgăului.

Vedere generală cu Munții Bârgăului.

Hotel Castel Dracula - temporar închis.

Lacul Colibița

Este un lac de acumulare construit pe râul Bistrița între anii 1977 – 1991. Este situat la altitudinea de aproximativ 800 m, la limita dintre Munții Călimani și Munții Bârgăului. Datorită frumuseții peisajelor din jurul său a mai fost denumit „Marea de la munte”.

Lacul Colibița și Munții Călimani.

Citește și Retezatul - paradisul lacurilor și al florilor

Stațiunea Colibița.

Lacul Colibița văzut din Munții Călimani.

Campusul Tășuleasa Social

În apropiere de Piatra Fântânele, la poalele Vârfului Tășuleasa, se află și kilometrul zero al campusului Tășuleasa Social, promotoarea proiectului Via Transilvanica, dar și a numeroase alte proiecte care includ ca beneficiari copiii.

Kilometrul zero al campusului asociației Tășuleasa Social.

Campusului asociației Tășuleasa Social.

Proiecte desfășurate cu copiii la Campusul asociației Tășuleasa Social.

Citește și Cum motivăm copiii să meargă în drumeție

Campusului asociației Tășuleasa Social.

Proiecte desfășurate cu copiii la Campusul asociației Tășuleasa Social.

Trasee turistice

Cele mai numeroase trasee turistice marcate au ca puncte de pornire împrejurimile Lacului Colibița. Din aval de lac pornesc traseele:

• Triunghi Galben: Valea Repedea-Sat Miţa;
• Punct Roșu: Baraj Colibiţa-Piatra lui Orban-Sat Miţa;
• Punct Galben: Barajul Colibiţa-Tăul Zânelor.

Harta traseelor turistice din zona Colibița.

Din amonte de lac pornesc traseele:

• Punct Albastru: Sat Miţa-Tăul Zânelor;
• Triunghi Roșu: Sat Miţa-Şaua Terha;
• Triunghi Roșu: Sat Miţa-Muntele Viişorul;
• Triunghi Albastru: Sat Miţa-Vf.Bistricioru.

 

Traseul Triunghi Albastru: Sat Miţa-Vf.Bistricioru

Caseta tehnică: dificultate: mediu; distanță: 11,26 km; durată: 3:30 – 6 h; urcare: 1211 m; coborâre: 48 m; vârf: 1966 m.

Lacul Colibița, punctul de pornire pe traseu.

Descriere

Satul Mița este punct de plecare pentru multe din traseele turistice din zona Lacului Colibiţa, astfel că, din faţa magazinului sătesc, pornim alături de TR (traseul 2), (traseul 3) și PA (traseul 5), pe Valea Colbului. La cca. 1 km, varianta TR spre Şaua Terha (traseul 2) face stânga. După alți cca. 5 km, ne despărțim de marcajul PA (traseul 5) care face dreapta spre Tăul Zânelor. Continuăm scurt și apoi lăsăm varianta TR (traseul 3) în față, spre Muntele Viișorul. Părăsim Valea Colbul, în dreptul clădirilor ruină ale fostului bloc de exploatare minieră. De aici ne angajăm într-o urcare susținută pe o potecă cu rădăcini, cu câteva porțiuni mai dificile, prin pădure de amestec de molid, fag și brad (pe Piciorul Colbului). După cca 5 km de urcare, ajungem într-o poiană largă cu vedere spre versantul NV al Struniorului.

Vf. Bistriciorul văzut de la Lacul Colibița.

Vf. Zuzurgău.

Continuăm urcarea prin pădurea de molid, cu priveliști asupra căldării Bistriciorului cu vf. Bistriciorul (1990 m) care străjuieşte deasupra întinderii de jneapăn şi tufelor de afin şi merişor. În căldare se află Cab Salvamont Bistricioru şi un izvor, la 200 m amonte de refugiu.

Lacul Colibița văzut la urcarea prin pădurea de molid.

Refugiul și Vârful Bistricior.

Refugiul Bistricior.

Urmăm o vale mai accesibilă din dreapta fundului căldării și începem ascensiunea finală spre șaua de sub Vf. Bistricioru, unde întâlnim, după aprox 1 h, traseul BG ce vine tocmai din satul Cuşma (traseul 9). Ajunși în creastă, facem stânga în urcare ușoară și ajungem pe vârful Bistricioru. Efortul depus ne este răsplătit pe deplin de priveliștea lacului Colibița pe o parte și a Vf. Pietrosul Călimani (2100 m), de cealaltă.

Întâlnirea cu traseul BG

Pe Vf. Bistricior.

Munții Bârgăului văzuți de pe Vf. Bistricior.

Lacul Colibița văzut de pe Vf. Bistricior.

De la Piatra Fântânele pornește traseul Bandă Roșie: Piatra Fântânele-Vf.Pietrosul-Secu. Acesta este traseul crestei principale a Munților Călimani, folosind vechiul drum Maria Theresia, construit în scopuri militare. Fiind un traseu lung și solicitant, de peste 60 km lungime,  cu peste 2800 m diferență de nivel, se recomandă a fi parcurs în 3-4 zile.

Piatra Fântânele, punctul de plecare al marcajului Bandă Roșie.

Dacă îți plac drumețiile în natura și dacă te fascinează istoria, ai ocazia să te bucuri de toate la un loc, vizitând zona Lacul Colibița - Pasul Tihuța cu MN15 - Harta de drumeţie a Munților CĂLIMANI

 

Ivirea zorilor în Pasul Tihuța

Citește și Magia unui răsărit de Soare la peste 2500 m

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.