Traseul 68 CR este traseul ce taie serpentinele drumului asfaltat Gârda de Sus - Peştera Gheţarul Scărişoara, facilitând accesul până în satul Munună. De-aici până la Muzeul de Etnografie Scărişoara, traseul nu mai părăseşte drumul asfaltat. De la muzeu, se mai fac 30 m pe drum pietruit până la Peştera Gheţarul Scărişoara. Este un traseu relativ ușor, cu aprox. 500 m diferență de nivel, accesibil în cca. 3 h de drumeție. 

Peştera cu Gheţar de la Scărişoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din țară, primul obiectiv speologic din România declarat monument al naturii, cercetările științifice fiind făcute între 1921 și 1923 de către reputatul Emil Racoviță. Peștera Ghețarul de la Scărișoara se deschide la suprafață sub forma unui aven de cca. 60 m diametru și 48 m adâncime, amenajat turistic cu scări metalice și de lemn. La baza avenului se deschide un portal impunător (24 pe 17 m) spre prima încăpere subterană, denumită Sala Mare, unde planșeul de gheață are o suprafață de 3000 mp cu grosimea medie de 20 m. Aici găsim primul ghețar (ce o întruchipează pe Fecioara Maria cu pruncul, după părerea localnicilor), iar în spatele acesteia, o zonă destinată speologilor.

La capătul traseului turistic se găsește cea mai spectaculoasă zonă a ghețarului, Biserica, unde se observă stalagmite și stalactite de gheață, de diferite forme: Altarul cu Preotul, Elefantul ș.a. (după imaginația fiecăruia). Vizitarea peșterii se face cu ghid de min. 10 persoane și se recomandă în perioada lunilor mai – iunie, când formațiunile de gheață sunt mult mai mari. De asemenea, vă sugerăm să vă îmbrăcați călduros. Iarna, datorită schimburilor de aer cu exteriorul, temperatura scade chiar și până la -20gr C.

Potrivit măsurătorilor efectuate în 1969, volumul de gheață estimat este de 75.000 mc și vârsta ghețarului este de aprox. 3000 de ani, cu primele straturi depuse acum 4000 de ani!