Traseul 45 BR face legătura între Pasul Pângăraţi și Şaua Tarcău, magistrală care pe acest sector traversează culmile cele mai înalte ale Munților Hășmaș spre Munții Ciucului. Este un traseu dificil cu peste 1500 m diferențe de nivel, în cca. 8 - 10 h de drumeție. Nerecomandat iarna din cauza lungimii - doar turiștilor cu experiență și bine echipați.

Traseul BR pornește din Pasul Pângăraţi (Bicaz), de la intersecția cu marcajul principal de creastă al Munților Giurgeului - BR (traseul 9) și sectorul nordic al Munților Hășmaș - respectiv BA (traseul 44) - legătura cu Munții Ceahlău. Aici ajunge și varianta CG (traseul 9) dinspre Gheorgheni - traseu de legătură cu zona Lacul Roșu. 

Din Pasul Pângăraţi / Bicaz (1255 m), urcăm pe un drum pietruit spre S (DJ 125), pe versantul vestic al Vf. Pângărați, cu perspective frumoase spre zona orașului Gheorgheni. După ce trecem de Şaua Lodui (1328 m), avem o urcare mai susținută către Vf. Mediaş (1504 m), sub care ajunge și varianta CR (traseul 1) dinspre Izvoru Mureşului. 

În poiană ținem drumul la stânga, apoi facem un “arc de cerc” prin poiana cu stână de sub Vf Calului și ajungem sub Vf. Luhaşul. Continuăm spre izv. de sub Piatra Lunaș, unde merită să ne abatem de la drum spre Vf. Ciofronca cu o vedere de ansamblu a crestei principale și a munților înconjurători. De sub vârf, continuăm pe drum pe lângă o stână și ajungem în poiana mlăştinoasă de la Tunzerie, unde ajunge și varianta CA (traseul 7) dinspre orașul Gheorgheni. La scurt timp părăsim drumul și ajungem lângă Refugiul Poiana Albă, unde întâlnim traseele care urcă dinspre Lacul Roșu: PA (traseul 51) și BA (traseul 47). După ce trecem de refugiu (6 - 10 persoane cu 2 priciuri).și de un izvor cu apă minerală, continuăm pe un drum pietros care ne conduce pe platoul superior Poiana Albă. 

De-aici urcăm lung spre Vf. Danţiaşul, ocolind vârful prin dreapta spre poiana Hăşmaşul Mare, unde întâlnim varianta PR (traseul 65) spre Vf. Hăşmasul Mare (1792 m), marcat de o capră de lemn - loc panoramic spre culmile secundare și valea Oltului, Poiana Albă, Pietrele Potcoavei, Hășmașul Negru și Ocolașu Mare din Ceahlău. (vezi articol).

Din poiană continuăm spre S, pe Creasta Hășmașului, unde dacă ne abatem din potecă câțiva m spre stânga putem vedea abruptul estic al Hăşmaşului, deloc de neglijat și foarte frumos. După cca. 1.5 km ajungem în Şaua Curmătura de unde putem zări Ceahlăul. Din șa urcăm cca. 15 min și ajungem la Cabana Piatra Singuratică, emblematică pentru Hășaș. În decursul anilor cabana a fost extinsă și renovată de mai multe ori iar din 2010 când se afla într-un stadiu accentuat de degradare, s-a reconstruit complet: dispune momentan de panouri solare, apă caldă, sală de mese și aprox. 16-18 în paturi și 10-15 locuri pe saltele (în podul cabanei). Pe pajiștea din fața cabanei este permisă amplasarea corturilor.

De la Cabana Piatra Singuratică se poate coborî spre Bălan prin valea pârâului Sep, marcaj TR (traseul 66), traseul mai direct - varianta BA (traseul 67), fiind afectat de furtuni. Există și un traseu scurt CA (traseul 68) până la locul de belvedere Piatra La Pândă și se poate urca (cu atenție!) deasupra cabanei, pe Vf. Piatra Singuratică (1587 m). (vezi articol).

De la cabană BR urcă înapoi în creastă, continuă prin şaua dintre Piatra Singuratică şi Vf. Păstorului și apoi ajunge la poiana alpină de lângă Vf. Ecem (1707 m). Merită să ne abatem la punctul de belvedere de pe vârful secundar al vârfuluii (la stânga) și apoi pe Vf. Ecem (la dreapta) pentru a ne bucura de o priveliște cât mai cuprinzătoare a împrejurimilor.

Din poiana Ecem poteca intră în pădure apoi continuă prin iarbă până în Şaua Tarcăului / Pasul Dracului (1297 m), la graniţa Masivului Hăşmaş cu Munții Ciucului. Există și varianta CR (traseul 69) de retragere spre Bălan.

Traseul este greu accesibil iarna din cauza lungimii, recomandat doar turiştilor cu experienţă, bine echipaţi.