Reşiţa - Secu - Steierdorf - Văliug - Gărâna - Brebu Nou - Lindenfeld - Reşiţa

Acest traseu este un circuit cicloturistic clasic, vizitând localitățile germane ale șvabilor și lacurile de acumulare din apropiere de Orșova, Anina, Văliug și Breb. Un parcurs solicitant potrivit cicliștilor obișnuiți cu peste 7000 m diferențe de nivel, pe cca. 145 km, ce poate fi parcurs în etape (2-3 zile). Alt. max. se înreg. în apropiere de Vf. Nemanu Mare (1122 m).

După ce Banatul a devenit o provincie a coroanei imperiale habsburgice, în Banat au fost întemeiate mai multe aşezări cu colonişti de diferite naţii, mai ales mineri şi meşteşugari din Tirol, Boemia, Styria sau Saxonia. După emigrarea masivă a etnicilor germani, mai ales în perioada postdecembristă, multe dintre aşezările întemeiate de ei au supravieţuit datorită oportunităţilor turistice pe care le oferă, şi au devenit adevărate sate de vacanţă, în care, pe timpul verii mai ales, se întorc cu plăcere, cei plecaţi. (sursa).

Unul dintre cele mai frumoase trasee montane care străbate câteva aşezări întemeiate odinioară de colonişti, este cel care leagă Reşiţa de Semenic și care vizitează apoi aşezările vechilor colonişti, transformate în sate de vacanţă. Reșița este unul dintre cele mai importante orașe industriale din țară, situat într-o zonă joasă de relief, depresionară, fiind înconjurat din toate părțile de munți (Semenic, Aninei, Dognecei). În Reșița nu trebuie ratate Muzeul de locomotive cu abur și Muzeul Banatului Montan.

Din Reşiţa urmăm șoseaua de pe Valea Domanului, care face ocolul Dl. La Arşiţă și Dl. Budincului, apoi ne începem încălzirea cu urcarea spre Doman, un sat înglobat Reşiţei, cuibărit între dealurile La Arşiţă şi Ostrica. O nouă traversare ne urcă la localităţile Cuptoare şi Secu, foste colonii industriale, devenite parte din municipiul Reșița.

De aici ne începem parcursul pe culmile fragmentate din nordul Munţilor Aninei, urcând în Șaua Baciului (659 m), de la care schimbăm direcția pe drumul de macadam spre Padina Seacă, unde pătrundem în rezervația Cheile Carașului. Coborâm rapid în V. Topliței, afluent al Pârâului Comarnic, unde trecem pe lângă cascada Valea Topliței (Sumbrac), cu o depunere de travertin încărcată de muşchi, ce aduce aminte de Cascada Bigăr. 

La vărsarea Comarnicului în Cheile Carașului ajungem aproape de Peştera Comarnic, care prin masivitatea și grandoarea formațiunilor stalagmitice, este recunoscută ca una dintre cele mai mari şi frumoase peşteri din România, un adevărat muzeu natural subteran în inima Munţilor Banatului. Se poate vizita pe o lungime de 1750 m, după ce se urcă cele 100 de trepte, doar cu ghizii autorizați ai Parcului. Este a doua ca lungime din Banatul Montan (6 201 m), după Peştera Buhui (6 547 m).

Continuăm pe Valea Carașului, la limita rezervației Cheile Carașului, apoi urmează o traversare mai serioasă către Complexul Turistic Mărghitaş. Lacul Mărghitaş oferă posibilități de agrement, iar zona turistică din împrejurimile stațiunii oferă multe posibilități de drumeție.

Începem traversarea spre Anina, trecând prin Poiana Mărghitaşul Mic, poposind apoi în Oraşul Nou, situat în vârful unei coline. Mii de oameni au fost aduşi aici din toată ţara pentru pentru Termocentrala Anina, în ceea ce avea să devină un mare eşec al Epocii de Aur, acum cu ruine excavate în munte (sursa).

Din Orașul Nou coborâm rapid în Anina și cartierul Steierdorf spre următorul obiectiv: Lacul de Acumulare Buhui, cu unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apă captate din țară, alimentând cu apă Anina. Situat la 640m alt, lacul Buhui este înconjurat de o frumoasă pădure de brad și fag, o zonă de agrement la îndemână localnicilor. 

De la Lacul Buhui urmează o nouă provocare: urcăm peste înălţimile Certejului, trecând aproape de Izvoarele Carașului și pe lângă Canton Forestier Cârneală (825 m). Continuăm pe culme până în Șaua Bârzava (836 m), apoi coborâm la Valea Bârzava, unde trecem prin păduri bătrâne cu statut de rezervație forestieră. Dincolo de cantonul silvic Bârzaviţa, continuăm pe lângă o păstrăvărie către Lacul de Acumulare Gozna sau Văliug, cum îl numesc localnicii, cu stațiunea climaterică Văliug-Crivaia, loc preferat de reșițeni la sfârşit de săptămână (baie, agrement, sporturi nautice, drumeţie). 

De-aici urcăm susținut în serpentine strânse până în Pasul Prislop (1000 m) și Vf. Radomir, trecând pe lângă canalele de colectare ale apelor, Gozna și Prislop, apoi coborâm spre Wolfsberg (Gărâna). Arhitectura locului, cu case văruite în alb și ferestre vopsite în verde - tradiții de pe vremea pemilor (etnici de origine germană), diferitele tabere de creaţie artistică, muzee în aer liber şi expoziţii, ne vor stârni interesul pentru vacanțe.

Depresiunea Gărâna-Brebu Nou este situată la poalele Muntelui Semenic și este vizitată anual de tot mai mulți turiști, datorită potențialului turistic al zonei Trei Apei și festivalului de Jazz internațional. În jurul lacului s-a dezvoltat în ultimele decenii Staţiunea Trei Ape, un loc de agrement tot mai ofertant. 

Din Brebu Nou urcăm Cracu Brebului în Dl Stâncii, spre unul din dealurile frumoase ce înconjoară satul Gărîna (Culmea Pietricelei). Ne putem abate spre Vârful Cuca (1015 m), un punct de belvedere fantastic spre înălțimile Munților Semenic. Continuăm pe interfluviul bazinelor Golețului și Bârzava, cu sus-josuri care ne poartă peste Masivul Neman, spre vârful principal - Vf. Nemanu Mare (1122 m) - alt. max. din traseu, cu priveliștea largă spre Valea Timişului, cel mai mare râu din Banat.

Continuăm la înălțime, spre „satul fantomă” Lindenfeld, întemeiat de perni (etnici germani) pe culmile golaşe ale dealurilor de pe cumpăna apelor din Munţii Semenic - acum părăsit. Condițiile grele de trai, iernile aspre și căile de acces dificile au dus la depopularea treptată a așezării. (citește mai multe).

De la Lindenfeld coborâm pe la Trei Movile, un punct excelent de belvedere spre coada Lacului Secu, cu Staţiunea Secu, o umbră a vremurilor trecute, unde reșițenii își petreceau sfârşitul de săptămână. De la barajul Lacului Secu, urmăm șoseaua ce însoțește Valea Bârzava spre Reșița, trecând rând pe rând de Baza Sportivă AquaCaraș din cartierul Lunca Bârzavei (numit de localnici „Govândari”), apoi de Ștrandul Municipal și Lacul Grebla.