Traseul 54 CR leagă Poiana Brașov de Vf. Postăvaru, traversând pârtia Sulinar și urcând în serpentine pârtia Lupului. Cunoscut sub denumirea de Drumul Roșu. Un traseu destul de solicitant, cu peste. 800 m diferență de nivel, în cca. 3 - 4 h de drumeție. 

Porninm din centrul staţiunii Poiana Braşov, din dreptul punctului de poliție, urcăm scurt pe pârtie, apoi intrăm în pădure, pentru a ieși la marginea pârtiei, unde lăsăm la stânga marcajele TG (traseul 51) - spre Culmea Crucuru și PA (traseul 53) - spre Peştera de Lapte. Drumul Roşu continuă prin pădurea de amestec până în firul unei văi largi, unde o variantă a traseului coboară la stația de telecabină Kanzel. 

Traseul principal traversează pârtia Sulinar spre pârtia Lupului. De aici ajungem la locul de belvedere de la Prăpastia Lupului, apoi cotim la stânga (până la intersecția cu o potecă largă cu un bolovan mare în mijloc), apoi la dreapta și începem urcarea în serpentine (pantă 24,7%) prin pădure, pentru a reveni în pârtia Lupului. Continuăm în serpentine pe pârtie și prin pădure, apoi ajungem în Poiana Cristianului Mare, unde întâlnim traseele dinspre Culmea Crucuru - Drumul Galben (traseul 38) și Drumul Albastru dinspre Brașov.

De-aici urcăm 6 serpentine (pantă 18,2%) până la cabana Postăvaru (1604 m). Cabana Postăvaru este un simbol al Brașovului, un loc încărcat de istorie, corpul construit în 1883 fiind cel mai vechi adăpost funcțional din munții Carpați! Pereții cabanei amintesc de istoria unor vremuri demult apuse. La exterior, drumeții secolelor trecute au avut grijă să-și lase urma iar la interior, într-o cameră special amenajată, se găsesc schiuri, patine, colţari, lanterne și costume de acum 70 de ani. 

După ce lăsăm în dreapta BG spre poiana Trei Fetițe, continuăm, când prin pădure, când pe marginea dreaptă a pârtiei Lupului (pantă 22,2%). Ajungem într-o mică șa, lăsăm pe stânga cabana salvamont Postăvaru, ajungem la stația de sus a telecabinei Kanzel și urmăm pârtia la stânga spre culme. După ce trecem pe lângă stația releului de transmisiuni, apoi de stația veche de telecabină și de releul TV, ajungem la șaua de sub vârful Postăvaru, de unde urcăm 70 m pe poteca amenajată cu balustrade.

Vârful Postăvarului e unul din locurile clasice ale Carpaţilor româneşti, la fel de bine cunoscut ca şi platforma Crucii Eroilor din Caraiman, Pietrele Doamnei, ori Vf. Toaca, datorită accesului facil cu cele două telecabine din zonă. Cunoscut și ca Vârful Cristianu Mare, Postăvaru oferă o panoramă generoasă atât spre E, spre Ciucaș, Piatra Mare, Baiului, spre V - Piatra Craiului, Făgăraș, Perșani și Măgura Codlei, cât și spre S, spre Munții Bucegi. Spre N putem zări Depresiunea Braşov şi dincolo de ea Munții Baraolt.