Traseul 28 TA este traseul ce leagă satul Câmpani de zona Vârtop (drumul Calea Fusului), vizitând Valea și Cheile Sighiștel cu numeroase peșteri. Este un traseu dificil, cu marcaje deficitare, accesibil în cca. 5.5 - 6 h de drumeție. Traseu nerecomandat iarna! 

Traseul pornește din centrul localității Câmpani, din DN 75 Ștei-Nucet, în locul unde se desprinde un drum spre Sighiștel. De aici TA înaintează pe Valea Sighiștel, paradisul speologilor, unde se regăsesc peste 200 de peșteri și grote. Rând pe rând, întâlnim Peștera din Dealul Cornii - monument al naturii care din păcate a fost devastată de formațiunii, Peștera de la Varnița - situată la intrarea în chei, lipsită de concrețiuni, Peștera Calului - la 25 m de la firul apei Sohodolul Pietrei, Peștera Tibocoaia, amonte de Izbucul de la Hidre, pe versantul opus, iar mai sus cu 20 m, Peștera cea cu Punte, un sistem carstic interesant - două poduri naturale și câteva grote, rămășițe ale unor peșteri prăbușite.

Pe partea stângă întâlnim apoi pintenul Piatra Lungă, în apropierea căruia se află Peștera de la Zvârlușul Corbeștilor (Peștera cu Gard), ascunsă la 195 m față de nivelul apei (greu de accesat) și Peștera Corbasca - care adăpostește un lac permanent (Lacul Cristal), bogat ornamentată și cu o lungime de 240 m.

După locul numit Strâmtură, se întâlnesc Peștera Mică și Peștera Mare din Dâmbul Colibii, cea din urmă cu o lungime de 114 m, frumos ornamentată, dar cu o potecă de acces greu vizibilă, la 50 m înălțime deasupra pârâului Blidarului. Pe versantul stâng al văii, mai în amonte, se întâlnesc o serie de peșteri, între care portalul impunător al Peșterii Drăcoaia, care are o galerie cu blocuri de piatră imense, accesibilă turiștilor pentru cca. 100 de m. 

Firul Sighiştelului formează chei sălbatice, prin care poteca aproape se pierde în albie. Întâlinm gura circulară a Peşterii Gaura Fetii, care pe timp ploios sau la topirea zăpezii, se transformă în izbuc. Apoi firul văii prezintă rupturi de pantă, o zonă sălbatică unde se întâlnesc repezişuri şi cascade care ies 12m mai sus, din Peştera Pişolca, cu o lungime de 74 m, accesibilă numai în anotimpul secetos. 

Putem ajunge pe marcaj PR (traseul 29) la portalul Peşterii Măgura - dezvoltată sub forma unui labirint cu o lungime generoasă de 1500 m, dar a cărei formațiuni sunt vandalizate. Totuși, în sectorul V, mai găsim o coloană uriașă, denumită sugestiv Palmierul. La cca. 100 m amonte, întâlnim și Peștera Coliboaia, o peșteră activă străbătută de un pârâiaș, care formează lacul din Sala Argilelor. În zonă pot fi vizitate și cheile superioare ale Văii Sighiştelului (fără marcaj) - pe o porţiune de 300-400 m), cu Canionul Sighistelului (Valea Cheia Rea), o arie preferată de alpiniști, cu 17 săritori care devin cascade la topirea zăpezii. 

TA ne duce la obârșia Văii Sohodolu Mare, de unde urcăm pe o vale seacă, complet împădurită, la un drum care conduce la Peştera din Plai (Peştera de la Dosu Muncelului) - o peșteră activă cu o lungime de 190 m, accesibilă doar speologilor. De aici, drumul de care ne conduce la drumul numit Calea Fusului (intersecție cu traseul 25 CA), apo ila DN 75.

Traseu omologat. Marcaje deficitare. Impracticabil / nerecomandat iarna.