Prin zăpezile de martie spre Vârful Custura Bucurei

Retezatul la început de primăvară

Zăpezi de martie în Munții Retezat.

Citește și Drumeție de iarnă în Munții Retezat

La început de martie, Retezatul are o liniște aparte. Zăpada acoperă aproape complet potecile, iar pădurile de molid din Valea Pietrele par adormite sub stratul alb. Deasupra Cabanei Gențiana, peisajul se deschide treptat, iar căldarea glaciară largă oferă priveliști ample spre crestele înzăpezite ale masivului.

Cabana Gențiana.

Vârful Custura Bucurei (2369 m)

Vârful Custura Bucurei (2369 m) se află pe creasta principală a Retezatului, între Curmătura Bucurei și Vârful Custura. Deși nu este printre cele mai înalte vârfuri ale masivului, poziția sa oferă una dintre cele mai frumoase panorame asupra complexului glaciar Bucura.

Vârful Custura Bucurei văzut din Șaua Custura Bucurei.

Vârful Custura Bucurei și Vârful Retezat.

Despre siguranța traseului ales

Atunci când există pericol de avalanșă, decizia de a merge sau nu pe munte devine esențială. În astfel de situații există, în general, două opțiuni: cea mai prudentă este amânarea turei până când stratul de zăpadă devine mai stabil, iar a doua presupune alegerea atentă a unui traseu care să limiteze expunerea la zonele cu risc.

Versanții prelungii și abrupți sunt expuși avalanșelor.

Traseele mai potrivite sunt, de regulă, cele care urmează culmi, muchii sau zone cu pantă moderată, evitând văile adânci, culoarele de avalanșă și versanții largi unde zăpada se poate acumula în cantități mari.

Mersul sigur este pe muchii, paralel dar la distanță sigură de cornișă.

Un exemplu în Munții Retezat este traseul care urcă de la Cabana Gențiana prin Șaua Custura Bucurei (Șaua de Iarnă – 2307 m) spre Vârful Custura Bucurei (2369 m). Itinerarul traversează o căldare glaciară largă, cu pantă moderată, iar sectoarele mai înclinate sunt scurte, ceea ce reduce probabilitatea declanșării unor avalanșe mari comparativ cu zonele întinse și abrupt înclinate.

Șaua Custura Bucurei.

Chiar și pe un traseu considerat mai sigur, atenția rămâne esențială. Consultarea buletinului nivometeorologic, a dispeceratelor Salvamont, observarea urmelor de avalanșă, a zăpezii transportate de vânt sau a sunetelor de tasare sunt pași importanți, la fel ca echipamentul adecvat și experiența în evaluarea condițiilor.

Salvamont - un prieten deschis al drumeților.

În concluzie, atunci când există pericol de avalanșă, alegerea unui traseu mai sigur, precum cel spre Vârful Custura Bucurei prin Șaua Custura Bucurei, poate reduce expunerea la risc. Totuși, prudența și capacitatea de a renunța la timp rămân esențiale pe munte.

Vârful Custura Bucurei.

Despre echipamentul necesar în astfel de ture

• bocanci impermeabili și îmbrăcăminte tehnică în straturi: haine termice, respirabile și rezistente la vânt și umezeală;
• colțari (sau colțari ușori de tură), utili pe pantele înghețate;
• piolet și bețe de trekking, pentru stabilitate pe terenul înzăpezit;

Colțarii, un articol de echipament necesar în turele de iarnă.

• parazăpezi, care împiedică pătrunderea zăpezii în bocanci;
• ochelari de soare și cremă cu protecție UV, esențiale în zilele cu reflexii puternice din zăpadă;

Colțarii asigură aderența necesară pe versanții expuși alunecării.

• hartă sau GPS cu traseul descărcat, pentru orientare;
• cagulă, mănuși călduroase și un termos cu băutură caldă, binevenite în condițiile de altitudine și vânt.

Rucsacul, casca și pioletul - prieteni de nedespărțit ai montaniarzilor pentru turele de iarnă.

Poiana Cârnic – Cabana Gențiana – Șaua Custura Bucurei – Vârful Custura Bucurei

Caseta tehnică:

• Distanța: 19,7 km
• Diferența de altitudine: 1525 m
• Timp: 8-10 ore
• Marcaje: Bandă Albastră, Triunghi Albastru, Bandă Roșie
• Punct de rehidratare: Cabana Gențiana

Triunghi Albastru - unul dintre marcajele din această tură.

Orientarea în zona alpină

Iarna, marcajele pot fi parțial acoperite de zăpadă, mai ales în zona alpină. Orientarea devine mai ușoară urmărind direcția generală din Căldarea Pietrele spre Șaua Custura Bucurei, aproximativ spre sud-est, folosind reperele de relief și harta.

Marcajele sunt vizibile în pădure, dar nu și în zona alpăină.

Descrierea traseului

Vârful Retezat văzut de pe șoseaua dintre Sălașu de Sus și Mălăiești.

Vârfuri ale Retezatului văzute din amonte de Nucșoara.

Spre Vârful Peleaga și Colții Pelegii.

Poiana Cârnic – Curba Soacrei, 1 oră

Traseul pornește din parcarea de la Poiana Cârnic, situată la altitudinea de cca 1040 m. Se urmează marcajul Bandă Albastră de pe pietrosul drum forestier care merge spre Cabana Pietrele. După cca 3,3 km se ajunge la bifurcația cu marcajul Triunghi Albastru, cel care duce spre Cabana Gențiana, loc cunoscut sub denumirea de „Curba Soacrei”.

Primul panou al unui traseu tematic.

„La Băncuță” - al doilea panou tematic.

Puntea de la Curba Soacrei.

Curba Soacrei - Cabana Gențiana, 1 oră

Se traversează spre stânga puntea peste repezișurile și bulboanele cristaline ale pârâului Stânișoara, iar după aproximativ 200 m se intersectează marcajul Triunghi Roșu (Cabana Pietrele – Lacul Galeș – Vârful Mare). După circa 25 de minute se ajunge la Cascada Maria Magdalena, aflată la aproximativ 4 km de la Poiana Cârnic (1,2 km de Cabana Gențiana).

Puntea peste Valea Stânișoarei.

Traseul continuă pe potecă, iar după aproximativ 300 m se ajunge la intersecția cu poteca marcată cu Triunghi Galben. Aici se află un indicator turistic care arată direcția și timpul estimat până în Șaua Pelegii (2½–3 ore). Se urmează în continuare marcajul Triunghi Albastru, iar după câteva minute se reîntâlnește marcajul Bandă Albastră, împreună cu un indicator care anunță că mai sunt aproximativ 30 de minute până la Cabana Gențiana.

Zona forestieră dintre Curba Soacrei și Cabana Gențiana.

Popasul de la Cascada Maria Magdalena.

Cabana Gențiana.

Cabana Gențiana – Lacul Pietrele, 1 oră

De la Cabana Gențiana vom urma în amonte marcajul Bandă Albastră, trecând puntea peste Valea Pietrele, pe la Bordul Tomii și în final vom face un scurt popas la Lacul Pietrele.

Crucea în memoria lui Cuxi.

Țancuri de pe Culmea Stânișoara.

Zona Lacului Pietrele.

Panoul de la Lacul Pietrele.

Lacul Pietrele – Șaua Custura Bucurei, 1 oră

Se continuă pe poteca ce ocolește lacul pe partea estică, urcând treptat spre Șaua de Iarnă (Șaua Custura Bucurei). La baza pantei care conduce spre șa este recomandată montarea colțarilor.

Urcarea spre Șaua de Iarnă.

Vârful Custura Bucurei.

O inimă în zăpadă.

Vedere spre Vârful Retezat.

Creațiile vântului.

Sectorul abrupt de sub Șaua de Iarnă.

Sculpturi ale vântului.

Ultimul urcuș spre Șaua Custura Bucurei (Șaua de Iarnă).

Creasta Colților Pelegii.

Vedere din Șaua de iarnă spre Vârful Peleaga.

Șaua Custura Bucurei – Vârful Custura Bucurei, ¼h

Din Șaua Custura Bucurei, pe care montaniarzii o numesc și Șaua de Iarnă, până la punctul culminant al traseului mai sunt puțin sub 250 de metri și aproximativ 60 de metri diferență de nivel pozitivă, un segment ce poate fi parcurs în jur de 15 minute.

Vârful este un deosebit punct de belvedere spre vârfurile din jur, spre Căldarea Pietrele spre Circurile complexului Bucura, dar și spre masivele mai îndepărtate: Oslea, Piule-Iorgovanu, Țarcu sau spre unele masive ale Apusenilor.

Urcușul spre Vârful Custura Bucurei.

Sculpturi al vântului sub Vârful Custura Bucurei.

Vârful Custura Bucurei.

Vârful Peleaga văzut de pe Vârful Custura Bucurei.

Vârful Judele.

Vârful Țarcu.

Creasta Piule-Pleșa.

Creasta Oslea.

Spre Vârful Bihor.

Spre Muntele Mare.

Fotografie descriptivă.

Vârful Custura Bucurei - Cârnic, 3¼-4h

Se reface în sens invers traseul descris la urcare.

Coborârea din Șaua de Iarnă.

Coborârea e un bun prilej de admirare a priveliștilor.

La baza sectorului abrupt de sub Șaua de Iarnă.

Locul unde se pot scoate colțarii.

Spre Lacul Pietrele.

Sectorul dintre Lacul Pietrele și Bordul Tomii.

Bordul Tomii.

Cabana Gențiana.

În aval de Cabana Gențiana.

Curba Soacrei.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a oferit inspirație pentru ture de iarnă, explorând Munții Retezat cu respect pentru natură, folosind MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a  

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.