Nu recomandăm traseul fără dispozitiv GPS sau aplicaţia Munţii Noştri! Pornim de la Pasul Dălghiu (DJ103A) traversând pădurea şi păşunea. Cotim spre dreapta după stâlpii de înaltă tensiune. Coborâm prin pădure, după care cotim spre stânga şi urcăm pe drumul ce urmează creasta. Traversăm o poiană după care coborâm într-o şa. Traversăm şaua, trecem pe lângă o stână şi începem o urcare mai abruptă spre nord. Ajungem într-o poiană unde cotim spre stânga şi urcăm până când ajungem la colţul unui gard, la capătul NV al poienii (alt. 1055 m). De aici continuăm să urcăm o distanţă de 750 m pe poteca de lângă gard până în vârf, după care urcăm un al doilea vârf (alt. 1190 m). În tot acest timp poteca urmăreşte gardul. Coborâm urmărind gardul şi după 250 m ajungem la capătul lui, de unde acesta continuă spre est, iar noi coborâm pe o creastă slab vizibilă spre NNV (aceasta aflându-se uşor înspre stânga), unde după 200 m găsim o bornă topografică (nr. 162). De la bornă coborâm 300 de m spre dreapta (spre NE), într-o şa, pe un drum forestier. Din şa, drumul urmărind creasta începe să urce uşor o distanţă de aproape 2 km, traversând o poiană. Sfârşitul urcuşului este ieşirea într-o poiană mare, pe care o traversăm spre N, urmând drumul paralel cu pădurea. În mijlocul poienii, putem coborî spre firul văii spre stânga (V) şi după 200 m găsim un izvor. Continuând pe drumul de pe creastă, traversăm o pădure şi ajungem la o stână. Părăsim stâna urmând drumul spre nord, şi după 1,5 km cotim spre dreapta (E), urmând drumul şi creasta. Trecem prin faţa unei clădiri abandonate şi coborâm 3,5 km pe drum până în Pasul Predeluş. Traversăm DN10 şi continuăm pe drumul forestier spre nord, printre garduri de lemn. Intrăm în pădure, părăsim spre dreapta bifurcaţia care în stânga merge spre Vârful Pilişca, traversăm o poiană mică, unde cotim uşor spre dreapta (NNE), urcăm 300-400 m prin pădure şi coborâm în şaua unde intersectăm drumul dintre Dobârlău şi Floroaia (DC15). Îl traversăm şi continuăm pe drumul de lângă clădirea din partea dreaptă. Cotim spre stânga şi urcăm pe serpentine 2 km, până în vârful dealului (Vârful Cârlanului, 1059 m), unde traversăm o poiană lungă de 2,5 km spre N, mergând paralel cu linia pădurii. Începem să coborâm şi după 800 m ajungem la o intersecţie, unde un drum continuă spre Saciova (nord), iar noi cotim spre dreapta (est) spre molizi, lângă marcajul forestier VII123 (alt. 1000 m). Continuând pe drumul forestier de creastă spre est, coborâm 1 km printre molizi, după care mergem printre arbori foioşi. După 300 m ajungem la o intersecţie, lângă marcajul forestier VII115, de unde un drum coboară spre stânga, spre Valea Mare. Noi continuăm înainte pe creastă (spre E), urcăm un deal, pe vârful căruia sunt marcajele III64 şi III66, depăşim o zonă de molizi în stânga şi coborâm într-o poiană. La ieşirea din poiană cotim spre stânga, intrăm din nou în pădure şi după aproximativ 300 m cotim din nou la dreapta pe un drum forestier, continuând 500 m până la ieşirea în păşune. Coborâm pe lângă o stână până în pasul dintre Valea Mare şi P. Hămaş. Traversând drumul DJ121A, urcăm la stâna de pe dealul din faţă, coborâm în partea estică până la drumul pe care îl urmăm spre dreapta, mergând paralel cu pădurea. Urmând linia dintre pădure şi păşune spre est, coborâm într-o şa de unde începem să urcăm în pădurea din faţa noastră, pe un drum forestier. După 250 m, ieşind într-o zonă deschisă, cotim spre dreapta şi urmăm drumul forestier pe creastă până în vârf. De pe vârf coborâm abrupt 300 m până într-o şa (alt. 835 m) mărginită dinspre nord de un gard. Aici cotim spre dreapta, intrăm pe poartă şi urmăm drumul de creastă spre SE 1,3 km, urcând printr-o pădure de foioase. Ajungând la un observator, la marginea unei păduri de molizi, cotim spre dreapta şi continuăm pe drum spre sud, pe lângă molizi. După 400 m ajungem la un gard, cotim spre stânga şi urcăm la marginea pădurii de molizi spre NE până în Vf. Chiuruşul Mare (1010 m). Trecând de vârf, coborâm spre N-NE, urmărind drumul forestier pe creastă şi după 1,1 km ajungem într-o poiană, unde cotim spre dreapta şi traversăm poiana la capătul căreia se află un observator. Trecem de observator, urmăm drumul pe partea dreaptă a unei bifurcări şi urcăm pe drumul mărginit de molizi dinspre dreapta. La capătul urcuşului de 200 m, intersectăm un drum forestier, pe care îl urmăm spre dreapta, spre SSE, 1,4 km. Drumul urmează creasta până la pasul dintre Zagon şi Barcani (DN13E). Continuăm pe drumul forestier închis cu o barieră. Urcăm printr-o pădure de foioase, apoi printre molizi, iar după aprox. 600 m ajungem într-o poiană lungă. Traversăm poiana în lungimea ei, spre sud, şi continuăm pe drumul forestier din pădure. După 600 m depăşim un observator într-o poiană şi continuăm spre sud, trecând printr-o serie de poieni. Urmăm drumul forestier 2,8 km până într-o şa, mai întâi printr-o pădure de molizi, apoi printr-o pădure de foioase, fără mari schimbări de nivel. Urcăm uşor o distanţă de 250 m şi cotim spre dreapta apoi urcăm abrupt aproximativ 500 m pe o potecă marcată cu vopsea fluorescentă şi frecventată de către motociclişti. Ajungem pe un drum forestier pe care îl urmăm spre stânga, urcând 700 m printr-o pădure mixtă, până când ajungem într-o poiană (intersecţie cu traseul PR). Aici găsim o cruce de lemn, iar vizavi se află un izvor sub un copac. De la cruce continuăm în jos, spre SE, urmând drumul care virează uşor spre stânga după 300 m şi coboară într-o şa, unde se află o cruce şi o intersecţie. Continuăm în faţă 1 km pe drum urcând un deal neîmpădurit. Ajunşi sus, schimbăm direcţia spre stânga, spre N. Continuăm urcarea pe drum prin pădure, traversăm o poiană mică, după care intrăm într-o pădure de molizi şi după 400 m ajungem din nou într-o zonă neîmpădurită. După 200 m ajungem în Vârful Poienii (alt. 1167 m), de unde coborâm spre nord, traversând păşunea şi ajungând la marginea pădurii de molizi, cotim spre dreapta şi urmăm linia pădurii timp de 200 m, până la intrarea în pădure. Continuăm prin pădure 1km în general spre ENE, pe drumul ce mărgineşte pădurea de molizi. Traversăm o poiană mică printr-o şa, după care continuând 300 m, drumul virează spre stânga (N) şi începe o coborâre de 1 km prin pădure. Ieşim din pădure şi urmăm drumul forestier spre nord, pe linia pădurii. Mergem în continuare 1,75 km şi, fără schimbări de altitudine, traversăm o serie de poieni mari. Menţinem direcţia N urmând linia pădurii din stânga. Urmărind drumul forestier, părăsim ultima poiană şi intrăm în pădure, urcând un vârf mic după 700 m (marcat cu o bornă), după care coborâm într-o şa. În partea nordică a şăii se găsesc două izvoare. Putem continua pe o potecă abruptă până în Vârful Domokos (1206 m), sau putem ocoli vârful prin partea dreaptă (estică), pe drumul forestier. Cele două rute se întâlnesc după 700 m într-o poiană unde se află puieţi de molizi. Urcăm pe lângă puieţi, cotim spre dreapta şi mergem 200 m, până la intrarea în pădure lângă un observator. Depăşim observatorul şi urcăm 600 m, traversând o zonă deschisă, unde, ajungând într-o bifurcaţie, ţinem spre stânga, continuând spre NE de-a lungul liniei pădurii. Ajunşi pe vârf, începem să coborâm, ajungând la un izvor după 200 m, după care urmăm drumul forestier în continuare 1,8 km şi ajungem la pasul de 1100 m dintre Comandău şi Păpăuţi. Continuăm înainte spre NE, ocolind cabana privată şi urmăm drumul de creastă. După 1,9 km traversăm o poiană mică cu un observator şi continuăm să urcăm încă 450 m, până în Vârful Chiuzul Păpăuţi (1320 m). După ce trecem de vârf, coborâm 850 m spre nord, pe drumul forestier şi ajungem într-o poiană mare cu mai multe observatoare. Traversăm poiana în 700 m, intrăm în pădure urmând o potecă şi, ajungând în punctul cel mai înalt al potecii, aflată într-o poiană micuţă, cotim uşor spre dreapta şi urmăm creasta spre E. Coborâm 700 m spre E prin pădure, pe poteca slab vizibilă, după care intersectăm un drum forestier. Continuăm coborârea pe drumul forestier şi după 600 m, la altitudinea de 1105 m întâlnim o intersecţie unde virăm spre stânga, iar după 500 m de coborâre ajungem într-o poiană cu un observator. Cotim spre dreapta (S) şi continuăm pe urmele căii ferate abandonate dintre Comandău şi Covasna. Urmăm şinele 1,8 km până la drumul de maşină dintre Comandău şi Covasna.
Traseul 1 BR face legătura între munții Ciucaș și munții Vrancei, străbătând culmile (munceii) înșirați la nordul Întorsurii Buzăului și la izvoarele V. Bâșca Mare. Un parcurs lung și anevoios, pe aprox. 70 km (!), recomandat celor experimentați, cu peste 3000 m diferențe de nivel, în 2-3 zile de drumeție (integral), sau pe segmente. Iarna, pasurile de altitudine pot fi greu accesibile, iar poteca nebătută adaugă un plus de timp considerabil.
Din Pasul Dălghiu (Zizin) - legătura cu munții Ciucaș, începem un parcurs lung pe creasta orientată N-NV, trecem Culmea Dobromir și mai multe vârfuri cu valori între 1000-1200 m, apoi coborâm de pe Muntele Cocoanelor, pe lângă o U.M. abandonată, în Pasul Predeluş, poarta de acces dinspre Prejmer (jud. Brașov).
Trecem de un punct de belvedere, situat pe cumpăna de ape a Buzăului și Teliului, apoi ajungem la intersecția cu PG (traseul 5) - care urcă spre Vârful Pilişca (1222 m) - cel mai înalt din M. Întorsurii, în aprox. 3 h. De-aici ajungem în Pasul Dobârlău (Floroaia) - pasul ce leagă bazinele celor două râuri cu localitățile Dobârlău şi Floroaia, pe un drum comunal.
Continuăm la stânga, apoi cu direcția generală N, în urcare, până în vârful dealului Cârlanului, cu vederi frumoase spre bazinele văilor Dobârlău şi Floroaia. Când ajungem la o intersecție de drumuri (sub Vf. Șiridiu), schimbăm direcția spre E, lăsând în față poteca CR (traseul 2) spre Vf. Saciova, cu derivația PG (traseul 17) - traseul spre ruinele cetății Saciova.
Așadar, ținem linia crestei la dreapta, peste Dl. Mogoș, cu direcția E-NE, printre molizi, apoi foioase, spre Pasul Hămaş - pasul dintre Valea Mare şi P. Homoş. De-aici urcăm la stâna de pe Dl. Lumânării, apoi coborâm la V. Lădăuți. După suișuri și coborâșuri (unele destul de abrupte), ajungem la Vf. Chiuruşul Mare, cu vederi spre bazinul Văii Barcani.
De la vârf schimbăm direcția spre N-NE, urmărind drumul forestier pe creastă, apoi coborâm (pe lângă un observator) în capătul Dl. Zagon, pe care îl trecem spre Pasul Barcani - dintre Zagon şi Barcani. Continuăm spre E, pe drumul forestier ce urcă pe sub Vf. Dealului, apoi la sud, spre Vârful Brusturos și Muchia Bicului. Urcări și coborâri succesive ne conduc în Pna Caşcut, unde întâlnim PR (traseul 3) - ce coboară spre Crucea Toader Bocârnea.
Ținem creasta principală, cu direcția generală N-NE spre munții Vrancei, trecând peste Vârful Poienii - cu vederi spre bazinul V. Zagon și culmile nordice de sub masivul Podu Calului. După ce traversăm o serie de poieni mari, în direcția Vf. Domokos (1206 m) - sub care găsim izvoare, ocolim vârful și ajungem la o poiană cu puieţi de molizi. La a intrarea în pădure găsim un observator. Ținem drumul la liziera pădurii, trecem de un izvor și ajungem la pasul dintre Comandău şi Păpăuţi, unde întâlnim drumul cu marcaje rare PR (traseul 4) - spre Păpăuţi, accesibil MTB.
Continuăm spre NE şi urmăm drumul de creastă spre Vf. Chiuzul Păpăuţi, trecând de o poiană mică cu un observator, apoi coborâm într-o poiană mare cu mai multe observatoare. Într-o altă poiană, mai micuţă, cotim uşor spre dreapta şi urmăm creasta (E).
Poteca slab vizibilă ne conduce la intersecția cu un drum forestier care coboară apoi spre V. Cetății, cu Cetatea Zânelor (jud. Covasna) - una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăți dacice din afara Munților Orăștiei.
Într-o poiană cu observator, facem dreapta și ținem urmele căii ferate abandonate dintre Comandău şi Covasna, până la drumul de maşină - pasul Porjoiaș (1050 m), situat la limita dintre munții Întorsurii și munții Vrancei.
Marcaj inexistent (doar 5-6 marcaje de-a lungul întregii distanţe). Iarna, zăpadă nebătută pe porţiuni lungi; aşadar, a se lua în considerare timpul de parcurgere a traseului mărit în mod substanţial, respectiv posibilitatea blocării drumurilor judeţene şi naţionale ce intersectează traseul prin pasuri.

Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!