Toamna târziu pe potecile Trascăului central

Prezentare generală

Munții Trascăului – fac parte din grupa Munților Mureșului, ai Munților Apuseni, alături de Munții Metaliferi. Culmea principală a Munților Trascăului are aceeași lungime ca cea a Munților Făgărașului, aproximativ 70 km. Sunt cuprinși între Valea Ampoiului la sud și Valea Racilor (Turenilor) la nord. Altitudinea lor nu depășește 1400 m înălțime, cel mai înalt vârf fiind Dâmbăul cu 1369 m. Altitudinea relativă față de culoarul Mureșului, de la Turda-Alba Iulia, este de aproximativ 1000 de metri.

Piatra Cetii, în stânga, văzută de pe drumul Aiud-Ponor.

Au o geologie complexă, fiind formați din roci diverse, magmatice și sedimentare, dispuse în fâșii longitudinale succesive și așezate peste un fundament cristalin. Culmile centrale corespund aliniamentului de calcare jurasice. Aici sunt atinse cotele cele mai înalte ale Trascăului și tot în acest aliniament de calcare au fost sculptate de către râuri cele mai impunătoare chei: Cheile Turzii, Cheile Râmețului, Cheile Întregalde, Cheile Aiudului.

Strate geologice în Trascău.

Cheile Aiudului.

Prezența calcarelor au impus dezvoltarea reliefului carstic subteran și de suprafață (endocarst și exocarst). Există numeroase peșteri, grote, avene, zeci de sectoare de chei, platouri carstice, pereți abrupți, doline, cascade, arcade, turnuri etc

Relief carstic rezidual la Cheile Întregalde.

La pas pe Plaiul Cheilor Întregalde

Traseul pe care am ales să vi-l prezentăm în acest articol, care ne poartă pașii din Valea Galdei, peste Piatra Cetii, apoi prin cătunul de poveste Tecșești. Străbatem apoi un mic platou carstic, presărat cu doline, dintre obârșia Văii Cetea și adâncita Vale a Galdei, urmând apoi să ”survolăm” de sus Cheile Întregalde și să coborâm înapoi în Valea Galdei, 5 km în amonte, la confluența acesteia cu pârâul Modolești. Revenirea la locul de parcare se va face pe DJ107K, cel care străbate Cheile Întregalde și  restul văii din aval, cu aspect de defileu. Acest traseu străbate interfluviul dintre Valea superioară a Cetii și Valea Galda, cu urcare și coborâre în această din urmă vale. Este un traseu cu o lungime de aproximativ 15 km și o diferență de nivel de aproximativ 1000 m. Marcajele traseului sunt:

Bandă Roșie: Valea Galda-Cătunul Răicani - cca 440 m diferență pozitivă de altitudine;

Triunghi Roșu: Cătunul Răicani – Modolești – 565 m (Șaua Răicani – Vf. Piatra Cetii -  335 m, Poiana cu Narcise – sub Vf. Plaiului - 240 m);

Cruce Galbenă: Modolești – gura Pârâul Cailor (DJ107K).

DJ107K pe Valea Galda. În fundal, Piatra Bulzului.

Piatra Cetii văzută de pe Vf. Gorunu.

Descrierea traseului

Urcarea se face din Valea Galda, de pe DJ107K, din dreptul indicatorului Bandă Roșie cătunul Răicani, pe o culme destul de abruptă, care coboară dinspre interfluviul dintre Valea Galdei și Valea Cetii. Pe culmea acestui interfluviul marcajul Bandă Roșie intersectează marcajul de culme Triunghi Roșu, care leagă Cheile Cetii de cătunul Modolești. De la punctul de intersecție părăsim marcajul Bandă Roșie și ne orientăm spre vest, pentru a urca versantul estic, abrupt al Pietrei Cetii.

Atingem punctul cel mai înalt al crestei calcaroase, de 1233 m și facem un popas lângă Avenul din Piatra Cetii. Aici este unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere din Munții Trascăului.

Spre est se pot vedea Culoarul Mureșului, adesea acoperit de cețurile toamnei, dincolo de care se pot vedea cele mai mari înălțimi ale Podișului Târnavelor și chiar Munții Făgărașului. În aceiași direcție, dar mai aproape se pot zări Cheile Cetii și Cheile Galdei. Spre sud se pot vedea Piatra Bulzului, Piatra Craivii, iar în depărtare Munții Lotrului, Munții Cindrelului, Munții Șureanu și câteva creste mai înalte din Munții Parâng. Tot spre sud, dar puțin mai spre vest de aceste masive montane se poate vedea creasta Munților Retezat, cu vârfurile sale principale. Spre vest, în depărtare pot fi văzute vârfuri reprezentative ale Munților Metaliferi (Vf. Geamăna, Vf. Detunata, Vf. Poienița), Masivul Vulcan, Vârful Bihor și cariera de la Roșia Poieni. Mai aproape pot fi văzute părți din Cheile Întregaldelor, Cheile Râmețului și Cătunul Tecșești. Prin deschiderea Cheilor Râmețului poate fi văzută și partea înaltă a masivului Scărița-Belioara.

De pe Piatra Cetii, poteca marcată coboară pe versantul vestic al acesteia și ajunge în dreptul unei gospodării din cătunul Tecșești. În grădina acestei gospodării se află și o poiană cu narcise.

Traseul trece apoi pe lângă o dolină, care formează cuveta unui mic lac carstic și urcă versantul Vârfului Gorunu (1120 m) pe care îl ocolește pe la sud. Acest vârf este un alt punct spectaculos de belvedere. Se poate vedea aliniamentul de culmi din banda secundară de calcare, situată la est de cea principală. Aceste vârfuri sunt: Piatra Cetii, Vf. Prisecii, Vf. Pleșii, Piatra Butanului, Piatra Secuiului și Colții Trascăului. La nord de Piatra Cetii pot fi zărite și Cheile Tecșeștilor. În direcția comunei Ponor poate fi văzut și Muntele Mare, cu renumitul său dom-radar.

Revenind la poteca marcată, traseul urmează să străbată un platou carstic presărat cu doline, dintre care, unele, impermeabilizate de argilă, păstrează mici ochiuri de apă.

Culmea pe care se urcă din Valea Galda

Piatra Cetii văzută dinspre est.

Piatra Craivii văzută din urcarea spre Piatra Cetii.

Piatra Bulzului și Valea Mureșului.

Cheile Cetii văzute de pe Piatra Cetii.

Rezervația naturală Piatra Cetii

Avenul din Piatra Cetii.

Avenul din Piatra Cetii, interior.

Avenul din Piatra Cetii.

Munții Făgărașului și ceața de pe Valea Mureșului

Munții Retezat

Munții Parâng

Vf. Geamăna văzut de pe Piatra Cetii.

Masivul Vulcan și Vf. Geamăna

Vf. Geamăna și Munții Bihor

Cheile Întregalde văzute de pe Piatra Cetii.

Plaiul Întregaldelor și obârșia Văii Cetea.

Plaiul Întregaldelor.

La Călugări

Portița din Piatra Cetii.

Portița din Piatra Cetii.

Portița din Piatra Cetii.

Tecșești.

Cătunul Tecșești, Cheile Râmețului și Scărița-Belioara

Abruptul vestic.

Rezervația naturală Piatra Cetii.

Rezervația naturală Piatra Cetii.

Lacul de dolină din Tecșești.

Piatra Cetii văzută de pe traseul Triunghi Roșu.

Piatra Cetii văzută de pe Vf. Gorunu.

Vf. Pleșii - de pe Vf. Gorunu.

Vedere spre Trascăul nordic, cu Piatra Secuiului, Colții Trascăului și Piatra Butanului

Cheile Tecșești - de pe Vf. Gorunu.

Detallii ale abruptului vestic din P. Cetii.

Tecșești - văzut de pe Vf. Gorunu.

Vf. Piatra Bulzului și M. Făgărașului.

Muntele Mare - de pe Vf. Gorunu.

Platoul carstic - este delimitat de patru vârfuri, corespunzătoare celor patru puncte cardinale: spre nord este Vf. Dealul Măgurii – 1182 m; spre sud este Vf. Muntele Cetii – 1148 m; la est este Vf. Gorunu – 1120 m; spre vest – Vf. Plaiului 1174 m; Între acestea se găsesc mai multe doline ale căror altitudini minime sunt cuprinse între 1060 m - 1080 m.

Piatra Cetii - de pe Vf. Plaiului.

Platoul carstic În Plai.

Mic lac de dolină.

După ce am străbătut acest platou, poteca urcă spre Vf. Plaiului, și străbate partea cea mai înaltă a versantului stâng al Cheilor Întregaldelor. Din acest sector avem mereu, spre stânga direcției de mers, abruptul cheilor Întregaldelor.  După ce am trecut de vârf începem lunga coborâre, de aproximativ 600 m până la confluența Galdei cu afluentul ei Pârâul Modolești.

Abruptul nordic al Cheilor Întregalde.

Rezervații naturale pe traseu

Traseul descris în articol străbate trei rezervații naturale:

-Rezervația naturală Piatra Cetii

- Poienile cu narcise din Tecșești

-Rezervația Naturală Cheile Întregalde.

Cheile Întregalde

Se află la distanța de 37 km de Alba Iulia, cu acces pe un drum județean recent modernizat.

Ca majoritatea cheilor importante din Munții Trascăului și Cheile Întregalde au doi versanți complet diferiți (o asimetrie botanică). Versantul drept, cu expunere spre nord este bine împădurit, cu pădure de fag, pădure mixtă cu pin și lăricet. Tot aici, sub Colții Caprei, crește, la cea mai joasă altitudine din țară, floarea de colț. Pe versantul opus, cu expunere sudică, mai arid, predomină vegetația arbustivă. Peste masa vegetativă se înalță spectaculoși Colții Caprei, separați de vâlcele abrupte și mase de grohotiș, cel mai adesea înierbate. Exista numeroase arcade, grote, avene de mici dimensiuni, ca rezultat al unui relief carstic evoluat, aflat în faza fosilă, reziduală.

Abruptul nordic al Cheilor Întregalde.

Abruptul nordic al Cheilor Întregalde.

Abruptul nordic al Cheilor Întregalde.

Colții Carei din abruptul sudic.

Rezervația naturală Cheile Întregalde.

Cheile Întregalde.

Lăricet sub Colții Caprei.

Leontopodium alpinum intergaldense.

Sfinxul de Întregalde.

Cățărare la Cheile Întregalde.

Arcadele de la Cheile Întregalde

La scara timpului geologic, viața peșterilor este o clipă efemeră. Peșterile sunt forme ale reliefului carstic, care se nasc, evoluează și „mor”.

Născute ca forme endocarstice, ele evoluează și, uneori, dispar ca forme exocarstice. O astfel de evoluție, completă, se poate întinde pe scara a zeci de milioane de ani, după unele dovezi, chiar peste 100 de milioane de ani. Prin evoluția îndelungată a unor goluri subterane (galerii, săli, avene), prin diferite procese, cum ar fi prăbușirile sau retragerea unor versanți calcaroși, formele subterane pot fi transformate în forme de suprafață. Din vechile galerii subterane, parțial prăbușite se nasc astfel arcade, portaluri, hornuri. Astfel de forme de relief carstice se pot vedea frecvent la Cheile Întregalde.

Arcade și grote la Cheile Întregalde.

Arcade la Cheile Întregalde.

Marea arcadă văzută de pe șoseaua din chei.

Marea arcadă văzută dinspre vest.

Marea arcadă văzută de sub ea.

Marea arcadă văzută dinspre est.

Arcadă pe versantul drept.

Aceiași arcadă văzută din spate.

Grotă în versantul stâng.

Hornul grotei, care comunică cu un aven.

Mică exploatare minieră din versantul stâng.

Grotă în aval de chei, în versantul stâng.

Trasee marcate care străbat Cheile Întregalde:

Cruce Galbenă -  Cabana Râmeţ –Tecșești –Pârâul Cailor - Modolești – Cheile Găldiței – Cheile Turcului – Iezerul Ighiel – Ampoiţa.

Triunghi Albastru - Cabana Râmeţ – Cheile Întregaldelor - Cheia – Întregalde

Indicator turistic la Modolești.

DJ107K

Piatra Cetii văzută de pe DJ107K.

Indicator turistic la intrare pe Pârâul Cailor.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Trascăul central cu MN10 - Harta de drumeţie a Munților TRASCĂULUI

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.