Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Traseul permite vizitarea uneia dintre multele peşteri de mulaj în rocă vulcanică din Munţii Călimani, peşteri create de trunchiuri de copaci peste care s-a prelins lavă vulcanică. Traseul porneşte de pe DN 15, la ieşirea din satul Andreneasa, pe Valea Andreneasa. Aici se găseşte un indicator al Serviciului Salvamont şi un panou cu informaţii despre peşteră. La câţiva zeci de metri de la plecare se face stânga, pe lângă un restaurant care are şi un loc de parcare pentru maşini. Se urcă aprox. 300 m, iar apoi se face brusc dreapta şi se părăseşte drumul forestier. Se continuă urcarea prin câmp, iar apoi pe potecă destul de abruptă prin pădure. La km 1,3 se ajunge în punctul maxim de altitidine - 790 m. De aici se coboară abrupt câteva sute de metri până deasupra unei stânci cu o deschidere panoramică către Valea Mureşului. Se mai coboară 100 m pe potecă şerpuită, având în unele zone stâlpi cu cabluri pentru susţinere şi ajutor, până se ajunge la intrarea în peşteră. Întoarcerea se face urmărind aceeaşi potecă.
Traseul 21 PG este traseul de vizitare a Peşterii Mare din Andreneasa, o adevărată bijuterie a naturii, una cele mai mari peșteri de mulaj din Munţii Călimani. Este un traseu destul de solicitant, din prispa terenului accidentat, în aprox. 1 - 1.5 h de drumeție, pe o potecă abruptă pe stânci, nerecomandată iarna.
Accesul la startul traseului se face din drumul național, la ieşirea din satul Andreneasa, pe Valea Andreneasa, afluent al Mureșului, din dreptul unui indicator al Serviciului Salvamont şi un panou cu informaţii despre peşteră. Poteca urcă pieptiș prin pădure până la aprox. 800 m, apoi coboară abrupt până deasupra unei stânci cu o priveliște frumoasă spre Valea Mureşului. De aici urmează o zonă cu cabluri, pe o potecă şerpuită ce ne conduce la intrarea în peşteră.
Peșterile de mulaj s-au format în urma scurgerii lavei peste pădure, trunchiurile copacilor au fost prinse în lavă și s-au solidificat, iar în timp, în urma acțiunii apei, acestea au putrezit și au fost spălate din roca vulcanică. Peșterile de mulaj din Defileul Toplița-Deda s-au format în perioada activa a Vulcanului Călimani-Gurghiu, cu circa 5,3 mil. de ani în urmă, singurele de acest fel din România.
Până în zilele noastre au fost descoperite aproape 100 de astfel de formațiuni în zona Călimani-Gurghiu, din care doar 16 pot fi numite peșteri. Datorită dimensiunilor, restul sunt pseudo-carstice (pseudo datorită faptului că apar în altfel de rocă decât cea carstică). Asemenea bijuterii, spun specialiștii, mai exista doar în Japonia, Hawaii, Slovacia și Ungaria.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!