Când munții devin insule: povestea mării de nori

Condiții pentru formarea mării de nori

Formarea unei mări de nori necesită o combinație de condiții atmosferice și topografice care acționează simultan.

• Existența unui bazin depresionar: Este necesar un bazin depresionar, mai larg sau mai restrâns, în care aerul rece se poate acumula. Exemplele pot include Depresiunea Getică, situată între Munții Carpați la nord și Munții Balcani la sud; Depresiunea Transilvaniei, ca exemplu de bazin de întindere medie; sau depresiuni mai restrânse, precum Depresiunea Petroșani și culoarul Văii Ampoiului.

Bazinul Getic, din Carpați până în Munții Balcani.

Bazinul Transilvan.

Depresiunea Ampoiului.

• Inversiune termică: Formarea unei inversiuni termice presupune existența unui strat de aer rece, suprarăcit și dens, care rămâne blocat pe fundul depresiunii, neputând fi dispersat din cauza culmilor înconjurătoare. Deasupra acestui strat poate circula aer mai cald, ceea ce determină inversiunea termică: aerul rece se află jos, iar aerul cald deasupra, invers față de profilul normal de scădere a temperaturii (aproximativ 6–6,5 °C la fiecare 1000 m).

Stratul de inversiune termică pe Valea Ampoiului.

Pădurea în stratul de inversiune termică.

Pădurea deasupra stratului de inversiune termică.

Stratul de inversiune termică în Munții Șureanu.

• Umiditate și condensare: Stratul de aer rece trebuie să fie saturat cu umiditate atmosferică. Când se atinge punctul de saturație, vaporii de apă condensează: dacă stratul de condensare ajunge până la sol, se formează ceața; dacă rămâne suspendat la o anumită altitudine, se formează un nor de tip Stratus. În ambele cazuri, privită de pe înălțimile înconjurătoare, suprafața acestui strat creează impresia unei „mări de nori”.

Stratul de condensare de pe fundul depresiunii.

Condiții suplimentare

• Stabilitate atmosferică ridicată, asociată adesea cu regim anticiclonic, care împiedică amestecul vertical al aerului și menține straturile de aer rece și cald distincte.
• Vânt foarte slab sau absent, pentru ca stratul de aer rece să rămână stabil și nedistrus de turbulențe.

Stabilitatea atmosferică asociată unui regim anticiclonic.

• Răcire nocturnă puternică, mai ales în nopțile senine, favorizând scăderea rapidă a temperaturii la nivelul solului și acumularea aerului rece în depresiunile închise.

Scurgerea gravitațională a aerului rece spre depresiune.

• Contrast termic suficient între aerul rece din depresiune și aerul cald de deasupra, astfel încât inversiunea să fie bine definită.

• Lipsa încălzirii solare puternice (în special dimineața sau în sezonul rece), deoarece radiația solară poate distruge inversiunea și disipa stratul de nori.

Încălzirea solară poate reduce stratul de inversiune.

Tipuri de inversiuni

• Inversiuni temporare: De obicei nocturne sau matinale, specifice verii; se destramă rapid după încălzirea solului.

Inversiune temporară de iarnă în Depresiunea Petroșani.

Inversiune temporară de vară în Depresiunea Petroșani.

• Inversiuni durabile: Caracteristice iernii sau perioadelor stabile cu anticiclon și vânt slab; aerul rece rămâne blocat în depresiune, menținând ceata sau stratul de nori pentru perioade îndelungate.

Inversiune termică stabilă, persistentă mai multe zile.

Locuri potrivite pentru observarea mărilor de nori

Marea de nori poate fi observată oriunde se întrunesc condițiile descrise anterior, în special în depresiuni sau văi închise, înconjurate de munți. În continuare se oferă un răspuns mai amplu, însoțit de imagini sugestive și menționarea unor trasee de drumeție recomandate pentru a admira spectacolul natural.

Mare de nori în Munții Bucegi, accesibili pe traseul Buşteni - Poiana Coştilei - Cabana Omu.

Insule imaginare și cascade de nori

Spectacolul creat de mările de nori și diversitatea peisajelor generate de aceste fenomene par nelimitate. Natura surprinde în moduri neașteptate: de la insule formate de vârfurile scufundate în oceanul de nori, la peninsule și istmuri imaginare create de culmile invadate de ceață. Uneori, adevărate arhipelaguri de nori se întind la picioare, iar fostele mări ale bazinelor depresionare par să se transforme în mări reale, așternute sub priviri.

Insule în marea de nori din Munții Retezat.

Peninsule și golfuri în marea de nori din Munții Retezat.

Accesibil pe traseul Râuşor - Culmea Prelucele - Vârful Retezat

Mare de nori în Munții Bihor.

Accesibil pe traseul Şaua Vârtop - Vârful Bihor

Arhipelag în marea de nori din Munții Bihor.

Insula Negoiu - Munții Făgăraș.

Accesibil pe traseul Șaua Capra - Vârful Negoiu.

Insula Netedu - Munții Făgărașului.

Vârful Netedu - Munții Făgăraș.

Peninsula Netedu.

Insula Măgulici din Munții Trascăului.

Vârful lui Pătru în marea de inversiune termică.

Arhipelag văzut de la Vârful Petreasa.

Insule văzute din Munții Cindrel, cu Munții Făgăraș în fundal.

Vedere din Munții Cindrel spre Munții Făgărașului.

Mare de nori în Retezat.

Insule în Munții Metaliferi.

Printre culmile munților pot apărea lagune de nori sau lacuri suspendate, mărginite de malurile munților. La momentul potrivit, apar fenomene rare, precum spectrul „broken”, cascade de nori care se revarsă peste șei montane sau adevărate cavalcade de nori ce par să invadeze crestele munților. Uneori, fluviile de nori urmează cursul marilor râuri, conturând peisaje care par desprinse dintr-o lume fantastică.

Laguna Bâlea - Munții Făgăraș.

Lacul de pe Arieș în Munții Tracău și Muntele Mare.

Lac de ceață pe Valea Ampoiului, cu Piatra Craivii în fundal.

Lagune de ceață în Munții Cindrel și Deprsesiunea Transilvaniei.

Lac de nori în Munții Țarcu.

Valuri de nori în Munții Țarcu și Munții Cernei.

Țunami de nori coborând spre Valea Lăpușnicului. Retezat-Piule-Iorgovanu.

Cavalcadă de nori în Munții Crenei, Munții Mehedinți.

Valuri de nori în Munții Cindrel-Depresiunea Transilvaniei.

Cascadă de nori peste Șaua Laita - M. Făgăraș.

Cascadă de nori în Munții Lotrului - Munții Cindrel.

Cascadă de nori pe Valea Gaura - M. Bucegi.

Cascadă de nori în Șaua Șugărilor - M. Bucegi.

Cascadă de nori în Poarta Bucurei - M. Retezat.

Fluviu de ceață pe Valea Oltului - Depresiunea Făgărașului.

Fluviu de ceață pe Valea Oltului - Depresiunea Făgărașului.

Brocken pe Vârful Lăițel - M. Făgăraș.

Brocken pe Vârful Paltinu - M. Făgăraș.

Apus de soare pe Vf. Iezeru Caprei - M. Făgăraș.

Mai uimitor este faptul că, în condiții de vizibilitate optimă, deasupra mărilor de nori pot fi observate lanțuri montane îndepărtate, care altfel ar fi invizibile, creând un sentiment de vastitate și profunzime a peisajului montan.

Munții Balcani văzuți din Munții Parâng.

Munții Balcani văzuți din Munții Retezat, peste Creasta Oslea.

Munții Bihor văzuți din Munții Retezat.

Munții Bihor și Muntele Mare văzuți din Munții Retezat.

Aceste scene efemere combină lumina, forma și mișcarea, transformând munții într-un adevărat spectacol vizual, care surprinde prin varietatea și frumusețea sa, lăsând impresia că natura creează mereu noi tărâmuri plutitoare, a căror magie poate fi admirată doar de cei aflați la momentul și locul potrivit.

 

Mare de nori în Munții Retezat.

Inversiune termică în Depresiunea Abrudului.

Mare de nori în Munții Retezat.

Formarea inversiunii, seara, în Depresiunea Petroșani.

Munții Țibleș și Munții Rodnei văzuți peste marea de nori din Munții Vlădeasa.

Sperăm că acest articol ți-a stârnit curiozitatea și te-a inspirat să pornești la drum pe potecile munților, pentru a descoperi frumusețea mărilor de nori și magia peisajelor cu hărțile de drumeție Munții Noștri

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar