Spre Vârful Cârja prin zăpezile din martie.

Munții Parâng - munți cu un nume misterios

În încercarea de a explica originea numelui Parâng se fac trimiteri spre limbile engleză sau franceză, cu înțelesuri ca munte lipsit de vegetație, paragină sau părângoáre. Conform geografului Ion Conea numele acestui munte ar fi înrudit cu un cuvânt din vechea greacă, pharangos, cu înțelesul de căldare, groapă, scobitură, forme care fac trimitere spre frumoasele căldări glaciare ale Parângului.

Căldările și vârfurile de la est de Vf. Parângul Mare.

Vf. Cârja și căldările Mija și Mija Mare.

Vf. Mohoru și Vf. Setea Mare, văzute de pe Vf. Șureanu. Prim-plan cu Vf. Aușel. 

De ce munții Parâng?

Munții Parâng sunt o variantă mai redusă a Munților Făgărașului. Au aceiași alcătuire petrografică, șisturile cristaline și același tip de relief la altitudini mari, relieful glaciar. Creasta lor principală are aproximativ jumătate din lungimea crestei făgărășene și cel mai înalt vârf al Meridionalilor care nu este în Făgăraș, Vf. Parângul Mare – 2519m. Acest vârf este al patrulea ca altitudine din Carpații românești, devansat doar de trei vârfuri din Munții Făgărașului.

Dintre cele patru grupe ale Meridionalilor, este singura grupă cu doar un singur vârf de peste 2500 m. Creasta principală a acestor munți este cuprinsă între Depresiunea Petroșani și Valea Jiului la vest și Curmătura Oltețului la est. Principalele căi de acces spre creasta principală a Parângului sunt:

• Șoseaua de mare altitudine Transalpina – cea care îi traversează de la nord la sud prin jumătatea estică;
• Axa Jiului – Depresiunea Petroșani care deschid accesul pentru traseele dinspre vest;
• Axa Jiețului – Pasul Groapa Seacă - cea care îi deschid porțile nordice ale masivului.

Ca destinație de vară Munții Parângului se remarcă mai ales prin frumusețea lacurilor glaciare, unele dintre ele de o frumusețe rară. Lacurile Gâlcescu, Mija Roșiile sau Mândra sunt recunoscute pentru mândrețea lor.

Ca destinație de iarnă Munții Parângului pot fi o alternativă mai ușoară și mai sigură la traseele mult mai dificile ale Făgărașului, păstrând însă frumusețea zonei alpine încărcată de zăpadă.

Sectorul central al Munților Parâng văzut din Munții Șureanu

Zona dintre Vf. Cârja și Vf. Parângul Mare.

Vf. Cârja

Stațiunea Parâng – Vf. Parângul Mic – Vf. Cârja; Marcaj: Bandă Roșie.

Un traseu accesibil și relativ sigur este cel care pornește din Stațiunea Parâng și ajunge pe Vârful Cârja, care parcurge creasta principală, pe marcajul turistic Bandă Roșie.

Desigur, traseul de iarnă parcurge creasta matematic pentru a evita zonele expuse avalanșelor. Cu o condiție fizică bună și condiții atmosferice bune, în martie este timp suficient pentru a parcurge traseul mai departe până pe Vf. Parângul Mare. Insist asupra faptului că trebuie o condiție fizică bună deoarece mersul prin zăpadă necesită un efort mai mare decât mersul în condiții de vară. Este necesar și echipamentul de siguranță pentru iarnă care să includă colțari, piolet, cască și, în funcție de experiență, ham și coardă de asigurare.

Între Stațiunea Parâng și Vf. Cârja porțiunea care necesită o atenție mai mare este urcarea finală spre Vf. Cârja. Aceasta are o pantă accentuată și prezintă pericolul alunecării atât spre vest cât și spre nord. Acest traseu se poate parcurge de la capătul liniei de telescaun. Telescaunul vechi este mai avantajos pentru că punctul lui superior de debarcare ajunge mai sus. Acesta urcă din Valea Maleia de la altitudinea de aproximativ 950 m și are două puncte de debarcare, unul în zona Cabanei Parâng, la 1580 m și unul la o sută de metri mai sus, la 1680 m. Din acel punct traseul continuă paralel cu pista superioară a domeniului schiabil, pe lângă linia de teleschi.

Până pe Vf. Parângul Mic este o diferență de altitudine de urcat de aproape 400 m, trecând pe la Piatra Crinului, loc amenajat cu o masă și o bancă de popas. Odată ajuns pe Vf. Parângul Mic, restul traseului poate fi parcurs cu privirea până pe Vf. Cârja. Vf. Parângul Mic este un bun loc de belvedere în toate direcțiile.

• Spre vest, imediat la poalele munților pot fi văzute toate localitățile de pe Valea Jiului. Mai departe orizontul este străjuit de munții învecinați: Munții Retezat, Munții Vâlcan, Creasta Oslea și Munții Godeanu.
• Spre nord se pot vedea culmile mai înalte ale Munților Șureanu, cu Vf. Șureanu și Vf. lui Pătru. Spre nord-est se pot vedea culmile Munților Cindrel și ale Munților Lotrului iar, dacă ai parte de claritate atmosferică bună, mai departe peste Muții Lotrului, poți zări crestele înalte ale Munților Făgărașului.

De pe Vf. Parângul Mic traseul de iarnă urmărește matematic creasta, trecând prin Șaua Izvorul, Șaua Scurtu (punct de intersecție cu traseul Punct Galben - Șaua Scurtu - Lacul Mija), Vârful Scurtu, Refugiul Cârja și ajunge în final pe Vf. Cârja.

Un alt loc folosit ca bază de plecare spre văile și culmile din nord-vestul Munților Parâng este Cabana Groapa Seacă, situată pe Valea Jiețului la aproximativ 20 km de municipiul Petroșani.

• Cruce Roșie: Cabana Groapa Seacă - Plaiul lui Dăncilă - Vf. Mija - nemarcat spre Vf. Cârja;
• Cruce Galbenă: Cabana Groapa Seacă - Lacul Verde / Lacul Îngheţat / Lacul Cârja;
• Punct Roșu: Cabana Groapa Seacă - Refugiul Agăţat - Lacul Mândra - Șaua Gruiu.

Traseul dintre Stațiunea Parâng și Vf. Cârja.

Municipiul Petroșani văzut de sub Vf. Parângul Mic.

Stațiunea Parâng.

În depărtare Munții Vâlcan, Creasta Oslea și Retezatul Mic.

Munții Retezat și Jiul de Vest.

Municipiul Petroșani

Localitățile Vulcan, Paroșeni și Lupeni.

Orașul Petrila, pe Jiul de Est.

Zona centrală a Munților Retezat.

Pasul Vâlcan și Vf. Straja.

Creasta Oslea și o parte din Godeanu.

Munții Șureanu.

Vf Cârja.

Poiană la sud de Vf. Parângul Mic.

Zăpezile Parângului.

Urcarea spre Vf. Parângul Mic.

Vf. Parângul Mic.

Stațiunea Parâng văzută de pe Vf. Parângul Mic.

Vf. Cindrel și Vf. Șteflești.

Munții Făgărașului văzuți de pe Vf. Parângul Mic.

Munții Lotrului de pe Vf. Parângul Mic.

Creasta dintre Vf. Parângul Mic și Vf. Cârja.

Vf. Parângul Mic văzut dinspre est.

Spre Vf. Cârja.

Vf. Parângul Mic văzut din Șaua Izvorul.

Cornișă spre nord.

Fundal cu abruptul de sub Muntele Mija.

Capre negre.

Frumoasele cornișe ale Parângului.

Dinspre Vf. Scurtu spre Vf. Parângul Mic.

Spre Ref. Cârja.

La schi de tura pe Culmea Mija.

Prin zăpada mare.

Urcușul final spre Ref. Cârja.

Panta accentuată, zăpada adâncă.

Vf. Cârja.

Cârja de pe Vf. Cârja.

Pioleții, necesari pe urcarea finală.

În fața noastră zona Ref. Cârja, complet astupat de zăpadă.

Șaua Izvorul.

Spre Stațiunea Parâng.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Munții Parâng cu MN12 - Harta de drumeţie a Munților PARÂNG

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.