Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Din Fereastra Mare a Sâmbetei, urcăm spre est şi depăşim mai multe vârfuri, până când ajungem sub Vârful Cheia Bândei. De aici pleacă două trasee, ambele trec peste Vf. Cheia Bândei, unul continuă pe culme şi coboară în localitatea Lisa, iar celălalt coboară spre vest spre Cabana Valea Sâmbetei. Traversăm spre sud, pe sub Vârful lui Mogoş, iar din curmătura aflată la est de acest vârf pleacă un traseu care trece peste Vf. Urlea şi coboară către Breaza, pe lângă fosta Cabană Urlea. Continuăm spre S-SE pe sub creastă, pe versantul sudic, trecem printr-o mică şa, de unde spre nord se poate coborî spre Lacul Urlea sau refugiul din apropierea lacului, sau se poate merge în continuare către fosta Cabană Urlea. Urcăm uşor până când atingem iarăşi creasta, într-o zona în care aceasta formează o custură. Creastă coteşte brusc către est. Din acest punct, dacă mergem spre vest, ajungem pe Vf. Dara şi Vf. Hârtopu, ambele peste 2500 m. Noi continuăm spre est şi după mai multe suişuri şi coborâşuri şi o coborâre mai lungă, ajungem în Curmătura Zârnei, unde se află amplasat un Refugiu Salvamont. De aici, spre N-NV, se poate coborî spre Curmătura Moşului şi către fosta Cabană Urlea. Din curmătură, traseul urcă în serpentine până sub Vârful Zârna, intră într-o zonă de traversare, după care ajunge iar pe creastă. Cotim către S-SE, intrăm pe versantul sudic şi traversăm pe sub Vf. Ludişor şi coborâm pe un plai larg în Curmătura Brătilei, unde se află amplasat un Refugiu Salvamont. De aici, se poate coborî către nord, până în Dejani. Tot din Curmătura Brătilei se poate traversa spre sud, până în masivul Iezer Păpuşa. În continuare, urcăm către Curmătura Vladului, apoi ocolim pe rând, pe partea sudică, vârfurile crestei principale, şi ajungem sub Vf. Berevoescu Mare. De aici, spre nord, putem coborî pe muchia Scoarţa spre Măliniş sau Recea (peste Piciorul Bătrân). După 10 minute, dacă urmăm poteca spre nord, ajungem la Refugiul Salvamont, care este în condiţii mult mai bune decât vechiul refugiu aflat la sud de potecă. Creasta devine foarte largă şi domoală, trecem de Şaua Luţelor, coborâm uşor şi trecem pe sub Vf. Comisul (în zona vârfului este amplasat un refugiu salvamont), continuăm coborârea uşoară şi ajungem într-o zonă cu jnepeniş, în Şaua Comisu, de unde se poate coborî către nord, pe Valea Sebeşului, către Măliniş sau până în satul Mărgineni. Urcăm scurt pe Vf. Lerescu şi continuăm printr-o zonă care e tot mai mult acoperită de vegetaţie şi intrăm în pădure. Trecem prin mai multe poieni şi ajungem într-o zonă de exploatare forestieră. Spre sud, se observă o zonă cu tăieri masive de pădure. Intersectăm mai multe drumuri forestiere care ajung în preajma crestei, orientarea în această zona fiind dificilă. Din Curmătura Lerescului Mic, coborâm prin pădure spre Cantonul Silvic Rudăriţa.
Din Fereastra Mare a Sâmbetei poteca de creastă descrie un arc de cerc deschis spre SV, ocolind valea glaciară a Bândei pe sub Colțul Bălăceni, cu direcția Vf. Cheia Bândei, De-aici putem coborî la Cabana Valea Sâmbetei pe varianta PR (traseul 61) sau în localitatea Lisa, pe poteca PA (traseul 62) - peste Plaiul Smidei. Continuăm pe M. Bândei, pe sub Vf. lui Mogoş, coborând apoi în șaua de vest a Mogoșului, unde se desprinde poteca spre fosta Cabană Urlea, peste Vf. Urlea, marcată cu TA (traseul 63).
De sub Vf. Urlea, urmăm creasta pe la izvoarele V. Bândei spre Portița Lacului - de unde se poate coborî spre Lacul Urlea și refugiul Urlea, pe marcaj PA (traseul 64). În continuare creasta formează o custură, cotind către este, pe sub Vf. La Fundul Bândei.
Ajungem în punctul de răscruce numit La Crucea Dării, (2450 alt) de unde avem opțiunea de a ataca Vf. Dara și Hârtopu Darei (ambele peste 2500 m), cu o frumoasă perspectivă asupra căldărilor din Rezervația Naturală Lacurile Hârtop și spre Vf. Mușetescu din care se desprinde Culmea Mușetescu–Bourețu cu pajiști primitoare.
Continuăm pe creastă spre Munții Leaota-Zârna, cu Căldările Leaotei și numeroase lacuri alpine. După mai multe suişuri şi coborâşuri + o coborâre mai lungă, ajungem în Curmătura Zârnei, lângă Refugiu Salvamont. Aici coboară spre N-NV, poteca marcată PR (traseul 66) - ce traversează Căldarea Urlei spre Curmătura Moşului - fosta Cabană Urlea.
Din Curmătura Zârnei, urcăm în serpentine până sub Vf. Zârna, cu imaginea M. Ludișoru la sud, ocolim Vf. La Fundul Lăngii pe coastele sudice și revenim în creastă, în Șaua Radului. De aici urcăm în șaua dintre Vf. Radului și Vf. Ludișoru, apoi coborâm pe plaiul larg, până la Curmătura Brătilei, la Refugiu Salvamont și indicatorul TR (traseul 68) spre Dejani și poteca de legătură cu Masivul Iezer-Păpușa, prin spre Culmea Mezea-Oticu (traseul 69). Din Curmătura Brătilei putem vedea Lacul Brătila (un mic lac nival) și căldărea Văii Dejanilor la nord și adânca vale a Brătilei, mărginită de Culmea Ludișoru, la sud.
O urcare pe versantul nordic al Brătilei, până la Curmătura Vladului, ne conduce la un nou sector cu mai multe vârfuri de peste 2200 m (Pietrele Popii, Belia Mică și Belia Mare) apoi sub Vf. Berevoescu Mare, de unde putem vedea la dreapta vechiul refugiul Berevoescu. În caz de nevoie, ne putem retrage pe poteca PR (traseul 70), peste piciorul Belia Mare la noul Refugiu Berevoescu - condiţii mai bune decât vechiul refugiu.
De pe versantul estic al M. Berevoescu Mare, coborâm apoi în serpentine pe lângă obârșia Văii Luțele, cu forme glaciare, pajiști și jnepeniș, ivindu-se la orizont, Piatra Craiului. Creasta devine tot mai largă și domoală, favorizând schiul de tură. Depășim Şaua Luţelor apoi trecem pe sub Vf. Comisu, cu Valea Groapele în stânga (în zonă avem un refugiu) și pătrundem în jnepenișul din Şaua Comisu. Cu puțin înainte de șa, întâlnim un stâlp indicator spre V. Sebeșului (traseul 73) și Culmea Văcarea (traseul 75).
Pe următorul sector poteca invadată de vegetație și pune probleme de orientare. Urcăm pe Vf. Lerescu (cu stâne) și continuăm prin pădurea de molid până într-o zonă de exploatare forestieră. Spre sud putem observa tăieri masive de pădure, având în față zidul alb al Pietrei Craiului. Din Curmătura Lerescu, ne putem retrage la Cantonul Silvic Rudăriţa.
Traseu omologat. Inaccesibil iarna.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!