Pe poteci reci de noiembrie, prin Retezat

Povestea pe scurt

Noiembrie cu aer răcoros. Depresiunea Transilvană se află sub un plafon de ceață. Făgărașul apare însorit și înzăpezit, iar Retezatul, cu cer limpede ca de cristal, rămâne fără zăpadă. Lacurile mai mici sunt acoperite de o pojghiță subțire de gheață, în timp ce cele mari, cu inerție termică mai ridicată, rămân dezghețate.

Peisajele Retezatului pe traseul propus.

Mersul e domol, nici grăbit, nici lent, potrivit pentru a savura fiecare clipă. Toamna târzie îmbracă Retezatul în culori domolite – auriul ierburilor uscate, roșul stins al jnepenilor și griul rece al stâncilor. Pașii se aud rari pe poteca spre Tăul dintre Brazi, unde liniștea pare să respire odată cu pădurea.

Mai sus, Lacul Galeșu reflectă cerul palid de noiembrie, iar dincolo de el, Valea Rea își adună tăurile ca pe niște oglinzi de gheață. Este vremea în care muntele tace, dar frumusețea lui vorbește mai limpede ca oricând.

Tăul dintre Brazi.

Lacul Galeșu.

Valea Rea

Ce se poate vedea pe acest traseu, în ordinea parcurgerii:

Tăul dintre Brazi – este localizat în valea glaciară Galeșul, într-o depresiune de origine termocarstică, formată prin topirea unei mase de gheață reziduale încorporate într-un ghețar de pietre. Lacul reprezintă un exemplu caracteristic de microformă glaciară secundară.

Lacul Galeșu – impresionează prin frumusețea sa aparte, fiind așezat într-un decor montan de poveste. Cu o adâncime de 20 de metri și o suprafață de 3,88 hectare, este al treilea cel mai adânc și al cincilea ca întindere dintre lacurile glaciare ale României.

Zănoagele Galeșului – formează o salbă de trei lacuri glaciare mici, așezate pe o prispă glaciară suspendată deasupra văii Galeșului. Peisajul oferă o imagine spectaculoasă asupra Vârfului Mare.

Tăurile Văii Rele – reprezintă un complex glaciar alcătuit din șapte lacuri de dimensiuni reduse, cu regim permanent sau temporar, și alte forme acvatice minore. Acest ansamblu se dezvoltă în proximitatea celui mai extins ghețar de pietre din Carpații românești, oferind un exemplu remarcabil de relief glaciar și periglaciar.

Tăul dintre Brazi.

Lacul Galeș.

Tăurile Galeșului.

Tăurile Văii Rele.

Traseul: Cârnic – Tăul dintre Brazi – Șaua Zănoagele Galeșului – Valea Rea – Cârnic

Caseta tehnică

• Distanța totală: 21,6 km
• Diferența de altitudine: +1312 m
• Timp total (cu pauze): 8½-10h
• Marcaj: Bandă Albastră, Triunghi Albastru, Triunghi Roșu, Punct Roșu, Cruce Roșie, Triunghi Galben.

Două dintre marcajele traseului.

Descrierea traseului

Poiana Cârnic – intersecție Triunghi Roșu (cca -1 oră)

De la complexul de cabane Cârnic (1030 m), urmând drumul pietruit, marcat cu Bandă Albastră, se întâlnește un indicator spre stânga, care marchează abaterea către frumoasa Cascadă Lolaia (aproximativ 10 minute). De aici, traseul urcă prin pădure, pe o pantă pietroasă, iar după 45–60 de minute (circa 3,3 km) se ajunge la punctul cunoscut sub denumirea de „Curba Soacrei” (1380 m).

Intrarea pe traseu - Cârnic.

Cascada Lolaia.

Drumul forestier de la Cârnic spre Cabana Pietrele.

Curba Soacrei - intrarea pe potecă.

Puntea peste pârâul Stânișoara.

În acest loc se părăsește drumul pietros marcat cu Bandă Albastră, traversându-se cele două punți de peste apele Stânișoarei. Traseul continuă apoi pe marcajul Triunghi Albastru, care reprezintă scurtătura spre Cabana Gențiana. După aproximativ cinci minute se ajunge la un stâlp turistic, situat la intersecția cu marcajul Triunghi Roșu, ce însoțește poteca ce vine dinspre Cabana Pietrele și urcă spre Lacul Galeș.    

Intersecția de trasee - intrarea spre Lacul Galeș

Intersecție Triunghi Roșu - Tăul dintre Brazi  (cca 1 oră)

Se părăsește poteca spre Cabana Gențiana, coborându-se spre stânga, unde se traversează Râul Pietrele pe o punte de lemn. Poteca descrie apoi o buclă orientată spre nord, ocolind pe curbă de nivel capătul nordic al Culmii Pietrele, după care continuă în urcare, paralel cu Valea Rea. După aproximativ 20 de minute de la traversarea Văii Pietrele, se ajunge la o nouă punte, de această dată peste Valea Rea, care se traversează pe malul estic. În alte cinci minute se ajunge la o bifurcație de trasee: spre stânga, marcajul Triunghi Roșu continuă spre Lacul Galeș (aproximativ 2 ore), iar spre dreapta, marcajul Punct Roșu duce către Tăul dintre Brazi (circa 45 de minute), urmând să revină mai sus în marcajul Triunghi Roșu.

Puntea peste pârâul Pietrele

Traversarea spre Valea Rea

Puntea peste pârâul Valea Rea

Pârâul Valea Rea

Bifurcația de la varianta spre Tăul dintre Brazi.

Imediat după bifurcație, poteca traversează pârâul Galeș, pe malul stâng geografic, și începe o urcare accentuată prin pădurea de molid. După ce panta se domolește, se iese pe o mică treaptă glaciară, unde, într-o depresiune de subsăpare glaciară, s-a format cuveta Tăului dintre Brazi (6,2 km). Locul reprezintă o adevărată oază de liniște și frumusețe în mijlocul pădurii de conifere, la altitudinea de aproximativ 1740 m.

Traversarea Pârâului Galeșului.

Urcușul abrupt spre Tăul dintre Brazi.

Bloc eratic pe Valea Galeșului.

Tăul dintre Brazi.

Tăul dintre Brazi  - Lacul Galeș (cca 1¼ h)

De la Tăul dintre Brazi până la Lacul Galeș se urcă o diferență de nivel de aproximativ 250 m. Poteca traversează din nou apele pârâului Galeș, revenind în scurt timp la marcajul Triunghi Roșu, care este urmat până la lac. Odată cu reintrarea pe acest marcaj, traseul părăsește treptat etajul coniferelor și urcă spre etajul subalpin, dominat de jnepeniș. În această zonă se deschide o poiană înierbată, de unde se pot observa pentru prima dată crestele înalte ale Vârfului Valea Rea, Vârfului Păpușa și Vârfului Capul Văii Rele.

Tăul dintre Brazi.

Revenirea la traseul marcat cu Triunghi Roșu.

Ieșirea în zona subalpină.

Sectorul de traseu din zona subalpină cu jneapăn.

Traseul continuă prin pajiștea presărată cu flori alpine, apoi urcă printre jnepeni și pe lângă cursul înspumat al pârâului Galeș, depășind treapta glaciară care conduce spre malul Lacului Galeș, situat la altitudinea de 1990 m, la aproximativ 8,5 km de la Cârnic.

Lacul Galeș.

Lacul Galeș – Șaua Zănoagele Galeșului (cca 1h)

Se poate admira și fotografia al treilea cel mai adânc lac glaciar din Carpații românești, după care traseul continuă pe poteca de pe malul estic al lacului până la un stâlp turistic. Marcajul Triunghi Roșu urmează spre Șaua Vârfului Mare, cu un timp estimat de aproximativ 1 h 30 min. Traseul care trebuie urmat este însă Cruce Roșie, spre Șaua Zănoagele Galeșului.

Peisajul superb de la Lacul Galeș.

Porțile Închise văzute de la Lacul Galeș.

Merișoare înghețate.

Bifurcația Triunghi Roșu - Cruce Roșie.

Traseul traversează unul dintre izvoarele care alimentează Lacul Galeș și urcă spre căldarea superioară a circului glaciar, unde se află trei lacuri mai mici, cunoscute sub denumirea de Zănoagele Galeșului. De la acestea, în doar câteva minute se ajunge în Șaua Zănoagele Galeșului, punct de belvedere spectaculos atât asupra circului Galeșului și a Vârfului Mare, cât și spre circul Văii Rele și vârfurile Păpușa, Peleaga, Bucura și Retezat.

Urcușul spre Zănoagele Galeșului.

Lacul Galeș văzut de pe poteca spre Zănoagele Galeșului.

Vârful Mare văzut de la Zănoagele Galeșului.

Zănoagele Galeșului.

Vârful Păpușa văzut de la Zănoagele Galeșului.

Zănoagele Galeșului văzute din Șaua Zănoagele Galeșului.

Șaua Zănoagele Galeșului – intersecție Triunghi Galben (cca 20 min)

Poteca coboară din Șaua Zănoagele Galeșului, trece pe lângă Tăul Mare din Valea Rea și pe lângă alte ochiuri mai mici de apă și intersectează marcajul Triunghi Galben, de unde începe coborârea prin Valea Rea.

Tăurile Văii Rele văzute din Șaua Zănoagele Galeșului.

Tăul Mare al Văii Rele.

Tăurile Văii Rele și Vârful Retezat.

Valea Rea.

Intersecție Triunghi Galben – intersecție Triunghi Albastru (cca. 1½-1¾h)

Poteca urmează în coborâre firul Văii Pietrele, trece pe lângă Tăul Mutăturii și intră treptat în zona cu jnepeniș, apoi în cea forestieră. Pe parcurs, se depășesc două praguri glaciare cu pantă mai accentuată. În zona de pădure, poteca coboară moderat până la intersecția cu marcajul Cruce Roșie (Cabana Gențiana – Valea Rea), după care urmează un prag mai abrupt, ce se parcurge în aproximativ 5–10 minute, pentru a ajunge la puntea peste Valea Pietrele. Imediat după aceasta, se întâlnește poteca marcată cu Triunghi Albastru (Gențiana – „Curba Soacrei”).

Tăul Mutăturii al Văii Rele.

Treaptă glaciară pe Valea Rea.

Vedere în urmă, spre Vârful Capul Văii Rele.

În etajul coniferelor.

Intersecția cu scurtătura spre Cabana Gențiana.

Coborârea abruptă spre Valea Pietrele.

Traversarea Văii Pietrele în apropiere cu intersecția cu Triunghi Albastru.

Intersecție Triunghi Albastru – Poiana Cârnic (cca. 1¼-1¾h)

De la intersecția cu poteca marcată cu Triunghi Albastru, coborârea continuă pe lângă Cascada Maria Magdalena, iar în aproximativ 20 de minute se ajunge la Curba Soacrei. De aici, urmând drumul forestier pietros, marcat cu Bandă Albastră, se parcurge ultimul segment al traseului, ajungându-se în circa o oră la parcarea din Poiana Cârnic.

Cascada Maria Magdalena.

Închiderea circuitului din apropiere de Curba Soacrei.

Puntea de la Curba Soacrei.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și că te-a inspirat să pornești la drum, pe potecile toamnei, descoperind frumusețea pură a Munților Retezat. MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a  

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.