Magia unui răsărit de Soare la peste 2500 m

Magia de culori ale crepusculului pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Carpații Meridionali, Munții Făgărașului, Valea Bâlea. De la inaugurarea șoselei Transfăgărășan în 1974 Valea Bâlea a devenit cel mai vizitat și tranzitat loc al Munților Făgărașului. Această șosea alpină a deschis prima și cea mai facilă cale turismului de masă dintr-o zonă alpină din România. Brusc o zonă de mare altitudine, a căror poteci erau  călcate doar de ciobani și de puțini pasionați de drumeții montane, a fost deschisă oricui ar fi dorit să ajungă la peste 2000 de metri altitudine. De atunci și până în prezent numărul celor care ajung la Lacul Bâlea a crescut constant, ajungând în prezent ca în zilele de vară să se creeze ambuteiaje pe șoseaua care leagă Transilvania de Muntenia. Având în vedere frumusețea acestor locuri e lesne de înțeles de ce atât de mulți turiști români și străini doresc să le vadă. În jurul complexului glaciar Bâlea (includem aici circul glaciar principal și valea) se grupează o serie de creste, vârfuri, șei, căldări, văi și lacuri glaciare a căror frumusețe transformă orice drumeție în magie.

Culorile răsăritului pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu.

Culorile crepusculului.

„Valuri de piatră” după răsărit.

Căldarea glaciară Bâlea și Lacul Bâlea

Circul glaciar Bâlea, dispus în două trepte principale, cantonează cel mai mare lac glaciar al Munților Făgărașului. Circul se continuă spre nord cu valea glaciară cu aspectul specific văilor glaciare, larg rotunjită. Lacul Bâlea este cel mai mare lac glaciar din Munții Făgărașului. Este situat la altitudinea de 2034 m, are o suprafață de 4,6 hectare și o adâncime de 11,3 m.  În jurul circului și a văii glaciare se grupează o serie se vârfuri și creste spre care urcă numeroase poteci marcate sau nemarcate. Cele mai importante vârfuri se găsesc la sud, pe creasta principală: Vf. Văiuga – 2443 m, Vf. Iezerul Caprei – 2417 m, Vf. Paltinu – 2299 m; la vest se găsește Muchia Bâlei cu Vf. Piscul Bâlei – 2209 m, iar la est se găsește Muchia Văiuga și Muchia Buteanu cu Vf. Netedu – 2351 m. Accesul spre aceste creste este facilitat de o serie de înșeuări. Spre creasta principală se găsește Șaua Capra – 2314 m (Triunghi Albastru) între vârfurile Văiuga și Iezerul Caprei; spre Muchia Bâlei accesul se face prin Șaua Doamnei (Curmătura Bâlei) – 2175 m, (pe Bandă Albastră, sau Cruce Roșie),  iar spre Muchia Buteanu accesul se face pe Bandă Albastră prin Șaua Netedu – 2244 m. Circul Bâlea este locul unde se poate ajunge și cu Telecabina Bâlea de la Bâlea Cascadă. Tot aici se există posibilitatea de cazare la Cabanele Bâlea și Paltinu, unde se poate găsi și de mâncare. În zilele de vară în zona Lacului Bâlea există o mare forfotă turistică.

Căldarea și valea Bâlea

Lacul Bâlea

Cabana Bâlea Lac

Lacul Bâlea văzut din creasta principală

Forfotă de vară pe Transfăgărășan

Căldarea Văiuga 

Este o căldare glaciară pietroasă, continuată cu o scurtă vale glaciară, care coboară în trepte spre Valea Glaciară Bâlea. Căldarea Văiuga este situată între Muchia Buteanu și Muchia Văiuga. Spre sud este străjuită de vârfurile Vânătoarea lui Buteanu – 2507 m și Văiuga – 2443 m. Accesul spre creasta principală se face prin Șaua Văiuga – 2410 m. Pe o treapta mediană a văii Văiuga se află un mic lac semipermanent acoperit de zăpadă până în luna august. Deși e la doi pași de Lacul Bâlea, Căldarea Văiuga este un loc al liniștii, al marmotelor și al caprelor negre, locul perfect unde îți poți liniști mintea după zarva de la Bâlea.

Căldarea Văiuga văzută din Șaua Văiuga

Mici ochiuri de apă care rămân acoperite de zăpadă până în august

Firn rămas până în august în Căldarea Văiuga

Muchia Buteanu și Căldarea Văiuga văzute dinspre Șaua Netedu

Coborârea din Șaua Văiuga spre căldarea omonimă

Marmotă stând la odihnă în Căldarea Văiuga

Lacul Capra 

Se găsește în circul glaciar omonim, care face parte din complexul glaciar Capra de la izvoarele Argeșului. Lacul Capra se găsește la altitudinea de 2230 m, are o suprafață de 1,8 ha și o adâncime de 8 m. Lacul Căprița (0,2 ha și 1,5 m adâncime) este situat câțiva metri mai jos, fiind alimentat printr-un emisar care curge dinspre Lacul Capra. Emisarul care pornește din aceste lacuri dispare în subteran, dar reapare mai jos și formează Cascada Capra. Situată cu 500 m mai jos, la altitudinea de 1700 m, ea are o înălțime de 35 m și poate fi admirată de pe Transfăgărășan. Circul Capra este dominat de trei vârfuri importante: Vf. Iezerul Caprei spre vest, Vf. Văiuga spre nord și Vf. Capra – 2494 m spre nord-est. La est de Lacul Capra, pe piciorul sudic al Vf. Capra, se află o stâncă celebră, de aproximativ 9 m înălțime, cunoscută sub denumirea de „Acul Revolver”, datorită formei sale specifice. Pare mai degrabă esențializarea unei idei brâncușiene. Chiar lângă Lacul Capra se află Monumentul Alpiniștilor, construit sub forma unui obelisc înalt de 8 m, placat cu marmură albă. Acest monument a fost ridicat în anii 1967-1968 în memoria a patru alpiniști care au fost uciși de o avalanșă în 7 februarie 1963. Zona Lacului Capra este un loc ideal de campare, mult mai liniștit decât zona Bâlea. Este locul cu o vedere ideală spre zona vârfurilor Mușeteica-Râiosu și micile circuri suspendate de sub ele. Tot de aici se poate coborî pe poteca Cruce Albastră spre Refugiul Bâlea Tunel sau pe Bandă Albastră spre Cabana Capra.

Lacul Capra înainte de răsărit

Lacul Capra văzut de pe Vf. Văiuga

Lacul Capra

Căldarea Capra văzută de pe Vf. Iezerul Caprei

Lacul Căprița

Monumentul alpiniștilor și Lacul Căprița

Acul Revolver de pe Piciorul Vf. Capra

Acul Revolver și trapezul Viștea-Moldoveanu

Acul Revolver, Creasta Vârtopel și Vf. Podragu.

Căldărușa Lungă

Este un mic circ glaciar suspendat, cu o formă alungită, situat la sud de creasta principală, între Vf. Paltinu și Vf. Lpeșița (Pisica) – 2389 m. În partea inferioară a căldărușei, la altitudinea de 2250 m se află Lacurile Paltinu. Lacul estic, numit Lacul Paltinu, are o dimensiune mai mare. Ele sunt drenate de un emisar - care curge printr-un mic canion chiar în zona intrării de sud a Tunelului Bâlea - spre Căldarea Berbecilor.

Căldărușa Lungă văzută de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Lacurile din Căldărușa Lungă

Lacul Paltinu din Căldărușa Lungă și vârfurile Arpașu Mic și Buda

Caldărușa Lungă văzută din Șaua Paltinului.

Vf. Paltinu situat la vest de Căldărușa Lungă

Vârful Pisica închide Căldărușa Lungă spre sud.

Lacul Doamnei

Este un mic lac glaciar situat la obârșia Văii Doamnei, imediat sub căldările superioare (Căldarea Pietroasă și Căldarea cu Iarbă) la altitudinea de 1865 m. Are suprafața de 0,3 ha și adâncimea de 2 m. Pe lângă el trece poteca Cruce Roșie, Cabana Bâlea Cascadă - Curmătura Bâlei (Şaua Doamnei) – Transfăgărăşan.

Căldarea și Lacul Doamnei

Valea Doamnei

Căldarea și Lacul Doamnei

Muchia Buteanu

Este probabil cea mai accesibilă dintre muchiile nordice ale Munților Făgărașului. Bineînțeles că este așa datorită apropierii de șoseaua alpină Transfăgărășan. Este străbătută de poteca marcată cu Bandă Albastră, care urcă de pe Transfăgărășan (Poarta Geniștilor), trece peste Vf. Netedu (2351 m) și coboară prin Șaua Netedu la Lacul Bâlea. Sectorul ei de parcurs alpin se desfășoară între Șaua Netedu și Vf. V. Buteanu și nu are marcaj turistic. În acest sector este cotată cu gradul de dificultate 1A, deci accesibilă doar turiștilor cu experiență alpină de cățărare și fără teamă de înălțime. Cu o lungime de aproximativ 1 km în acest sector, ea are un aspect accidentat cu o mare expunere atât spre Căldarea Văiuga cât și spre Valea Arpășelului. Cu multă atenție, pentru a evita posibilele accidentări grave, ea poate fi parcursă în aproximativ 1 oră și 30 de minute. Spectacolul de priveliști oferit spre împrejurimi este garantat.

Muchia Buteanu văzută de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Pe Muchia Buteanu

Pe Muchia Buteanu înainte de urcarea pe Vf. Plecat

Urcarea pe Vf. Plecat

Creasta Arpășel-Vârtopel și Vf. Arpașu Mic văzute de pe Pe Muchia Buteanu

Vârfurile mari din apropierea Bâlei

Muchia Bâlei

Este o muchie nordică a Munților Făgărașului fără marcaj turistic, cotată cu gradul de dificultate 1B, deci accesibilă doar turiștilor experimentați și dotați cu echipament de siguranță.  

Muchia Bâlei văzută de pe Muchia Buteanu

Muchia Bâlei

Muchia Bâlei văzută dinspre Șaua Paltinu

Lacul Bâlea și Muchia Bâlei

Vârful Vânătoarea lui Buteanu

Este cel mai accesibil vârf de peste 2500 de metri din Munții Făgărașului și din Carpații Românești.  De la Lacul Bâlea până pe vârf se fac 1.30 – 2.00 ore. Denumirea lui este foarte disputată în literatura geografică. Vânătoarea lui Buteanu sau Vânătarea lui Buteanu. Niciuna dintre variante nu a reușit să adune argumentele ultime pentru a convinge definitiv. Oricare ar fi denumirea acceptată, un fapt este cert, vârful este un excelent punct de belvedere. Particularitatea lui constă faptul că este singurul vârf de peste 2500 m din Munții Făgărașului situat la nord de creasta principală. Vârful este de fapt cel mai înalt punct al Muchiei Buteanu, situat la aproximativ 100 m de linia crestei principale, de care este separat printr-o mică „spintecătură” sau „portiță”. Recomandarea mea este să încercați să ajungeți pe acest vârf dimineața la răsăritul Soarelui, pe un cer senin. Veți fi martorii unui spectacol al naturii pe care nu-l veți uita. Fiind situat aproximativ la jumătatea crestei principale a Munților Făgărașului, vă oferă priveliști spectaculoase atât spre vest cât și spre est. Spre vest privirea vă va fi atrasă de tridentul Lespezi-Călțun-Negoiu, dar se pot vedea și vârfurile vestice Budislavu și Suru. Spre est se distinge clasicul trapez Viștea-Moldoveanu, dar se pot vedea bine și alte vârfuri ( Arpașul Mare, Podragu, Tărâța, Ucea Mare, Hârtopu Ursului, Gălbenele, Gălășescu Mare, Urlea). Dacă aveți norocul unei atmosfere curate veți putea descoperi chiar mai mult de atât, mai precis silueta Munților Bucegi, cu vârfurile Bucșoiu-Omu-Coștila. Spre sud spectacolul este completat de creasta Arpașu Mic – Buda – Mușeteica. Spre sud-vest se pot distinge siluetele masivelor Cozia și Buila-Vânturarița. Spre nord Transilvania se vede ca din avion. De pe vârful vecin, Capra, spectacolul este completat de felul în care se vede celebra creastă Arpășel-Vârtopel. Nu-mi rămâne decât să vă urez să aveți parte de vreme bună și chef de aventură!

Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu cu vedere spre vest

Vf. Vânătoarea lui Buteanu văzut de pe Vf. Capra

Vf. Vânătoarea lui Buteanu văzut de pe Vf. Capra

„Portița” dintre Vf. Vânătoarea lui Buteanu și Vf. Capra

De la stânga, vârfurile:  Văiuga, Vânătoarea lui Buteanu, Capra, Iezerul Caprei

Trapezul Viștea Mare - Moldoveanu, văzute de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Vf. Negoiu văzut de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Vf. Negoiu văzut de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Vârfurile Lespezi și Călțun văzute de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Vârfurile Lespezi și Călțun văzute de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

De pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu spre est

De pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu spre est

Munții Bucegi văzuți de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Vf. Mușeteica  văzut de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Munții Cozia  văzuți de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Munții Buila-Vânturarița  văzuți de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Orașul Sibiu  văzut de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Vârfurile Budislavu și Suru  văzute de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Turnul Paltinului  văzut de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Creasta Arpășel-Vârtopel văzută de pe Vf. Capra

Creasta Arpășel-Vârtopel văzută de pe Vf. Capra

Zona Bâlea iarna

Iarna paradigma drumețiilor la Bâlea se schimbă total. În primul rând Transfăgărășanul este închis în perioada 31 octombrie-15 iunie. Deci accesul se poate face dinspre nord doar până la Bâlea Cascadă, iar de acolo mai departe cu Telecabina Bâlea sau pe jos.

Telecabina Bâlea a fost dată în funcțiune în anul 1975. Ea face legătura între cabanele Bâlea Lac și Bâlea Cascadă. Telecabina are o capacitate de transport de 14 turiști și urcă de la altitudinea de 1234 m până la 2034 m, pe o lungime a traseului de 3700 m, în aproximativ 15 minute.

Urcarea de la Bâlea Cascadă spre Bâlea Lac se face iarna cu Telecabina Bâlea.

Vârfurile Lespezi, Călțun și Negoiu văzute de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu.

Vârfurile Viștea Mare și Moldoveanu văzute de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Vârfuri la est de Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Vf. Negoiu văzut de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu

Vf. Vânătoarea lui Buteanu văzut de pe Vf. Capra

Sporturi de iarnă în zona Bâlea

Sporturi de iarnă în zona Bâlea

Căldarea Bâlea văzută din Depresiunea Făgărașului

Telecabina Bâlea

Zona Bâlea toamna

Toamna totul este mai calm, turiștii de tranzit încetează să mai mișune, culorile devin mai calde dar aerul mai rece, iar zilele mai scurte. Dacă ai noroc poți prinde cele mai frumoase mări de nori și cele mai spectaculoase apusuri.

Căldarea Capra văzută de pe Vf. Iezerul Caprei

Căldarea Bâlea acoperită de ceață

Vf. Netedu

Apus peste marea de nori pe Vf. Iezerul Caprei

Zona Bâlea primăvara

Zăpezile se topesc, zilele se lungesc iar temperaturile devin pozitive, pajiștile se umplu de culorile florilor.

Lacul Bâlea la dezghețul de primăvară

Lacul Bâlea parțial înghețat la jumătatea lui iunie.

Flori și gheață la Bâlea

Degetăruț pitic

Trasee turistice marcate din zona Complexul  Bâlea - Capra:

Complex –Lacul Bâlea

Bandă Albastră - Lacul Bâlea - Curmătura Bâlei (Şaua Doamnei) - creasta principală;

Triunghi Albastru - Lacul Bâlea - Şaua Capra;

Punct Albastru - Căldarea Văiuga - Şaua Văiuga;

De la Bâlea Cascadă:

Cruce Roșie - Cabana Bâlea Cascadă - Curmătura Bâlei (Şaua Doamnei) – Transfăgărăşan;

Triunghi Albastru - Cabana Bâlea Cascadă - Valea Bâlea - Lacul Bâlea;

Punct Roșu - Cabana Bâlea Cascadă - Cascada Bâlea;

De pe Transfăgărășan nordic (Poarta Geniștilor) :

Bandă Albastră - Transfăgărăşan - Şaua Netedu - Lacul Bâlea;

Din Șaua Capra – Lacul Capra:

Cruce Albastră - Şaua Capra - Şaua Văiuga - Vf. Vânătoarea lui Buteanu;

Bandă Roșie - Şaua Capra - Saua Podragului - Fereastra Mare a Sâmbetei;

Cruce Albastră - Lacul Capra - Refugiul Bâlea Tunel - Refugiul Călţun;

De pe Transfăgărășan Sud:

Triunghi Roșu - Capăt tunel sud Transfăgărăşan - creasta principală;

Triunghi Galben - Transfăgărăşan - Refugiul Fereastra Zmeilor - Fereastra Zmeilor

Sperând că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, te îndemnăm să descoperi singur zona turistică Bâlea, cu  MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 3-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.