Parângul fermecător - ocolul lacurilor glaciare de la obârșia Lotrului

Masivul Parâng este al treilea masiv ca număr de lacuri glaciare după Retezat și Făgăraș: cca. 20, cantonate în trei complexe glaciare mari: cel al Jiețului, al Lotrului și Latoriței. 

Este un munte masiv și înalt: - 2519 m în Vf. Parângul Mare (al doilea ca altitudine maximă din Carpații românești) + trei vârfuri de peste 2.400 m (Gemănarea, Stoienița și Cârja).

Munții Parâng sunt asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare, iar cele din Căldarea Gâlcescu și Căldarea Zănoaga, invită la o drumeție de explorare a acestor locuri sălbatice unice, unele din ele declarate monumente ale naturii, cu o biodiversitate ce merită conservată.

 Lacurile Vidal și Gâlcescu  - © Daniel Morar

Grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului este cea mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase din țară. De la E la V măsoară aprox. 50 km, iar de la N la S, cca 25 km. Așadar vorbim despre un munte care necesită o bună pregătire fizică, experiență și echipament adecvat. Nu uita: muntele îţi arată doar ce vrea el şi când vrea el. De aceea, cheia e să perseverezi.

Principala realizare cu importanță turistică pentru Parâng este stațiunea Parâng și Transalpina, cea mai înaltă șosea de la noi din țară, care ajunge până la 2.145 m altitudine.

Astfel, o bună parte din turiști aleg să parcurgă creasta spre Vf. Parângul Mare din Șaua Urdele (2040 m) sau din zona comercială de pe M. Cărbunele (tarabele de pe Transalpina)

Marcaj: Bandă Roșie, 4 - 5 h - solicitant, dar fără zone tehnice

Traseul în circuit propus pentru astăzi este Obârșia Lotrului - Valea Lotrului - Căldarea Gâlcescu - Hornul Lacurilor - lângă Șaua Pleșcoaia (șaua de sub Vf. Setea Mare) - Șaua Piatra Tăiată - Căldarea Zănoaga - Căldarea Gâlcescu - retur.

Lungime: aprox. 20 km, peste 1000 m diferențe de nivel urcare - în 9-12 h de drumeție.

1. Obârșia Lotrului - Valea Lotrului - Căldarea Gâlcescu - marcaj CR

Ca fapt divers, denumirea Lotru provine din cuvântul latin latrones, dată de romani hoților, sclavilor fugari sau soldaților dezertori. Se spune că localitățile Mălaia și Brezoi de pe valea Lotrului, ar fi fost întemeiate de tâlharii (ziși și haiduci) care jefuiau în trecut rutele comerciale create de habsburgi pe valea Oltului.

Traseul Cruce Roșie pornește de la Cabana Obârșia Lotrului și cale de aproximativ 4,5 km se desfășoară de-a lungul DN 67C - Transalpina. 

La intersecţia cu Valea Lotrului părăsim asfaltul și continuăm spre S, ne înscriem pe drumul forestier accesibil mașinilor cu gardă înaltă, aprox. 4 km. Urcăm spre prima dintre căldările glaciare bine conturate din complexul Lotrului, respectiv spre Căldarea Gâlcescu.

Drumul forestier Valea Lotrului - © Daniel Morar

Ajungem la intrarea în pădure, străbatem covorul de mușchi și ieșim în prima poiană.

 Poiană spre Lacul Gâlcescu - © Daniel Morar

Străbatem un pârâu format de lacurile Gâlcescu și Zănoaga și urcăm porțiuni de morene înierbate. Continuăm apoi prin poieni întrerupte de pădure, pline cu afiniș.

Morene înierbate spre Lacul Gâlcescu - © Daniel Morar

Urmează partea cea mai dificilă a traseului, aprox. 0.5 km prin covorul dens de jneapăn.

Covorul de jneapăn - © Daniel Morar

Răzbatem la un mic iezer ca o încununare a porțiunii dificile de jnepeniș.

Iezer sub Lacul Gâlcescu - © Daniel Morar

Am urcat două praguri glaciare, ne-am strecurat printre jnepeni și am ajuns în Căldarea Gâlcescu (Lacurilor), pe malul Lacului Gâlcescu, cel mai mare lac din Parâng.

Zona de corturi Lacul Gâlcescu - © Daniel Morar

Denumit pe hărțile vechi Câlcescu, lacul este declarat monument al naturii încă din 1932, iar împrejurimile constituie o rezervație naturală (geologică, floristică și peisagistică). Se află la 1.925 m alt și este mărginit de blocuri mari de grohotiș sau maluri înierbate de toată frumusețea, pe care se poate campa. 

 Lespezi pe malul Lacului Gâlcescu - © Daniel Morar

2. Căldarea Gâlcescu - derivație Lacul Păsări - Hornul Lacurilor - sub Setea Mare

După o binemeritată pauză, facem turul lacului (cca. 700 m) și ne bucurăm de fiecare unghi.

Lacul Gâlcescu din amonte - © Daniel Morar

Malurile lacului au o diversitate uimitoare, înierbate, cu jnepeni, cu afini, cu lespezi uriașe. Limpezimea apei e uimitoare și observăm mulți păstrăvi care înoată în lac. Cu puțin noroc mai putem găsi afiniș pentru o nouă porție de vitamine. 

Păstrăvi in Lacul Gâlcescu - © Daniel Morar

Începem urcarea spre Lacul Vidal, pe traseul Triunghi Roșu, privind înapoi spre Gâlcescu.

Urcarea spre Vidal - © Daniel Morar

Circul glaciar Gâlcescu s-a modelat în timp în mai multe praguri cu căldări glaciare, astfel că în Căldarea Vidal, găsim două lacuri, Vidal, mai mare și Pencu. 

Lacurile Pencu si Vidal - © Daniel Morar

Continuăm urcarea spre următoarea căldare, cea a Dracului, unică în sălbăticia ei, pe cea mai înaltă treaptă. Căldarea Dracului adăpostește în partea de jos trei ochiuri de apa, între care lacul Păsări (de sub creasta omonimă) este cel mai mare.

Spre lacul Păsări nu mai există marcaj clasic, doar momâi din loc în loc.

Momâi spre Lacul Păsări - © Daniel Morar

Sub noi (cca. 100 m) căldarea Vidal ne cucerește din nou privirea.

Căldarea Vidal văzuta dinspre Căldarea Dracului - © Daniel Morar

Lacul Păsări, ca o clepsidră, ne așteaptă între rocile din amonte și morena din aval.

Lacul Păsări, ca o clepsidră - © Daniel Morar

La stânga găsim un iezer secundar cu mici insulițe înierbate.

Iezer secundar sub lacul Păsări - © Daniel Morar

Revenim la poteca marcată TR și urcăm spre Hornul Lacurilor.

Circul glaciar Gâlcescu - © Daniel Morar

Urcăm prin horn cu atenție și răzbim la un frumos loc de belvedere.

Hornul Lacurilor - © Daniel Morar

Continuăm urcarea spre Șaua Pleșcoaia (șaua de sub Vf. Setea Mare).

Indicator sub Setea Mare - © Daniel Morar

3. Setea Mare - Setea Mică  - Șaua Piatra Tăiată - marcaj BR

Urmăm poteca și momâile din creasta principală, lăsând în vale pietroasa Căldare a Dracului și ne îndreptăm spre Setea Mică, sub care vedem Căldarea Zănoaga (NV).

Ne continuăm parcursul spre Șaua Piatra Tăiată, luând ca reper vârfurile Coasta lui Rus și Piatra Tăiată. Trecem de câteva hornuri care coboară spre Zănoaga.

Vârfurile Coasta lui Rus și Piatra Tăiată - © Daniel Morar

Horn spre lacul Zanoaga - © Daniel Morar

Dincolo de șa, dibuim Vârful Găuri, care adăpostește Căldarea Văii Găuri cu Iezerul Găuri, parte din același complex glaciar al bazinului Lotru. 

Vedere spre Vârful Găuri - © Daniel Morar

4. Șaua Piatra Tăiată - Căldarea Zănoaga - Lacul Gâlcescu - Valea Lotrului

După ce facem un popas în Șaua Piatra Tăiata, admirând la vest, piramida Vf. Cârja și Parângul Mare, începem coborârea pe Cruce Roșie în Căldarea Zănoaga, o căldare vastă, dar aridă, cu cuvete lacustre colmatate (lacuri seci).

Popas în Șaua Piatra Tăiata - © Daniel Morar

Depășim Lacul Zănoaga, apoi coborâm abrupt pe vale, trecând pe lângă câteva blocuri eratice și jnepeni izolați, în direcția Lacului Gâlcescu. 

Lacul Zănoaga de Parâng - © Daniel Morar

De la lac, continuăm prin luminișuri spre Valea Lotrului, pe care o traversăm, apoi o urmăm, înapoi spre mașini. 

Coborâre spre Valea Lotrului - © Daniel Morar

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă în Parângul fermecător, cu harta de drumeție ➡️MN 12 Munții Parâng https://bit.ly/2NxJfZT 

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Morar Daniel