Traseul porneşte pe un drum de macadam, care se bifurcă înspre dreapta la curba drumului principal din Aluniş (DC71), pe lângă un grajd cu fân. Pornim pe acest drum spre E, coborând iniţial, iar apoi, după 280 m, urcând spre o stână. Depăşim stâna şi continuăm urcarea pe păşune, spre NE (păstrând direcţia anterioară) pe parcursul a 900 m. La altitudinea de 790 m, drumul intră în pădure, depăşeşte o cruce de piatră şi continuă înspre N până ce ajunge pe creastă. De aici, începem să coborâm, ieşind din pădure după aproximativ 100 m, iar apoi traversăm o fâneaţă în lungul acesteia, continuând apoi coborârea pe poteca dintre copaci şi părăsind pădurea după aproximativ 350 m. Cotind spre dreapta şi ochind firul văii aflate în faţa noastră, ajungem în Poiana Cozanei, lângă o masă cu bănci.
Traseul 37 BR face legătura între Aluniș și Poiana Cozanei - bază de acces la Așezările (Vestigiile) Rupestre - „Athos-ul românesc” - sihăstrii sau lăcașuri de cult creștin din timpuri străvechi. Un traseu relativ ușor, cu aprox. 250 m diferențe de nivel. Iarna, poteca nebătută adaugă timp suplimentar.
Înainte de a porni spre Poiana Cozanei merită să vizităm Complexul rupestru de la Aluniș, format din patru chilii și Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”, ctitorită în anul 1274 - una dintre puținele biserici săpate în piatră din țară în care încă se mai țin slujbe.
Dintr-o curbă a drumului principal din Aluniş, pornim pe lângă un grajd cu fân spre E, în coborâre, apoi urcăm la o stână. Continuăm urcarea prin pășune aprox. 1 km, apoi drumul intră în pădure, unde trecem de o cruce de piatră. Oadă ajunși pe o creastă, începem să coborâm, traversăm o fâneaţă, apoi ținem o potecă printre copaci. Ieșim din pădure la dreapta, spre Poiana Cozanei, lângă o masă cu bănci.
Poiana Cozanei este practic ”inima” Țării Luanei - o parte dintre vestigiile rupestre se găsesc în poiană sau în apropierea acesteia, iar spre celelalte, pornesc trasee, respectiv BR (traseul 38) spre Piatra cu Cruce, Piatra cu Semne, Piatra Îngăurită și Piatra Îngăurită – Lacul Hânsaru - pe marcaj BG (traseul 42)
În zona centrală există un pinten stâncos care practic împarte poiana în două. Acest pinten adăpostește o locuință rupestră veche de multe secole – Chilia lui Dionisie Torcătorul. De-aici putem aborda poteca BR (traseul 41) Chilia lui Dionisie – Bisericuţa lui Iosif – Agatonul Nou – Agatonul Vechi – Crucea Spătarului.
În general, marcaje rare; în locurile deschise (păşuni, fâneţe, poieni), marcaje inexistente. Iarna, zăpada nebătută poate duce la mărirea timpului de parcurgere a traseului în mod substanţial.

Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
pv1
19 Mar 2026 14:44Sunt multe zone fara umbra - pasuni. Circa 60 min din cele 75-90 minute pot fi prin soare. Iarba poate fi inalta si sunt multe locuri cu urzici. Poate fi o provocare sa mergi fara pantaloni lungi.