Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Acest traseu urmăreşte creasta principală de nord a masivului şi pentru parcurgerea sa sunt necesare mai multe zile de mers. Se desfăşoară mult timp la mare altitudine. De la Hobiţa până la fosta Cabană Baleia este drum practicabil cu maşini cu garda înaltă, preferabil maşini de teren. Din poiana dinaintea cabanei urcăm pe un plai înierbat, trecem printr-un pâlc de pădure, apoi urcăm în mici serpentine pe Culmea Cozma-Baleia. Ocolim Vârful Brădetului, trecem printr-un culoar de jnepeni, apoi după un parcurs frumos pe o culme cu jnepeni, poieni şi pâlcuri de molizi ajungem în Şaua Gorova, semnalizată cu un stâlp indicator. De aici, urcăm pe un plai până în Vârful Gorovii, un vârf plat. Apoi, poteca intră între jnepeni, întâi pe marginea lor şi apoi complet, ocolind Vârful Lănciţa. Urmează un parcurs lung şi anevoios printre jnepeni, rareori întâlnind câte o poieniţă sau un grup de stânci. Din cauza marcajului şters şi a faptului că poteca a fost invadată de jnepeniş, avem în plus serioase dificultaţi de orientare. Însă cu cât câştigăm altitudine, jnepenii se fac tot mai mici şi mai uşor de pătruns. Urmează o zonă înierbată, după care o zonă cu lespezi pe care o parcurgem sărind din piatra în piatră şi ocolind Vârful Lacului ajungem în Şaua Vârful Mare, unde întâlnim marcajul TR. De aici începe o porţiune pe cât de dificilă pe atât de frumoasă, numită Porţile Închise, cu o lungime de aproximativ 600 m. Creasta este îngustă şi turiştii sunt nevoiţi să urmărească o potecă ce se strecoară printre ţancuri, având numeroase pasaje mai dificile, dar şi locuri din care se pot admira împrejurimile din unghiuri inedite. În stânga (sud) admirăm Tăul Ţapului, cu insuliţă, iar în dreapta (nord) Lacul Galeşul. După un urcuș susţinut, ajungem pe Vârful Papuşa, al doilea ca înălţime din masiv. Coborâm în Şaua Pelegii pentru a urca din nou la peste 2.500 m în Vârful Peleaga, cel mai înalt vârf al masivului, din care în zilele senine priveliştea este copleşitoare. De pe Peleaga, poteca coboară şi lăsând în dreapta Colţii Pelegii se înscrie pe un traseu tăiat în culme până în Şaua Custura Bucurei, urcă în Vârful Custura Bucurei, menţinând în general linia crestei, pentru ca apoi să coboare şi mai mult în Curmătura Bucurei, important loc de intersecţie de poteci. De aici, poteca urcă mai întâi aproape de creastă şi apoi taie Vârful Bucura II pe o mare de lespezi, urmând ca într-un urcuş susţinut să atingă unul din giganţii Retezatului, Vârful Bucura I. Din acest punct cu largă perspectivă coborâm cu atenţie şi în scurt timp întâlnim marcajul BG. Împreună cu acesta urmărim poteca săpată în versantul vestic al muntelui Bucura, care necesită atenţie la parcurgere. Spre vest avem parte de frumoase vederi asupra Vârfului Slăveiu, Judele şi asupra văilor şi lacurilor din rezervaţie, care de aici se văd în toată splendoarea lor. După ocolirea Vârfului Bucura, ne înscriem aproximativ pe linia crestei (Custura Retezatului), trecem mai multe vârfuleţe şi şei pentru a coborî în cel mai jos punct al Custurii Retezatului şi anume Şaua Retezatului, unde întâlnim traseul marcat cu TA. De aici, după o urcare susţinută, în general pe lespezi de piatră, ajungem pe Vârful Retezat, unde în zilele senine efortul ne este răsplătit cu o frumoasă panoramă în toate direcţiile.
Traseul 2 BR este traseul de creastă din Retezatul Mare, între localitatea Hobița și Vârful Retezat. Un traseu lung și dificil, potrivit celor experimentați, obișnuiți cu diferențe mari de nivel (peste. 4000 m), străbătut de obicei în 2-3 zile de drumeție. Iarna, stratul de zăpadă adaugă timpi considerabili, iar sectorul principal de creastă necesită echipament specific.
Din gara Pui urmăm marcajul PR (traseul 25) până la Hobița străbătând un drum local ce trece prin satul Râu Bărbat (7 km). Din Hobița, urcușul până la fosta cabană Baleia se face pe șoseaua forestieră veche (drum practicabil pentru maşini cu garda înaltă). Perpedes, folosim cărările care taie serpentinele șoselei, cu perspective frumoase spre Țara Hațegului și către abruptul nordic al Munților Retezat.
După culmea Șerelului, șoseaua continuă în pantă lină și ajunge în Poiana Baleia, unde găsim fosta cabană Baleia și refugiul Salvamont Baleia. De aici poteca străbate un pâlc de pădure, apoi urcă în mici serpentine pe culmea Cozma-Baleia, pe lângă „Fântâna Rece", spre şaua Gorova. La scurt timp, lăsăm varianta TA (traseul 26) - spre Stâna de Râu și străbatem vârful Govorei, un vârf plat. Intrăm din nou între jnepeni, ocolind vârful Lănciţa (2101 m), pe un sector care poate pune probleme de orientare, datorită marcajului şters.
Continuăm apoi de-a lungul piciorului Lăncița, printre pâlcuri de jnepeni și câmpuri cu lespezi, sărind din piatră în piatră. După ce ocolim Vf. Lacului (2319 m), ajungem în şaua Vârful Mare, unde întâlnim marcajul TR (traseul 4) - ce coboară în căldarea Lacului Galeș. Putem urca spre Vârful Mare (2463 m) - pentru a ne bucura de orizontul larg.
Între Șaua Lacului și vf. Păpușa, avem o porțiune cu pasaje mai dificile, pe o potecă ce se strecoară printre ţancuri, pe creasta îngustă, sector pe cât de dificil pe atât de frumos, cunoscut sub numele de Porţile Închise. Din loc în loc se pot admira împrejurimile din unghiuri inedite, iar Tăul Ţapului (sud) și lacul Galeşul. (nord), ne cuceresc prin frumusețe.
După ce lăsăm în urmă acest sector mai puțin prietenos, ocolim pe versantul sudic Capul Văii Rele (2408 m), dincolo de care ne așteaptă un urcuş susţinut pe Vf. Păpuşa (2508m), al doilea ca înălţime din masiv. Sub el întâlnim marcajul CG (traseul 27) - ce urcă de la Uricani spre lacul Bucura. Continuăm coborârea pe versantul prăvălit al Păpușii, până în șaua Pelegii (2274 m) de unde urcăm din nou pieptiș spre Vf. Peleaga (2509 m), cel mai înalt din masiv., cu belvederi superbe spre Lacul Ghimpele (Peleaga) și căldarea Bucurei.
Poteca lasă în dreapta cele 5 tăuri ale zănoage Valea Rea, apoi trece de Colţii Pelegii, pe un traseu tăiat în culme, urcând în vârful Custura Bucurei (2370 m), pentru ca apoi să coboare în Curmătura (Secera) Bucurei, unde întâlnește traseul principal BA (traseul 1), care traversează masivul N-S dinspre Pietrele. Urmează un sector râpos către Șaua Retezatului, cu o vastă zonă de grohotișuri, ale căror lespezi colțuroase (unele imense) pot pune probleme. Urcuşul susţinut atinge unul din giganţii Retezatului, vf. Bucura I (2433 m), minunat punct de belvedere spre frumusețile Munților Retezat. Spre V avem vederi spre Slăveiu, Judele, văile şi lacurile din rezervaţia Gemenele, care de aici se văd în toată splendoarea lor.
Coborând cu atenție, întâlnim marcajul BG (traseul 18) și împreună cu acesta, ținem o potecă destul de solicitantă, în urcuș de-a coasta, urmând linia crestei. Depășim câteva vârfuleţe şi şei pentru a coborî în cel mai jos punct al Custurii Retezatului şi anume şaua Retezatului (2251 m). Aici întâlnim varianta TA (traseul 6) - ce urcă de la Cabana Pietrele pe Valea Stânișoarei. Alături de acesta, urcăm susţinut pe lespezi de piatră pătați de licheni până pe vârful Retezat cca. 30-40 min.
De pe vârful Retezat putem avea o perspectivă de-a dreptul copleșitoare în toate direcțiile, cu vederi asupra uriașilor Bucura I și Bucura II, dar cel care ne va captiva atenția prin frumusețea oglindirii de smarald, este Lacul Ștevia (2070 m). Cuibărit într-o căldare mică, cu pereți abrupți, Lacul Ștevia este unul dintre cele mai frumoase lacuri din Retezat, având o acustică incredibilă. Iarna zăpada se topește greu de pe malurile lui, iar vara apa devine verzuie. Lacul are în jur de 10 m adâncime.
Marcaje şterse şi rare până în Vf. Lănciţa. Traseu periculos iarna mai ales în zona Porţile Închise şi Vârful Bucura, Custura Retezatului. Pe parcursul iernii, se urmează pe cât posibil creasta matematică.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!