Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Începem traseul pe strada Grădina Csiki traversând Parcul Dendrologic Csiki. La ieşire din pădure o luăm la stânga pe drumul de pământ pe care-l urmăm până la Capela Sf. Ana. De la capelă continuăm nord-vest pe o scurtă coborâre, apoi din nou ascendent menţinând valea ce se formează. Ajunşi la o pădure de brazi, o ocolim prin stânga ţinând drumul de pământ. Pe măsură ce înaintăm drumul devine tot mai lat şi mai bine conturat. La km 8 ne intersectăm cu traseul PR de care ne şi despărţim după 100 m, noi luând-o la stânga pe o urcare pietruită până pe Vf. Prişca. De pe vârf o luăm la stânga prin pădurea de brazi tineri, apoi la dreapta când ajungem la pădurea de molizi. Mergem 230 m de-a lungul lizierei pădurii, apoi o luăm la stânga spre zona Casei de Piatră. Din şa mergem pe drumul de pământ ce urcă pe un picior. Ţinem piciorul prin pădure 3,5 km până ajungem în Şaua Tătar. Urcăm scurt prin pădure, iar apoi pe curbă de nivel ajungem sub Vf. Tătarul.
Traseul 12 CR parcurge o culme secundară deasupra orașului Gheorgheni, în direcția crestei principale a Munților Giurgeu. Este un traseu relativ ușor, cu câteva zone unde marcajele se pierd (marcajele sunt şterse, rare sau inexistente) însumând aprox 900 de m diferențe de nivel, în cca. 7 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.
Din Gheorgheni, CR traversează Parcul Dendrologic Csiki, iese din pădure, apoi urmează la stânga un drumeag cu o pantă destul de mare, cu priveliști frumoase spre orașul Gheorgheni. Drumul ajunge la capelele Sf. Ana, de pe Muntele Csobot (1087 m), amplasate aproape una lângă alta, ca două surori. Capela romano-catolică şi capela armeano-catolică sunt mărturia conviețuirii pașnice între cele două popoare. Prima a fost construită în sec. 13 și cea de-a doua, în jurul anului 1700, de armenii din aceste părţi. Dacă privim spre satul Lăzarea (V), în vale distingem biserica fortificată construită în jurul anului 1235.
De la capele coborâm scurt apoi urcăm pe o vale care însoțește drumul de pământ tot mai lat şi mai bine conturat, în direcția Muntelui Prişca. După ce întâlnim PR (traseul 14) - care urcă din satul Lăzarea continuăm urcarea până pe Vf. Prişca, al doilea ca altitudine din Munții Giurgeului (1544 m), într-o zonă cu o succesiune de intersecții. Pe vreme bună se zăreşte foarte bine creasta pe care vom urca (Muntele Prişca) și nu avem cum să-l ratăm.
De pe vârf străbatem pădurea de brazi tineri, apoi continuăm printre molizi spre zona Casa de Piatră, unde ajung și traseele BA (traseul 17) și TG (traseul 18) dinspre Pasul Rez-nyaka. Din șa, ținem piciorul muntelui Prişca (Ditrău) cca. 3,5 km până ajungem în Şaua Tătar, apoi urcăm scurt prin pădure și ajungem sub Vf. Tătarul, la intersecția cu marcajul principal de creastă BR traseul 9) care străbate Munții Giurgeului până departe, spre Munții Călimani, peste 60 km.
Pe porţiunea km 1,2 - km 9 marcajele sunt şterse, rare sau inexistente.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!