Traseul 1 BR este traseul impunătoarei creste a Munților Parâng, cu vârfuri semețe, între care și Vf. Parângul Mare, al patrulea ca înălțime din România. Este un traseu solicitant, lung, potrivit pentru 2-3 zile, accesibil iarna în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii. Recomandat drumeților cu o bună pregătire și cu experiență în orientare. 

În Munții Parâng, natura a desăvârșit unele dintre cele mai sălbatice peisaje din Carpații românești. Creasta principală este de-a dreptul impunătoare, cu piscuri ce depășesc 2300 m, iar traseul BR le încalecă pe multe dintre acestea, cu panorame fermecătoare în toate direcțiile. Fost centru principal al minerilor din Valea Jiului, Depresiunea Petroşani este acum un puternic centru turistic, cu acces pe munţii din vecinătate, atât la E, cât şi la V de axa Jiului Mare. Panorama impunătoare a Parângului invită la drumeţie, cât și la ski.

Pornim la picior din partea superioară a campusului universitar din Petroșani (staţia Brădet), urcăm pe Dealul Moșic, apoi urmăm culmea aflată în dreapta șoselei Petroșani - Stațiunea Parâng, cu priveliști spre Cheile Taia (N), Valea Jiului de V și creasta principală (spre Vârful Cârja). De la staţia de îmbarcare a telescaunului Parâng, fie urmăm linia telescaunului la picior, fie urcăm cu mașină 4x4 până în zona staţiei superioare. De aici e bine să alimentăm, deoarece în zona crestei nu există izvoare. 

În drumul spre Parângul Mic, poteca trece prin apropierea ariei protejate Piatra Crinului, unde se află câteva formațiuni stâncoase pe care vegetează o plantă protejată de stâncărie, cu flori galbene și tulpină zimțată. Este unica zonă din ţară în care apare această specie balcano dacică (iulie-septembrie).

Continuăm pe curbă de nivel pe sub Vârful Parângul Mic și ne îndreptăm spre Vârful Cârja, cu orizont spre adânca şi prăpăstioasa vale a Mijei. În Șaua Scurtu se desprinde traseul PG (traseul 8) spre Lacul Mija, situat într-o căldare foarte spectaculoasă, apreciată de fotografi mai ales în sezonul bujorului. 

Creasta este tot mai stâncoasă şi lasă mai ales spre est povârnişuri din ce în ce mai pronunţate. După ce depășim seria celor 3 vârfuri ale muntelui Scurtu, ajungem la Refugiul Cârja, un adăpost de piatră ce poate fi folosit în caz de urgenţă. De aici stă în faţă piscul cu adevărat semeţ al Cârjei, spre care urcăm pieptiș, în serpentine. Pe ultima parte, aproape de vârf, panta se mai domolește şi formează un platou ierbos, neaşteptat după un asemenea urcuş. Din apropierea Vf. Cârja (2405 m), avem o panoramă covârşitoare spre creasta ascuțită Custura Cârjei și spre căldarea Cârjei cu pereți verticali impresionanți.

Următorul sector trece de vârfurile Stoieniţa și Gemănarea, lăsând la stânga căldările lacurilor Cârja și L. Înghețat, apoi Căldarea Slivei, cu Lacul Verde, L. MIc și L. Slivei (traseul 2)

Ajungem curând pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), marcat de o bornă de beton (4 h din stațiune). Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a.

În vârf întâlnim traseele PR - legătura cu Def. Jiului, peste Muntele Recii (traseul 11) și CR (traseul 12) - dinspre Muntele Molidviș. Coborâm în Șaua Gruiu, la intersecția cu traseul PR (traseul 4), ce vizitează frumoasele lacuri glaciare aflate la N: Mândra, Lacul Lung, L. Roșiile și Zănoaga Stânei. 

Poteca de creastă continuă pe sub vârfurile Gruiu, Pâcleșa și Ieșu, apoi pe deasupra Lacului Ghereșu, de unde urcă pieptiș în Șaua Piatra Tăiată. Aici întâlnim traseul BA - dinspre Pasul Groapa Seacă (traseul 6) și CR (traseul 7) - legătura cu Lacul Gâlcescu și Transalpina. Trecem apoi peste vârfurile Setea Mică și Setea Mare, vârfuri aflate deasupra lacurilor Gâlcesu, Pencu, Vidal, Iezer, și alte ochiuri de apă, accesibile prin Hornul Lacurilor - poteca TR (traseul 9).

Străbatem un sector de urcușuri și coborâșuri, aproape de Vârful Mohoru și ne îndreptăm spre Saua Urdele, de unde continuăm pe Transalpina, șoseaua alpină aflată la cea mai mare altitudine din țară. Continuăm spre E, prin Pasul Urdele, spre culmea Păpușa. Sub Vârful Degheru șoseaua se desprinde în coborâre spre Rânca și Novaci.

Poteca de creastă continuă pe sub Vârful Păpușa, pe versantul nordic, apoi coboară un picior puţin înclinat până în șaua adâncă Tidvele, ocolind Vf. Cioara. Spre S se deschide priveliștea spre cascadele zgomotoase și minunata pajişte a stânei Tidvele, în timp ce la N, admirăm bazinul Latoriţei. Urcăm panta pieptișă a vf. Galbenul (2123 m), apoi coborâm în Șaua Mușetoaia, cu priveliști spre pantele Vf. Mușetoaia și piciorul Stânișoara. 

Trecem pe la N de Mușetoaia și continuăm pe curba de nivel până în şaua Micaia. De aici urmează un nou urcuș susținut spre masivul vf. Micaia, ultimul vârf mare al Parângului la E de muntele Urdele. Urmăm unduirile crestei până în Curmătura Olteţului, pas ce desparte Munţii Parâng de Munţii Căpăţânii. Segmentul Urdele - Curmătura Olteţului se pretează pentru schi de tură și cicloturism, coborând apoi fie la barajul L. Petrimanu, fie prin Cheile Oltețului, la Polovragi.

Traseul este accesibil iarna în funcţie de cantitatea și calitatea zăpezii doar turiștilor cu experienţă, bine echipaţi. Pe parcursul iernii, se urmează pe cât posibil creasta matematică.