Spre Vârful Ciortea - reduta Făgărașilor vestici

Considerații generale

Munții Făgărașului sunt cei mai înalți munți ai României. Aceștia au peste 100 de vârfuri de peste 2000 m și 8 vârfuri de peste 2500 m.

Indicatorul de traseu de la Poiana Neamțului.

Drumul forestier pe care debutează traseul.

Indicatorul de intrare a traseului pe potecă.

Puntea peste Pârâul Comănesei.

Dintre vârfurile de peste 2500 m, Vârful Moldoveanu este cel mai înalt, având altitudinea de 2544 m. Deși acest lucru este bine cunoscut în prezent, nu la fel stăteau lucrurile și în trecut.

Crâmpeie de istorie montană. Până în perioada interbelică, se știa că Vârful Negoiu este cel mai înalt vârf de pe teritoriul Transilvaniei, apoi al României. Vechea denumire a acestui vârf era Piatra lui Tunsu sau Piatra Tunsului, denumire care s-a păstrat în prezent pentru muchia nordică care se desprinde din Negoiu Mic, sub forma Muchia Tunsului. Altitudinile cu care a fost creditat acest vârf în trecut au fost de 2545 m prin 1910, sau 2527 m, prin anii 60 ai secolului trecut. Importanța care i s-a dat acestui vârf până la confirmarea ierarhiei altitudinale cunoscute în prezent, a condus la construirea primei cabane din Munții Făgărașului, tocmai cu scopul de a deservi ascensiunea pe el. Este vorba despre Cabana Negoiu, construită de Societatea Carpatină Transilvăneana (S.K.V.) din Sibiu și inaugurată la data de 10 septembrie a anului 1881 (la doar patru luni după proclamarea Regatului României). O altă premieră legată de acest vârf  o reprezintă marcarea primului traseu din Masivul Făgăraș, traseu ce ajungea la marele și galonatul Negoiu.

Observație! Dacă ați analizat puțin harta Munților Făgărașului, probabil ați observat un anumit tipar al grupării vârfurilor în jumătatea vestică a crestei. Dar să detaliez. Există trei grupări importante de vârfuri de peste 2400-2500 m, fiecare grupare are în apropiere un lac glaciar important și cel puțin o cabană care poate deservi ascensiunea pe ele. Aceste grupări de vârfuri, enumerate dinspre vest, sunt:

grupul vârfurilor Ciortea-Boia, cu Lacul Avrig și Cabana Bârcaciu în apropiere;

grupul vârfurilor Negoiu-Lespezi-Călțun, cu Lacul Călțun și cabanele Negoiu sau Piscul Negru;

grupul vârfurilor Vânătoarea/Vânătarea lui Buteanu - Capra, cu Lacul Bâlea (secundar, Lacul Capra), deservite de cabanele din complexul turistic Bâlea.

La început poteca urcă abrupt, în serpentine.

Când ajunge pe interfluviul dintre Pârâul Comănesei și Râul Avrig, panta se mai domolește.

Indicator de timp.

La acest indicator poteca intersectează din nou drumul forsetier părăsit mai jos.

Se iese într-o zonă de rariște, care permite vederea spre creste.

După puțin timp traseul reintră pe potecă.

Indicator de timp rămas.

Din poienile cu flori de august, vedem vârfurile Budislavu și Capul Surului.

Poiana Bârcaciu

Zona Ciortea

Articolul de azi este dedicat celei mai vestice dintre aceste grupări orografice, gruparea Ciortea-Boia, sau, simplu, Ciortea. Sub această denumire generică, prezentăm de fapt cele trei vârfuri Ciortea. În legătură cu numerotarea acestora și a altitudinii lor, sursele de specialitate, cele cartografice și realitatea din teren nu prea par a se pune de acord. Ba, chiar mai mult, dorind să descâlcești neclaritatea, te afunzi mai tare.

Vf. Ciortea Vestic - pe toate hărțile consultate este creditat cu altitudinea de 2427 m (în teren, pe acesta nu este decât o momâie, fără vreo plăcuță sau altceva pe care să fie înscrisă vreo altitudine).

Vf. Ciortea Estic - are o situație și mai complicată, pe două hărți consultate fiind creditat cu altitudinea de 2419 m, în vreme ce, în teren, este singurul vârf care are o plăcuță pe care este înscrisă altitudinea de 2427 m. Pe o a treia hartă a unei aplicații digitale, este înscrisă altitudinea de 2442 m (recunosc că această altitudine pare una greșită, fiind singulară și fiind știut că Vârful Boia este mai înalt decât vârfurile Ciortea. Vârful Boia are pe pe cele mai multe hărți înscrisă altitudinea de 2431 m, dar nici aici nu e simplu, fiind în foarte multe surse creditat cu altitudinea de 2426 m, deci mai mic decât cel mai înalt vârf Ciortea).

Vârful Ciortea…Central?...Mijlociu?...3? - este ”cireașa de pe tort ”, acesta neavând nici măcar o denumire precisă, dar, în unele surse este creditat cu altitudinea de 2425 m.

În final se poate admite anumite detalii ale celor mai înalți munți ai României nu sunt bine cunoscute . Deci, o mică rigoare științifică, din partea doctoranzilor la geografie, sau, topografie, nu ar strica. În fond, este vorba despre o porțiune de creastă de vreo 400 m lungime, care nu coboară sub 2400 m.

Sibiul văzut din Poiana Bârcaciu.

Vârfurile Ciortea văzute de la Cabana Bârcaciu.

Cabana Bârcaciu.

Un important nod de trasee marcate la sud de Cabana Bârcaciu.

Mai sus de Cabana Bârcaciu, poteca traversează o zonă de căzături provocate de avalanșe.

Zona subalpină a traseului.

Privind în urmă.

De pe Culmea Scărișoarei perspectivele se deschid.

Vf. Negoiu reflectat în lacul de pe Culmea Scărișoarei.

Căldarea Avrigului dominată de creasta Ciortea.

Lacul nival de pe Culmea Scărișoarei.

Cabana Negoiu văzută de pe Culmea Scărișoarei.

Frumoasele scochine nivale de pe Culmea Scărișoarei.

Urcușul pe Piciorul Vârfului Scara.

Privind în urmă spre Culmea Scărișoarei.

Strunga Ciobanului.

Vârfurile Negoiu Mic și Negoiu, văzute peste crestele Puha și Șerbota.

Orașul Avrig.

La baza crestei Ciortea stă cuibărit Lacul Avrig.

Lacul Avrig.

Vârfurile Boiu (Boia) și Ciortea.

Șaua de Est a Gârbovei, Vf. Gârbova și Vf. Ciortea.

Urcușul din Șaua de Vest a Gârbovei spre Vf. Ciortea.

Privind în urmă, spre est, încep să se vadă marile vârfuri.

Vârfurile: Negoiu, Lespezi, Călțun.

Garofiță de munte.

Lacul Avrig văzut de pe traseul CR.

Vârfurile Vârtopu Roșu, Budislavu  și Capul Surului.

Urcușul final pe Ciortea de Est.

Deși pe tablă este înscrisă altitudinea de 2427 m, pentru Vf. Ciortea Estic, pe hărți el este creditat cu 2419 m.

Ciortea Central și Ciortea Vestic.

Vf. Negoiu văzut de pe Vf. Ciortea.

Vf. Ciortea văzut de pe Vf. Negoiu.

Vf. Ciortea Vestic.

Spre Vârful Ciortea dinspre Cabana Bârcaciu

Traseul pe care am ales să ajungem spre pe Vârful Ciortea este este Cruce Roșie Avrig - Cabana Bârcaciu - creasta principală;

Date tehnice: marcaj CR; distanța: 24,80Km; durata: 8:45-10:30h; urcare: 1962 m; coborâre: 177 m. Având în vedere lungimea și diferența de nivel poate fi considerat un traseu dificil, fără a avea și dificultăți tehnice. Bineînțeles că am ales să îl parcurgem cu mașina până la Pensiunea Poiana Neamțului. Din Avrig până la Pensiunea Poiana Neamțului sunt 14 km, dintre care, primii zece sunt asfaltați, iar ultimii patru cu drum forestier în stare bună. Aceștia pot fi parcurși cu orice mașină.

Povestea acestui loc începe cu o construcție ridicată în anul 1906. În ea stăteau soldații care păzeau granița dintre Imperiul Austro-Ungar și Regatul României, graniță situată pe creasta Munților Făgărașului. Denumirea de Poiana Neamțului a primit-o de la numele unui localnic, Neamțu Ion,  care s-a ocupat o perioadă de vechea construcție.

Descrierea traseului:  altitudinea la care se află Pensiunea Poiana Neamțului este de 706 m. De la Poiana Neamțului și până la Cabana Bârcaciu sunt de urcat 844 m, iar restul de peste 1100 m, urcarea de la Cabana Bârcaciu până pe Vf. Ciortea. Urcarea până la Cabana Bârcaciu se face prin pădure, iar ultima jumătate de oră printr-o zonă de rariște formată după anii 2000. De la Cabana Bârcaciu se urcă pieptiș cca 20 de minute prin pădure de conifere și doborâturi de avalanșe, iar apoi se iese în zona subalpină cu jneapăn, ienupăr, afin și merișor. Panta se domolește după curba de nivel de 1900 m. În această zonă se găsește unul dintre cele mai pitorești locuri din Munții Făgărașului. Culmea Scărișoara este presărată cu nișe nivale, scochine, mici circuri glacio-nivale. În unele dintre aceste se găsesc cantonate mici lacuri. Dacă oglinda apei este nemișcată, reflexia Vârfului Negoiu și a Muchii Tunsului în aceste lacuri este superbă. După parcurgerea acestei culmi, urmează un nou urcuș susținut, pe un picior nordic al Vârfului Scara. La 100 m sub vârful Scara, poteca urmează aproximativ curba de nivel de 2200 m și ajunge în Șaua Estică a Gârbovei, unde se intersectează marcajul Bandă Roșie al crestei principale a Munților Făgărașului. Se ocolește V. Gârbova, prin sud, până în Șaua Vestică a Gârbovei. De aici părăsim marcajul BR (care coboară la Lacul Avrig și continuă prin Portița Avrigului spre vest) și continuăm pe marcajul Cruce Roșie Șaua Vestică a Gârbovei – Vârful Ciortea. Panta este destul de abruptă, solicitantă, pe o distanță mai mică de 1 km, fiind de urcat aproximativ 240 m.

Atracțiile traseului: dificultatea urcușului este compensată de frumoasele perspective care se deschid treptat în trei direcții: spre nord, vedem frumoasa Căldare a Avrigului, cu lacul său; spre sud, Vârful Boia ne dezvăluie abrupturile sale. Spre est, pe măsură ce urcăm, ni se dezvăluie Vf. Gârbova, Vf. Scara, Vf. Mâzgavu, Vf. Șerbota, Vf. Negoiu, Vf. Lespezi etc. Odată ajunși pe vârf vedem și restul înălțimilor crestei principale dinspre spre vest: Vf. Vârtopu Roșu, Vf. Budislavu, Vf. Suru, Vf. Moașa etc. Spre SV, în depărtare, se pot vedea Munții Cozia și Munții Buila-Vânturarița.

Vf. Ciortea Estic văzut dinspre Vf. Ciortea Central.

Vf. Ciortea Vestic, creditat pe hărți cu altitudinea de 2427 m, are ca marcaj doar o momâie.

Vf. Boia văzut de pe Vf. Ciortea Vestic.

În depărtare Munții Cozia. În plan apropiat Vf. Grohotișului.

Munții Buila-Vânturarița.

Masivul Iezer-Păpușa, văzut pe lângă Vf. Boia.

Prin Șaua Doamnei se poate vedea Vf. Moldoveanu.

Spre nord, Valea Avrigului

În depărtare localitatea Mârșa.

Spre vest, Lacul Budislavu.

La întoarcere, lumina după-amiezii pune altfel în evidență relieful.

Vârfurile Ciortea.

Cimbrișor.

Pajiști colorate în roz de cimbrișor.

Frumoasa morfologie nivală.

Culmea Scărișoarei, pur și simplu minunată.

Vântul încrețește apa lacului, iar Vf. Negoiu ”pufăie” norișori albi.

Vârfurile: Scara, Gârbova, Boia, și Ciortea.

Frumoasele curgeri de grohotiș, puse în evidență de razele oblice.

Vf. Gârbova.

Vârfurile Negoiu și Șerbota.

Peisaj lacustru pe Culmea Scărișoarei.

Cabana Bârcaciu – este o cabană situată la altitudinea de 1550 m, pe un picior nord-vestic, desprins din Culmea Scărișoarei. În ordinea cronologică a construirii este cea de a cincea cabană din Munții Făgărașului, fiind inaugurată în perioada interbelică, în anul  1922. De la Cabana Bârcaciu, în afară de traseul descris, se pot parcurge și alte trasee turistice marcate:

Cabana Bârcaciu văzută de pe Culmea Scărișoarei.

Sperând că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, te îndemnăm să descoperi singur zona Cabana Bârcaciu – Vf. Ciortea – Lacul Avrig, cu  MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 3-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.