Spre Vârful Scara prin raiul peisajelor de iarnă

Munții Făgăraș

Zona Vârfului Scara văzută din Depresiunea Transilvaniei.

Munții Făgăraș sunt cei mai impresionanți din Carpați, cu creste sudice prelungi și ramificate și versanți nordici abrupți, greu accesibili. Fiecare culme poate fi explorată într-o zi, unele trasee fiind rezervate alpiniștilor experimentați, altele accesibile drumeților cu minimă experiență.

Iarna, aceste creste devin teritorii dificile, unde doar cei bine pregătiți pot înainta în siguranță, folosind echipament adecvat precum pioletul și colțarii.

Vârful Scara văzut de pe Muchia Șerbotei.

Culmea Scărișoara – Bârcaciu

Culmea Scărișoara văzută de pe Muchia Șerbotei.

Culmea Scărișoara, desprinsă din Vârful Scara (2306 m), are un relief mai blând, specific zonei vestice a Munților Făgăraș, contrastând cu crestele ascuțite din zona centrală. În partea inferioară, se divide în două ramificații separate de Pârâul Comănesei:

• Piciorul Bârcaciu, spre nord-vest, mai scurt, între Pârâul Comănesei și Valea Avrig, unde se află Cabana Bârcaciu.
• Muntele Bârcaciu (Plaiul Țării), spre nord, coborând treptat spre Depresiunea Făgărașului.

Pe Plaiul Țării.

Poziția sa oferă panorame spectaculoase asupra principalelor masive:

• Est: Vârful Negoiu, Custura Ciobanului, Piscul Șerbotei și Cabana Negoiu.
• Sud-vest: Grupul Boia-Ciortea, Vârful Gârbova și Vârful Scara.
• Vest: Grupul Vârtopu Roșu-Budislavu-Capu Surului-Suru.

Priveliștile impresionante fac din această culme un punct de belvedere remarcabil în orice anotimp.

Vedere de pe Culmea Scărișoarei spre Vârful Scara.

Cabana Bârcaciu

Cabana Bârcaciu – este o cabană situată la altitudinea de 1550 m, pe un picior nord-vestic, desprins din Culmea Scărișoarei. În ordinea cronologică a construirii este cea de a cincea cabană din Munții Făgărașului, fiind inaugurată în perioada interbelică, în anul  1922.

Poiana Bârcaciu.

Poiana Bârcaciu văzută de pe Culmea Scărișoara.

De la Cabana Bârcaciu se pot parcurge câteva trasee turistice:

• Cruce Roșie - Avrig - Cabana Bârcaciu - creasta principală;
• Punct Albastru - Cabana Bârcaciu - Valea Avrigului - Lacul Avrig;
• Punct Roșu - Cabana Bârcaciu - Valea Şerbota - Cabana Negoiu;
• Cruce Galbenă - Cabana Bârcaciu - Culmea Scărişoara - Şaua Scării

Cabana Bârcaciu.

Activitățile care se pot practica în timpul iernii în apropierea cabanei Bârcaciu sunt drumețiile, schiul de tură, turele foto. Varietatea reliefului îl face potrivit pentru toate tipurile de schi în afara pârtiei. În privința turelor foto, Culmea Scărișoara poate fi un rai al fotografilor, cu cele mai scpactaculoase unghiuri spre vârfurile Suru, Budislavu, Ciortea, Boia, Gârbova, Scara, Șerbota, Negoiu, Muchia Tunsului etc.

Turiști la Cabana Bârcaciu.

Menționăm că pe timpul iernii traseele care parcurg căldările sau culoarele de avalanșă trebuie evitate pentru a preîntâmpina eventuale accidente. Astfel de accidente de iarnă, soldate cu victime, au avut loc în unele dintre aceste locuri.

Schi de tură la Cabana Bârcaciu.

Culoarul de avalanșă din spatele Cabanei Bârcaciu.

Traseul: Poiana Neamțului – Cabana Bârcaciu – Vârful Scara

Patru motive pentru a parcurge acest traseu:

• Parcurgerea unui traseu de iarnă mai puțin expus accidentelor;
• Avantajul prezenței la mijlocul traseului a Cabanei Bârcaciu, pentru hidratare și refacere a forțelor;
• Vederile spectaculoase de pe Culmea Scărișoara spre Vârful Negoiu și nu doar;
• Atingerea unui vârf de peste 2300 de metri situat între grupurile Negoiu-Lespezi și Ciortea-Boia.

Vedere de pe Culmea Scărișoara spre Vârful Ciortea.

Descrierea traseului

Caseta tehnică: timp: 6 – 7:30 ore urcare și 4:30 – 5:30 ore coborâre (admitem că acești timpi pot crește substanțial în funcție de starea zăpezii); distanța: 23 km; urcare: 1700 m; marcaje: Cruce Roșie, Cruce Galbenă.

Marcaje ale traseelor din zona Cabanei Bârcaciu.

Accesul spre Poiana Neamțului

Distanța dintre Avrig și Pensiunea Poiana Neamțului este de 14 km, dintre care 10 km sunt asfaltați, iar ultimii 4 km sunt drum forestier în stare bună, accesibil oricărui tip de autoturism. Pensiunea, situată la 706 m altitudine, își are originea într-o construcție ridicată în 1906, utilizată de soldații care păzeau granița dintre Imperiul Austro-Ungar și Regatul României. Denumirea „Poiana Neamțului” provine de la un localnic, Neamțu Ion, care s-a ocupat de vechea clădire.

Vedere de pe Șoseaua Avrig - Poiana Neamțului.

Poiana Neamțului (706 m) – Bârcaciu (1550 m).

Traseul dintre Poiana Neamțului și Cabana Bârcaciu implică o ascensiune de 844 m diferență de nivel.

Zona Pensiunii Poiana Neamțului.

Traseul începe din parcarea aflată lângă Pensiunea Poiana Neamțului, urmând inițial drumul forestier pe o distanță de aproximativ 1,6 km.

Parcarea de la Pensiunea Poiana Neamțului

După traversarea punții peste Pârâul Comănesei, poteca devine mai abruptă, urcând în serpentine spre Culmea Bârcaciu.  După ce poteca ajunge pe culmea împădurită, panta devine mai lină inițial, apoi crește progresiv spre zona superioară, unde intersectează din nou drumul forestier ce duce la Cabana Bârcaciu. La această intersecție, un indicator turistic indică un timp rămas de aproximativ 30 de minute până la cabană. Poteca traversează aici o zonă de rariște, oferind priveliști largi atât spre Depresiunea Transilvaniei, cât și către vârfurile Capul Surului și Budislavu. În final poteca ajunge în Poiana Bârcaciu, în mijlocul căreia se află Cabana Bârcaciu.

Capătul drumului forestier.

Urcarea pe Culmea Bârcaciu.

Reîntâlnirea cu drumul forestier.

Poiana Bârcaciu.

Cabana Bârcaciu (1550 m) – Culmea Scărișoara (1920 m).

În condiții de iarnă, pentru siguranță, se recomandă urmarea marcajului Cruce Galbenă în loc de Cruce Roșie, deoarece ultima traversează o zonă cu pantă abruptă și expusă avalanșelor. De la bifurcația  traseelor de lângă Cabana Bârcaciu, se urmează marcajele Cruce Galbenă și Punct Roșu până la următoarea bifurcație de pe Muntele Bârcaciu, unde traseul continuă doar pe Cruce Galbenă spre sud.

Vedere din Poiana Bârcaciu spre Vârful Capu Surului.

Urcarea de la Cabana Bârcaciu spre sud.

Bifurcația de trasee de pe Plaiul Țării.

Vedere de pe Plaiul Țării spre Vârful Negoiu.

Vedere de pe Plaiul Țării spre Vârful Capu Surului.

Odată ieșit din pădure, traseul intersectează din nou marcajul Cruce Roșie, unde este indicat montajul colțarilor pentru a evita zonele periculoase. Se recomandă parcurgerea muchiei rotunjite a culmii până la zona plată a Culmii Scărișoara, unde panta devine mai lină după altitudinea de 1900 m.

Zona Culmii Scărișoara se remarcă printr-un peisaj spectaculos, modelat de procese glaciare și nivale, cu mici circuri și lacuri alpine, vizibile mai ales vara. Perspectivele asupra culmilor înconjurătoare sunt impresionante în orice anotimp, dacă condițiile atmosferice permit vizibilitatea.

Urcarea spre Culmea Scărișoara.

Culmea Scărișoara cu vedere spre Vârful Scara.

Vedere de pe Culmea Scărișoara spre SV.

Urcarea spre Vârful Scărișoara.

Culmea Scărișoara (1920 m) – Vârful Scara (2306 m).

Traseul urmează Culmea Scara spre sud, până la baza Piciorului nordic al Vârfului Scărișoara (2261 m). Acesta separă Căldarea Avrigelului la vest de Căldarea Puha la est. Întreaga muchie prezintă o înclinație progresiv crescândă spre Vârful Scărișoara, iar utilizarea colțarilor și pioletului devine necesară. După atingerea Vârfului Scărișoara, mai rămân 47 de metri de urcat spre sud-vest, până la Vârful Scara, pe o porțiune ușor accesibilă. Vârful Scara oferă cea mai bună panoramă a traseului parcurs.

Panta devine din ce în ce mai accentuată.

Vedere spre Negoiu.

Vedere spre Refugiul Scara.

Vedere spre Vârful Suru.

Contraste.

Vedere de pe Vârful Scara spre est.

Vedere de pe Vârful Scara spre vest.

Vedere spre vârfurile Negoiu-Lespezi.

Vârful Scara.

Pe drumul de întoarcere.

Întoarcerea de pe Vârful Scara

Se poate realiza pe același traseu, cu atenție sporită la coborârea pe Muchia superioară a Scărișoarei. Peisajele pot fi mai apreciate acum, când efortul fizic este mai redus.

Coborârea de pe Vârful Scărișoara.

Schiori în Șaua Puha.

Vârfurile Scara și Scărișoara.

Vedere spre Căldarea Avrigului.

Vedere spre Negoiu și Strunga Ciobanului.

Priveliști de vis.

Vedere spre Cabana Bârcaciu.

Coborârea de pe Culmea Scărișoara spre Plaiul Țării (Bârcaciu).

O ultimă privire spre vârfurile Negoiu și Șerbota.

O ultimă privire spre Bârcaciu.

Vederi largi spre Transilvania.

Întoarcerea la Poiana Neamțului.

Sperăm că acest articol ți-a fost pe plac și ți-a trezit dorința de a explora natura. Te invităm să parcurgi personal poteca spre Vârful Scara, cu MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 3-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.