Bulzul Păuleștilor și satele uitate din com. Bulzeștii de Sus

La granița dintre Munții Bihorului și Munții Zărandului, com. Bulzeștii de Sus își așteaptă oaspeții.
 Bulzul Bulzestilor - Marius Turc

Bulzeștii de Sus - cadru natural

Amplasată la granița dintre Țara Moților și Țara Zarandului, cu sate risipite și răsfirate pe crestele dealurilor, specific Apusenilor, comuna Bulzeştii de Sus încremenește în timp. Denumirea de Bulzești provine de la ”bulz” care înseamnă ”bulgăre”, în cazul da față ”bulgăre de piatră” - cu referire la Piatra Bulzului (Bulzul Bulzeştilor sau Bulzul Păuleștilor), o stâncă golașă de aproape 1.000 m înălțime, care poate fi văzută de la mare distanță.

Bulzul Păuleștilor - Marius Turc

Comuna are un farmec aparte, cuibărită adânc în inima naturii, la poalele Muntelui Găina, la izvoarele Văii Uibărești, vale care a săpat sectoare de chei și peșteri, din păcate puțin valorificate turistic, cunoscute și explorate cu precădere de speologi. 

Bulzul Bulzestiului iar in departate Muntele Gaina - Nicu Ardeu

Peștera Ionilești, com Bulzești - Nicu Ardeu

Peisajul pitoresc este dat de fânațele crescătorilor de animale, colibele și șurile de paie răsfirate pe dealuri, ori cele câteva biserici de lemn, unele de o vechime apreciabilă. Zona oferă pasionaților de drumeții și natură prilejul de a găsi liniște, peisaje sălbatice, păduri și vegetație alpină, deconectare de cotidian

Din păcate, în ultimii 20-30 ani, populația comunei Bulzeștii de Sus scade constant, ca urmare a lipsei investițiilor în infrastructură, traiului greu și mirajul așezărilor urbane din Depr. Brad-Hălmagiu. Relieful este accidentat, iar gradul de fertilitate al pământului, redus.

Comună este străbătută de 8 versanţi, care pomesc din crestele muntelui Găina, flanctati de tot atâtea văi, unindu-se apoi în valea Bulzeștiului (Uibărești) şi a Tomnatecului care se varsă prin valea Ribiţei în Crisul Alb. Aceste văi formează în aval, chei abrupte calcaroase, iar în pereții versanților se găsesc câteva peșteri de importantă speologică.

Peștera Dănilești, com Bulzești - Nicu Ardeu

 

Rezervații și monumente ale naturii în bazinul Văii Uibărești

Așadar, pornind de la confluența Bulzeștiului (Uibărești) cu Ribicioara, spre amonte, avem:

Rezervaţia naturală Cheile Ribiței şi Cheile Uibăreștilor, rezervaţie de tip mixt, cheile fiind formate de râurile Ribiței, respectiv Uibărești.

Cheile Uibăreştilor sunt înguste, cu sectoare de grohotiş şi versanţi abrupţi, verticali, unde găsim cavităţile Fruntea Grohotului, Piatra Şoimului, Calea Cicerii etc. Cursul de apă, cunoscut și sub denumirea de Valea Grohotului, a săpat (amonte de chei) un drum subteran într-o peșteră prăbușită - un pod natural cu o lungime de 30 m, o lărgime interioară de 10-15 m şi o înălţime de 4-8 m, cunoscut ca Podul Natural de la Grohot.

Podul natural de la Grohot - Muntii Bihor Vladeasa

În România există doar două astfel de monumente ale naturii, respectiv Podul Grohot și Podul lui Dumnezeu din comuna Ponoarele, județul Mehedinți. 

Cheile Ribiţei sunt scurte (2 km), dar spectaculoase, iar în amonte găsim numeroase cascade, îndeosebi pe sectorul defileului Toplițele Ribiței. Pereţii versanților ascund peşteri (Topliţa Udă și Topliţa Uscată, Cizmei, Lupilor etc.), cea mai importantă fiind Peştera Cizmei + trasee de alpinism numai bune pentru începători. 

Cheile Ribicioarei - Marinel Popa

Canionul Toplița - Cheile Ribicioarei - Marinel Popa

Peştera Cizmei - Monica Dușan

Dintre toate formațiunile descoperite și cercetate în zona Ribicioara – Bulzești, cea mai misteriosă este Peștera Cizmei. În zonele superioare ale galeriilor acesteia au fost descoperite urme de locuire rupestră din neolitic, materializate în desene inscripţionate în stâncă și diverse fragmente de unelte și arme din piatră.

Peştera Cizmei, desene rupestre - Monica Dușan

De asemenea în zona mai adâncă a peșterii, speologii au găsit fragmente osoase aparținând ursului de peșteră (Ursus Spealeus). Schelete întregi ale temutului prădător de cavernă au fost găsite în zonă și în Peștera Urșilor din Bulzești, numită de localnici Huda Cocoșului, pentru a nu fi confundată cu caverna omonimă din Chișcău, județul Bihor. (sursa)

De importanță turistică pentru această zonă este și Bulzul Păuleștilor, o uriașă stâncărie golașă, care domină împrejurimile, în arealul căruia, înflorește liliacul sălbatic de culoare albă și violet, care are un colorit și miros specific pentru flora locală. 

 

Bisericile de lemn din comuna Bulzești de Sus

Pentru cei interesați de turism cultural și religios, amintim bisericile de lemn, unele de o vechime apreciabilă. (sursa)

Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Bulzeștii de Sus, aflată pe lista monumentelor istorice, este menționată în secolul al XVIII-lea. 

Biserica de lemn din Bulzeștiul de Sus - Ioan Benea Jurca

Biserica din Bulzeștii de Jos, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, este la rândul ei declarată monument istoric. Construită din bârne de stejar, biserica a fost refăcută în 1852, după distrugerile suferite în timpul revoluției pașoptiste, cu părți din biserica atestată documentar în secolul al XVIII-lea.

Biserica de lemn din Străuți, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, construită la 1866, din păcate, în prezent, aflată într-o stare avansată de degradare.

Biserica de lemn din Străuți - Marius Turc

În satul Tomnatecul de Sus se află o altă bisericuță de lemn, monument istoric, cu hramul „Buna Vestire”, care datează, cel mai probabil, de la începutul secolului al XIX-lea, tot uitată.

Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a existat în cătunul Tomnatecu de Jos, unde mai trăiesc doar câțiva vârstnici, dar a fost lăsată în părăsire și s-a prăbușit în urmă cu mai bine de un deceniu.

Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Grohot, meșteșugită cu măiestrie din lemn, a înlocuit vechea biserică după distrugerile din timpul revoluției pașoptiste, de la care a păstrat mai multe elemente, dar astăzi este aproape uitată.

Biserica din satul Grohot - Nicu Ardeu

 

"Întâlnirea Fiilor Satului" - un eveniment anual al speranței

De câțiva ani, se fac eforturi considerabile pentru a readuce oamenii pe aceste meleaguri. Un tânăr întors de peste hotare (Daniel Stanc) a pus umărul să adune comunitatea, să cheme acasă fiii satului şi să sărbătorească tradiţiile zonei.

Întâlnirea Fiilor Satului 2019 - Marius Turc

Evenimentul organizat cu sprijinul Fiilor Satului și susținut de Asociația Sat Concept, ajunge anul acesta la ediția IV - o sărbătoare a retrăirii copilăriei și a simplității, păstrând mesajul spiritual al reconectării omului cu locurile natale și cu rădăcinile moștenite din străbuni.

- se servesc bucate tradiționale specifice zone (ex: balmoş de Bulzeşti)

- obiceiuri și datini vechi ("Clacă la coasă", "La Vâltoare", "Șezătoare")

- in memoriam Crișan - comemorare a Eroului Martir Crișan (Marcu Giurgiu)

La Vâltoarea lu' tanti Leonora - Marius Turc

Data desfășurării, în fiecare an, la început de august.

 

Accesibilitate:

Accesul auto în zona carstică Bulzești – Ribicioara se poate face pe două căi: 

-din oraşul Brad, trecem prin comuna Ribița, apoi ținem drumul forestier de pe Valea Ribiței.

-din Baia de Criș, prin comuna Bulzeștii de Sus.

Între cele două căi de acces mai există şi alte drumuri de legătură greu practicabile auto.

Trasee în zona carstică Bulzești – Ribicioara:

Din locul Între Ape, aflat la confluența văilor Bulzului / Grohotului (Uibărești) cu Ribița, avem:

-Bandă Albastră: locul Între Ape - sat Tomnatec - Muntele Găina Cruce

-Triunghi Roșu: locul Între Ape - Piatra Bulzului (Bulzul Bulzeştilor) - Muntele Găina Cruce

-Punct Roșu: Circuitul Cheile Ribiciorei / Cheile Ribiței și Uibăreștilor.

-Cruce Roșie: sat Bulzeştii de Jos - sat Grohot - Cheile Ribiţei

Trasee în zona Piatra Bulzului (Bulzul Bulzeştilor sau Bulzul Păuleștilor)

-Punct Albastru: Circuitul Bulzul Bulzeştilor în zona cu liliac sălbatic

-Cruce Roșie: sat Bulzeştii de Sus - sat Păuleşti - Piatra Bulzului (Bulzul Bulzeştilor) 

Din Bulzeştii de Sus pleacă și un traseu de legătură (marcat Cruce Roșie) cu drumul de creastă dinspre Hălmagiu spre Găina (marcat Bandă Albastră), trecând prin Giurgești.

Bulzul Bulzeştilor, cu Muntele Gaina in fundal - Marius Turc

Citește și Muntele Găina - muntele cu legende și tradiții populare


 

Drumeție sat Grohot - cătun Struți - sat Tomantec - Păulești (sub Bulzul Păuleștilor)

Trebuie să urmărim un drum de căruță care urcă în culme, cu marcaje: Punct Roșu + Bandă Albastră, cca. 5-6 h la pas.

Pornim din capătul satului Grohot, răsfirat pe o culme calcaroasă presărată cu doline, culme situată între Cheile Uibăreștilor și cele ale Ribicioarei / Ribiței. 

Satul pare să-și trăiască ultimele clipe, deși oamenii au trăit aici veacuri la rând, aproape de cer.

Gospodărie în satul Grohot - Monica Dușan

Casaă din satul Grohot - Horia Mihai Gligor

Grohot, în luptă cu timpul - Horia Mihai Gligor

Biserica, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” este construită în jur de 1846.

Biserica din Grohot - Marius Turc

Acolo sus încă e iarnă.

Muntele Gaina si Bulzul - Marius Turc

Ajungem la vechiul cătun Străuți, cu case părăsite, unde mai poate fi văzută bisericuța de lemn „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, ridicată în secolul al XIX-lea, astăzi într-o stare avansată de degradare.

Cătunul Străuți - Marius Turc

Biserica din Strauti - Marius Turc

Singura casa inca locuita de pe zona - Marius Turc

Biserica de lemn cu hramul,, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie,, ridicată în anul 1866, cătunul Străuți, com. Bulzeștiul de Sus, jud. Hunedoara

Biserica de lemn și cătunul Străuți - Marius Turc

Lăsăm în urmă cătunul Străuți și pornim mai departe spre cătunul Tomnatec., cu Bulzul Tomnatecului la orizont.

Șuri de paie încă în picioare - Marius Turc

Bulzul Tomnatecului (Bulzisor) - Marius Turc

In departare Paulesti, la care o să ajungem pe final - Marius Turc

Cu nume predestinat, până nu demult, satul Tomnatec avea doar 2 locuitori…De un pitoresc aparte, localitatea este nominalizată printre cele mai frumoase cinci trasee turistice din județ.

Din fericire, au început să se stabilească familii tinere de prin țară, de religie adventistă. 

Biserica adventistă din Tomnatec - Mariu Turc

Dincolo de vale o alta familie a aparut in zona - Mariu Turc

Biserica in deal si casele celor veniti mai la vale - Marius Turc

Pornim spre Păulești, părăsind culmea de sub Găina, cu direcția Bulzului Păulești.

Bulzul cel falnic ne saluta - Marius Turc

Și găsim o primă casă la poalele Bulzului.

 Casă la poalele Bulzului Păulești - Marius Turc

Găsim grajduri pentru boi și văcuțe și o primă gospodărie bine pusă la punct.

O gospodarie pe un varf de deal, Păulești - Marius Turc

Apoi drumul care urcă din Bulzeștii de Sus.

Drumul spre Bulzestii de Sus. - Marius Turc

De sub Bulzul Păuleștilor se poate urca și la Piatra Ionileștilor și cătunul Ionilești. urmând marcajul (rar) Triunghi Roșu, dar necesită cunoștințe bune de orinetare în teren.

Piatra Ionileștilor - Marius Turc

Stânculești, văzut de pe Piatra Bulzului - Marius Turc

Ionilești - Marius Turc

Gospodărie Ionilești - Marius Turc

Te invităm să descoperi comuna Bulzeștii de Jos, cu tot ce (mai) are (încă) de oferit turistilor, la pas, cu harta de drumeție MN17 Munții Bihorului - Platoul Padiș

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Marius Turc, Nicu Ardeu & more

Citește și Creasta Cocoșului, simbol al Ținutului Mara – Cosău