Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Intrarea în traseu se află la 1,5 km amonte de popasul turistic Lainici, respectiv la 300 m de gara Lainici. Din acest punct trecem Oltul utilizând vechiul pod care însoţea drumul naţional din Defileul Jiului, iar apoi cotim dreapta înspre sud pe un drum ce merge paralel cu râul. Trecem pe lângă o poiana mare ce poate fi folosită ca loc de camping, apoi pe lângă un izvor și curând vom schimba direcţia de înaintare spre nord. Intrăm pe Valea Chiţul, trecem pe lângă un baraj și după aproximativ 1.1 km în dreapta noastră se desprinde un drum de urcă în Plaiul Bumbeștilor. Următorii 2 km rămânem tot pe drumul din Valea Chiţul. După această distanţă ajungem la intersecţia cu Pârâul Corbul (care curge dinspre est, dreapta noastră) continuăm pe firul de apă din vest (stângă noastră), drumul se termină și deși iniţial mergem din piatră în piatră, în cele din urmă prindem poteca împânzită de vegetaţie. Aceasta a apărut pe un drum forestier vechi. Pe alocuri a fost distrusă de apele umflate, însă cu puţină atenţie ea poate fi urmată. Mai sus poteca se transformă într-un drum ce urcă, în serpentine, printr-o defrișare mai veche. Câștigăm altitudine și când ieșim deasupra lizierii pădurii suntem în locul numit "La Văcărie", la sud de Piatra Argelii. Poiana e fotogenică datorită calcarului ce răsare din Piatra Argelii, a fagilor mari și aici e situată o stână iar în preajma ei există o troiţă. Odată cu ieșirea din pădure, continuăm spre N-E și după ce trecem de stâna menţionată prindem un drum care ne conduce spre Vf. Recii. Drumul nostru rămâne puţin sub culme, pe versant sudic și până la Vf. Recii ne poartă pe sub un alt vârf calcaros: Vf. Pietriceaua. Un alt vârf interesant și atipic pentru munţii Parâng e Vârful Sapa, vârf pe care-l vom ocoli, el aflându-se în stânga noastră, înspre nord. Totuși, în cazul în care timpul vă permite merită să efectuaţi un dus-întors până pe el. În punctul de bifurcaţie există un stâlp cu săgeţi care ne îndeamnă spre Parângul Mare. Până la următoarea intersecţie de drumuri traseul se întoarce spre sud pentru câteva sute de metri. La fel ca mai devreme și această bifurcaţie e marcată printr-un stâlp cu săgeţi similar, iar din acest punct revenim pe direcţia E. Drumul ne conduce la nord de Vârful Recii, iar pe versant nordic, înspre pădure se află o stână. Curba de nivel a drumului va trece în curând printr-o zonă împădurită unde înspre culmea pe care ne aflăm urcă drumuri forestiere atât din partea dreaptă cât și din stânga. Când ieșim din nou în câmp deschis suntem în poiana în care se află stâna Mormântul Florii. Poiana o traversăm înspre nord-est și la capătul ei revenim într-o nouă secţiune de pădure. De la plecare și până aici s-au scurs 6 1/2 - 7 1/2 ore de la pornire din Defileul Jiului. Câștigăm altitudine și ne apropiem tot mai mult de golul alpin. Panta crește, rămânem pe versantul sudic al Ciocârliului Grivelor și ocolindu-l pe versantul sud-estic. La fel vom trece de culmea Ţapul și vârful Mândra și înscriindu-ne în urcuș final, înspre nord, ajungem pe Vârful Parângul Mare. Parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi, cu punct roșu putem distinge în zona Piatra Argelii - sub Vf. Pietriceaua.
Traseul 11 PR este traseul de acces spre Vârful Parângul Mare (2519 m), dinspre Defileul Jiului, străbătând o culme secundară (Vf. Recii - Culmea Prisloapelor - Vf. Mândra). Este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, pe parcursul a 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una dintre stânele întâlnite în cale (Prisloapele, Mormântul Florii etc)
Fie că venim dinspre Petroşani, fie din S, de la Tg. Jiu, vom parcurge frumosul defileu al Jiului, peste numeroase viaducte, pe „brâne" artificiale sau printr-o puzderie de tuneluri (trenul). După acest periplu, ajungem în halta Lainici, în apropiere de mănăstirea Lainici, unul dintre cele mai importante obiective religioase și turistice din jud. Gorj. De aici începe acest traseu pitoresc pe latura sudică a Parângului,
La cca 300 m de gară, trecem Jiul și cotim dreapta (S) pe drumul ce merge paralel cu râul. Intrăm pe Valea Chițului cale de 6 km, câștigând altitudine.și ajungem la gura V. Strâmbele. Continuăm în lungul muntelui Cheafa până în locul numit "La Văcărie". Merită să facem un popas și să ne bucurăm de priveliștea spre poiana cu stână de sub Piatra Argelelor, fotogenică, adăpostită de pereţii albi care răsar din mijlocul pădurii de fagi mari.
Următorul sector străbate un drum care ne conduce pe sub o culme împădurită spre Vârful Recii, cu o privelişte bună asupra muntelui Cheafa. Zona vârfului Recii ne oferă o nouă surpriză: două vârfuri cu mult calcar și lapiezuri, pe care putem să le vizităm, dacă timpul ne permite. (Vf. Pietriceaua și Vf. Sapa). Continuăm spre NE, pe deasupra obârşiei Polatiştei (zonă în care urcă vechiul traseu PG).
De pe pantele Reciului putem urmări cu uşurinţă desfăşurarea traseului nostru peste culmile împădurite ale Prisloapelor şi ale Mormântului Florii (ambele cu stâne) până în Ciocârliul Grivelor, care este urmat în spate de un pisc înalt. La prima vedere am putea crede că este vorba de vf. Parângul Mare, dar este vf. Mândra (2360 m), care acoperă tot muntele cu masivitatea sa. La capătul poienii în care se află stâna Mormântul Florii (posibilitate de înnoptare), suntem la cca. 6.5 -7.5 h de la plecare. Până aici am străbătut o zonă cu munţi scunzi, cu cocoașe mai răsărite, acoperiţi cu păduri întrerupte de poieni frumoase, cu perspective largi spre V și N.
Avem de urcat alți 500 m diferenţă de nivel pentru a pătrunde în zona alpină a Ciocârliului Grivelor (2032 m), peste care domină panorama Retezatului şi a Vâlcanului, apoi vom urma o potecă ciobănească care ne scoate în şaua Ţapu, de unde ni se dezvăluie pentru prima oară.Parângul Mare. Începe un nou urcuș spre Vârful Ţapul care spre N se uneşte aproape fără şa cu Vârful Mândra (2309 m). Din vf. Mândra ni se deschide o minunată privelişte spre creastă principală, cu vf. Gruiul în prim plan,și spre creasta Buila-Vânturariţa, care după-amiaza străluceşte asemeni Pietrii Craiului. Pe vreme bună se poate dibui la E și Transalpina care urcă de la Rânca pe pantele Păpuşii.
După încă 200 m diferenţă de nivel ajungem pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), pe traseul de creastă BR, la mai mult de 10 h de la plecare. Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a. În vale vedem drumul de coborâre spre Cab. Groapa Seacă, prin Căldarea Roșiile, împodobită cu o salbă de lacuri fermecătoare. (vezi descriere traseu 4).
Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi, cu punct roșu putem distinge în zona Piatra Argelii - sub Vf. Pietriceaua.
Traseul este accesibil iarna în funcţie de cantitatea și calitatea zăpezii doar turiștilor cu experienţă, bine echipaţi. Segment periculos iarna: Vf. Ciocârliul Grivelor - Vf. Parângul Mare.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!