Traseul 34 PR este traseul în circuit al Cheilor Turzii, pe versanții stâncoși ai cheii, cu puncte de belvedere impresionante, date de măreţia înălţimilor. Este un traseu destul de solicitant, cu peste 600 m diferențe de nivel, în aprox. 4 - 5 h de drumeție.

Traseul pornește de la cabana Cheile Turzii, pătrunde în păduricea Vapii, apoi urcă pe serpentinele potecii cunoscute sub numele de Drumul lui Borș, pe sub microrelieful stâncos din zona Cornului Cheii (640 m). În continuare străbatem Povârnişul Emil Pop şi ajungem la grota Peştera Anton, de unde se deschide o superbă privelişte marcată de contrastul izbitor dintre abrupturile stâncoase din zona cheii şi defileul Hăşdate. Vedem cabana şi campingul din vale, satul Sănduleşti și stâncăria Borza, sub care se lasă Pădurea Mischiului.

De la Peştera Anton, trecem de Cornul Cheii și ajungem la partea superioară a platoului calcaros al Petreştilor, apoi la marginea dinspre versantul stâng al cheii, trecând pe deasupra Hornului Vulturilor, Turnului Borş, Peretele Alghinelor - de unde zărim două poieniţe. Trecem apoi deasupra Dosului Coşului (725 m), cu o privelişte spectaculoasă spre versantul drept al cheii. Un nou punct de belvedere, denumit Grădina (sub Colţul Sandului) ne oferă posibilitatea să privim de aproape zona de la jumătatea cheii, dar şi mai departe spre Depresiunea Hăşdatelor. Sub Colţul Sandului se află peştera Călăştur, cea mai frumoasă şi mai interesantă peşteră din Cheia Turzii, a cărei intrare impresionează prin aspectul ei de catedrală gotică.

Panta scade treptat, iar poteca coboară la intrarea în cheie, de unde ne îndreptăm către Stânca Mică. Poteca continuă prin Pădurea Cheii până la Fântâna lui Chiper, aflată într-un luminiş, apoi urcă pieptiș până în zona „La Bliduri". Avem o privelişte încântătoare spre cheie, a cărei adâncime ne apare în totalitate. Sub noi se lasă Zuruşu Cetăţii, un grohotiș în lungul căruia se poate coborî cu atenţie până în poteca cheii (traseul 33). 

Ajungem apoi în punctul numit Capul Cheii, cu o priveliște frumoasă, de unde continuăm spre locul cel mai înalt de pe versantul drept, loc denumit Strana (751 m) - asemănător unui balcon, ce domină peretele Surimea. Următorul tur de orizont îl putem face de la steaua de metal, uşor de reperat. Continuăm printre tufişuri până la deschiderea în amfiteatru a zonei „La Dos" - denumire foarte sugestivă, având în vedere expunerea ei către N. Poteca ne conduce mai departe prin Stâncăria Borza, apoi prin Pădurea Mischiului, până la Cabana Cheile Turzii. 

Datorită importanței științifice și a frumuseților sălbatice, Cheile Turzii au dobândit, la nivel național, încă din 1938, statutul de rezervație naturală, mai apoi fiind inclusă în listele U.N.E.S.C.O. printre cele mai de seama monumente ale naturii.