Munții Retezat - incursiuni în funcție de stratul de zăpadă

Pledoarie pentru munte

Muntele etalează mereu aceeași măreție și spectacol, indiferent de noi. Cu cât prezența noastră este mai discretă pe munte cu atât frumusețea lui este mai pură. Dacă ar fi să vedem munții doar cu ochii, nu am găsi în ei decât o șandrama de creste, versanți și vârfuri. Ce bine însă că îi putem privi și cu mintea. În fiecare creastă vom vedea atunci colosalele forțe tectonice care a înălțat-o, în fiecare căldare uriașa caznă a ghețarilor. Cu ochii minții vom vedea încleștarea dintre forțele lăuntrice ale Terrei, între creare și recreare. Ce bine că avem și ochiul interior, cu tot alaiul lui de emoții.

Am trece prin fața Cabanei Gențiana și n-am vedea decât o înjghebare de bârne și scânduri. Am pierde povestea. Poveștile. Zefirul. Miile de seri sub miile de stele. Sutele de prietenii. Povestea destinelor triste sau vesele, tragice sau comice. Ce bine că omul este o taină între prezență și esență. Ce bine că munții sunt stih între văzut și nevăzut. Ce bine că noi suntem mici iar ei sunt mari.

Noi cei mici prin munții cei mari

Privind spre Vf. Retezat

Privind spre Vf. Păpușa

Curmătura Bucurei cu Vf. Retezat în fundal

Un culoar de avalanșă sub Curmătura Bucurei

Fața sudică a Vârfului Custura Bucurei, predispusă avalanșelor.

Munții Retezat

Munții Retezat sunt munți ai legendelor și ai frumuseților naturii nealterate. Faptul că aici s-a înființat primul Parc Național din România nu a fost o simplă imaginație a savanților români. Nu vei întâlni în multe locuri din Carpați acea îngemănare remarcabilă de peisaje și habitate naturale. Retezatul este locul în care mineralul se îmbină desăvârșit cu organicul, iar formele se îmbină cu volumele în crearea unui tablou greu de zugrăvit în cuvinte. Munții Retezat nu sunt doar munții cei mai înalți și spectaculoși dintre Jiu și Dunăre, ei sunt munții cu cea mai expresivă dezvoltare a reliefului glaciar din Carpații României, sunt îmbinarea perfectă dintre grandoare și pitoresc. Aproape la fel de înalți ca Făgărașii dar mai puțin austeri, la fel de pitorești ca Apusenii, dar mai impunători; Munții Retezat sunt de un fast distinct și inconfundabil în peisajul montan românesc.

Colții Pelegii

Spre Colții Pelegii

Acumulări de zăpadă în zona Colților Pelegii

Spectacol pe Colții Pelegii

Munții ne așteaptă

Confortul trezitului târziu din weekend, al lenevitului în așternuturi, cu o cafea caldă, în fața televizorului, nu se compară cu nimic. Poate doar cu trezitul cu noaptea în cap, cu câțiva zeci de kilometri de mers prin frig și vânt, la pachet cu un urcuș istovitor prin zăpadă, împiedicându-ne la fiecare pas în colțari, crispați să nu o luăm la vale pe uriașele tobogane naturale ale munților. E ciudat cum frigul, efortul, oboseala, nesiguranța devin preferate căldurii, confortului, odihnei, moleșelii.

Secretul acestui paradox a fost atât de frumos fixat în titlul cărții sale, „Chemarea Muntelui”, de către îndrăgitul montaniard clujean, Dinu Mititeanu. Probabil că nu ne-am învinge inerția confortului fără acea chemare lăuntrică.

Retezatul văzut din confortul urban

Magia Retezatului

Ierni ale Retezatului

Nu toate iernile sunt la fel în Retezat, iar o iarnă nu poate fi la fel pe toată durata sa. Un lucru este cert, zăpezile din zonele de altitudine, peste 1800-2000 m vor fi întotdeauna mai consistente decât cele din zonele joase. Este un lucru pe care trebuie să-l luăm în considerare atunci când proiectăm o tură în munții înalți. Există ierni sau perioade din iarnă în care zăpezile pot fi mai mici, iar accesul spre crestele alpine mai ușor, dar fără să neglijăm pericolele specifice: alunecarea pe zăpada înghețată și izbirea de stâncile rămase neacoperite. Există ierni sau perioade de iarnă cu zăpezi consistente, în care aproape tot relieful și jnepenii zonei subalpine sunt acoperite de stratul alb.

Ierni cu troiene la Gențiana

Ierni cu zăpezi mici la Gențiana

Ierni cu zăpezi mici pe Vf. Retezat

Ierni cu zăpezi mari pe Vf. Retezat

Curmătura Bucurei într-o iarnă ușoară

Spre Șaua Custurii Bucurei într-o iarnă cu zăpezi bogate

Pericolele drumeției de iarnă

• Epuizarea fizică, la care se poate ajunge mai repede decât vara, din cauza expunerii la temperaturi scăzute și a efortului suplimentar pe care îl presupune mersul prin zăpadă.
• Pericolul dezorientării, atunci când majoritatea marcajelor sunt ascunse de stratul de zăpadă.
• Fenomenul whiteout este termenul care desemnează o pâclă albă, care nu îți permite să deosebești cerul de pământ, deosebit de periculoasă când te prinde într-o drumeție pe munte iarna. În lipsa oricărui reper și element de scalare produce dezorientare.

Ceața, un pericol în timpul iernii

Ceața asociată cu vântul generează pericole suplimantare

• Pericolul avalanșelor. Problema studierii avalanșelor a devenit o adevărată știință, complexitatea ei fiind mare, departe de a putea fi expediată în câteva fraze. Experiența personală, sau a unui membru al echipei, în această privință este esențială. Câteva sfaturi ar fi: informarea înainte de tură în privința grosimii și a consistenței stratului de zăpadă; amânarea unei ture după ninsori abundente care au depus un strat nou, afânat, de zăpadă peste unul mai vechi consolidat; evitarea mersului pe vâlcele sau fețe puternic înclinate, netede, folosind în schimb muchiile și crestele; folosirea dispozitivelor de localizare (emițătoare) și dispozitive de flotabilitate de tipul rucsacilor cu airbag.

Un culoar de avalanșă, în acest caz cu zăpadă mică și înghețată

• Alte pericole: alunecarea pe zăpada înghețată, hipotermia, degerăturile, zilele foarte scurte etc

E bine ca înainte de a pleca într-o drumeție de iarnă sa luăm câteva precauții de bază. Să știm prognoza meteo, să avem suficiente informații despre dificultatea și lungimea traseului, să ne informăm despre grosimea și consistența stratului de zăpadă, să avem haine călduroase, impermeabile și cu grad mare de respirabilitate, sa avem un dispozitiv GPS cu bateriile încărcate, o lampă frontală, ceai cald și după caz, rachete de zăpadă, colțari, piolet, coardă, ochelari de schi, cremă de protecție, cagulă, cască de protecție etc. Dacă undeva pe parcursul turei consideri că riscul devine prea mare, te simți epuizat sau că ești insuficient pregătit, e bine să renunți și să te întorci. Muntele va fi acolo și în alte zile.

Colțarii și bețele, plus pioletul sunt necesare în anumite condiții

Casca și ochelari

Poiana Cârnic – Cabana Pietrele – Cabana Gențiana – Lacul Pietrele – Șaua Custurii – Vârful Peleaga

 Caseta tehnică

 Marcaj: Bandă Albastră (Poiana Cârnic – Curba Soacrei); Triunghi Albastru (Curba Soacrei – Cabana Gențiana); Bandă Albastră (Cabana Gențiana – Lacul Pietrele); între Lacul Pietrele și Șaua Custura Bucurei vom urmări poteca existentă pe zăpadă pe un traseu fără marcaj turistic; Bandă Roșie  (Șaua Custura Bucurei – Vf. Peleaga), urmând cât mai mult posibil muchia crestei pentru a evita pericolul alunecării sau al declanșării unei avalanșe spre Căldarea Berbecilor, evitând în același timp deplasarea pe cornișe;

Distanța Poiana Cârnic – Vf. Peleaga și retur: 21 km; diferența pozitivă de altitudine: 1500 m; timp aproximativ: cca 6 h; posibilități de cazare: Cabana Gențiana.  Cum iarna ziua este mai scurtă, trebuie lăsată o rezervă de timp pentru întoarcerea în siguranță, cel puțin până la Cabana Gențiana.

Vf. Peleaga văzut dinspre drumul Nucșoara - Cârnic

Descrierea traseului

Poiana Cârnic – Curba Soacrei, 1 oră

Din Poiana Cârnic se urmărește marcajul Bandă Albastră care urmează o potecă largă, cu aspect de drum forestier. După doar 15 minute se ajunge la o bifurcație care duce în 5 minute până la Cascada Lolaia. Merită văzută! Drumul păstrează același aspect până la locul numit ”Curba soacrei”. Este ușor de recunoscut după cele două poduri amenajate peste Pârâul Stânișoara. Din acest loc există posibilitatea de a urca direct spre Cabana Gențiana, pe o scurtătură, pe marcajul Triunghi Albastru, sau de a urma în continuare marcajul Bandă Albastră spre Cabana Pietrele (o variantă cu aproximativ o jumătate de oră mai lungă).

Plecarea din Poiana Cârnic

Cascada Lolaia

Drumul Cârnic - Curba Soacrei

Podurile de la Curba Soacrei

Curba Soacrei - Cabana Gențiana, 1 oră

Pentru varianta scurtă pe Triunghi Albastru, se traversează cele două poduri peste pârâul Stânișoara și, după aproximativ 20 min, se ajunge la Cascada Maria Magdalena, loc amenajat cu masă și băncuțe de popas. Numele cascadei este dat după numele primei cabaniere de la Cabana Pietrele. Între cele două poduri și Cascada Maria Magdalena, traseul Triunghi Albastru intersectează poteca marcată cu Triunghi Roșu, care vine dinspre Cabana Pietrele și merge spre Lacul Galeș, (3h, timp de vară). La câțiva metri mai sus de cascadă traseul intersectează marcajul Triunghi Galben, care vine de la Cabana Pietrele și merge spre Șaua Pelegii pe la Tăurile Valea Rea. (2/½ - 3h, timp de vară) De la Cascada Maria Magdalena se mai fac 3 minute până joncțiunea cu marcajul Bandă Albastră care vine de la Cabana Pietrele. De aici se intră din nou pe marcajul Bandă Albastră, iar în alte 20 min se ajunge la Cabana Gențiana. Gențiana este mereu o cabană primitoare, unde se poate face popas pentru un ceai cald și niște informații solicitate de la cabanier.

Sectorul din aval de Cascada Maria Magdalena

Cascada Maria Magdalena

Indicatoare la Gențiana

Cabana Gențiana

Prispa de la Cabana Gențiana

Cabana Gențiana – Lacul Pietrele, 1 oră

În 10-15 minute de la Gențiana se ajunge în zona subalpină, cu jneapăn. Vom avea de urcat vreo trei-patru trepte glaciare, trecând pe la Bordul Tomii, până la Lacul Pietrele.

Podul de lângă crucea lui Cuxi

Bordul Tomii

După Bordul Tomii

Lacul Pietrele

Lacul Pietrele – Șaua Custura Bucurei, 1 oră

Urmăm poteca prin partea de est a lacului, urcând spre Șaua de Iarnă (Șaua Custura Bucurei). Este recomandat ca la baza pantei care duce spre șa să ne montăm colțarii.

Urcarea de la Lacul Pietrele spre Șaua de Iarnă

Urcarea spre Șaua Custura Bucurei (Șaua de Iarnă)

Spre Șaua Custura Bucurei, cu Vf. Peleaga în fundal

Șaua Custura Bucurei cu vârfurile Custura Bucurei, Bucura I și Bucura II

Șaua Custura Bucurei, cu Retezatul în fundal

Șaua Custura Bucurei – Vf. Peleaga, 1½h

Din Șaua Custura Bucurei  începe partea cea mai expusă a traseului spre Vf. Peleaga. În puțin peste o oră se poate ajunge pe topul Retezatului cu mare atenție la toboganele naturale spre Căldarea Berbecilor sau cele aproape verticale dinspre Valea Rea.

Urcarea din Șaua Custura Bucurei spre Colții Pelegii

Pe dreapta este fața spre Căldarea Berbecilor, predispusă la avalanșe

Căldarea Berbecilor, Culmea Slăveiul și Vf. Judele

Cornișele dinspre nord

Un horn abrupt spre Valea Rea

Un horn abrupt spre Valea Rea

Colții Pelegii glazurați

Vf. Peleaga

Vf. Peleaga

Punct de belvedere

Odată ajuns pe Vârful Peleaga doar nebulozitatea atmosferică te poate opri să scrutezi orizontul până la mari distanțe. Se pot vedea: Munții Godeanu, Munții Țarcu, Piule-Iorgovanu, Creasta Oslea, Piatra Cloșani, Munții Bihor, Muntele Mare, Munții Șureanu, Munții Vâlcan, Munții Parâng, Munții Buila-Vânturarița, Munții Făgărașului etc. La întoarcere atenția trebuie să fie sporită având în vedere oboseala acumulată.

Creasta Oslea

Creasta Oslea

Piatra Cloșani și Piatra Iorgovanului

Munții Țarcu

Munții Godeanu - Vf. Gugu

Munții Parâng

Munții Șureanu

Colții Pelegii iarna

Este cea mai spectaculoasă și, uneori, delicată parte a traseului dinspre Cabana Gențiana spre Vf. Peleaga. Dinspre Curmătura de Iarnă se văd ca o înșiruire de patru „dinți” uriași de granit poleiți în glazura albă a zăpezii. Este cea mai înaltă creastă din Munții Retezat, desfășurată integral la peste 2400 m altitudine. Această porțiune de creastă este cuprinsă între vârful prin care Muchia Pietrele se inserează în creasta principală și Vf. Peleaga. Are un perete de 150-250 m înălțime spre nord, brăzdat adânc de vâlcele și hornuri abrupte și punctat de câteva turnuri de granit care le separă. Fața sudică a acestei creste formează un versant prelung, cu pantă accentuată până spre fundul Căldării Berbecilor. Un versant expus avalanșelor, loc al unor tragice accidente de iarnă. Traversarea acestei porțiuni de creastă, în timpul iernii, trebuie făcută cât mai aproape de muchia ei, cu atenție la porțiunile cu cornișe, mai ales în dreptul hornurilor.

Colții Pelegii

Colții Pelegii înveliți în crustă de zăpadă

Colții Pelegii 

Colții Pelegii 

Cele mai înalte vârfuri din Retezat

Vf. Peleaga - 2509 m

Vf. Păpușa - 2508 m

Vf. Retezat - 2482 m

Vf. Mare - 2463 m

Vf. Custura - 2457 m

Vf. Bucura- 2433 m

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă, descoperind Munții Retezat cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 2-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.