În martie pe creste – Spre Vârful Retezat prin Hornul Ștevia

Munții Retezat

Munții Retezat - tărâm al superlativelor montane.

Munții Retezat - tărâmul superlativelor

Munții Retezat sunt tărâmul superlativelor geografice, un adevărat colț de natură unde recordurile naturale se împletesc armonios cu frumusețea sălbatică a peisajului. Acești munți impresionează printr-o serie de premiere și caracteristici unice:

• Primul parc național din România, Parcul Național Retezat, a fost înființat aici în 1935;
• Cel mai lung ghețar montan din Carpații Românești, format în pleistocen, a modelat Valea Lăpușnicului;
• Cel mai întins lac glaciar din Carpații Românești, Lacul Bucura, oglindește cerul în apele sale cristaline;

Circul Bucura acoperit de zăpadă.

Lacul Bucura - peisaj de vară.

• Cel mai adânc lac glaciar, Lacul Zănoaga, își ascunde misterele în adâncuri;
• Cel mai mare ghețar de pietre din Carpații Românești se află pe Valea Rea, o relicvă impresionantă a trecutului glaciar;
• Cea mai lungă morenă laterală, sculptată de ghețari, se întinde pe Valea Văsielu.

Zona ghețarului de pietre Valea Rea.

Morena laterală de pa Valea Văsielu.

Această listă poate continua, căci Munții Retezat nu sunt doar un tezaur științific, ci și o destinație de poveste pentru iubitorii de natură și aventură.

Peisaj de iarnă în Munții Retezat.

Zăpezile din martie

Martie își păstrează condițiile de iarnă pe crestele înalte, unde zăpada încă domnește peste culmi și văi. La altitudini de peste 2000 de metri, fiecare drumeție necesită prudență sporită, căci pantele abrupte și zonele expuse avalanșelor pot transforma călătoria într-o provocare. Echipamentul adecvat devine esențial – colțarii, pioletul și casca nu trebuie să lipsească din rucsac, alături de restul echipamentului și de o pregătire temeinică pentru muntele ce încă respiră iarnă.

Colțarii - parte a echipamentului de iarnă din zona alpină.

Pioletul - necesar la ascensiunea hornurilor abrupte.

Vârful Retezat

Vârful Retezat (2.482 m) se distinge prin forma sa unică de trunchi de piramidă și prin poziția sa dominantă în peisajul Munților Retezat. Cele trei fețe ale sale se orientează spre diferite complexe glaciare: Stânișoara (est), Ștevia (nord) și Gemenele (vest). Deși este al treilea ca înălțime în masiv, după Peleaga și Păpușa, dinspre nord pare cel mai impunător, fiind considerat „patriarhul Retezatului”. Vârful Retezat nu este doar o minune a naturii, ci și un munte al legendelor, un loc unde realitatea se împletește cu mitul, dând naștere unor povești fascinante transmise din generație în generație.

Vârful Retezat văzut dinspre Depresiunea Hațeg.

Profilul inconfundabil al Vârfului Retezat.

Stațiunea Râușor

Stațiuunea Râușor „a apărut după ce, în urmă cu aproximativ 40 de ani, aici a fost ridicat motelul Râușor. După 1990 aici s-au construit peste 50 de case de vacanță și pensiuni, care au transformat locul într-o zonă căutată de iubitorii sporturilor de iarnă.”

Aspect din Stațiunea Râușor.

Pârtia Râușor.

Ascensiunea spre vârf se face din Stațiunea Râușor pe trei trasee marcate:

• Bandă Roșie: Râușor – Lacul Ștevia – Vârful Retezat → cel mai scurt traseu;
• Cruce Albastră + Bandă Galbenă: Râușor – Șaua Ciurila – Șaua Lolaia – Vârful Retezat → traseul cel mai spectaculos;
• Triunghi Roșu: Râușor – Culmea Prelucele – Vârful Retezat → o rută mai lungă, dar deosebit de pitorească.

Două dintre marcajele urmate în această tură.

Refugiul Condor

Refugiul Condor este un refugiu montan situat pe Valea Ștevia, la o altitudine de 1780 m, pe poteca marcată cu bandă roșie, ce leagă Complexul turistic Râușor de Vârful Retezat. Amplasat într-un luminiș pitoresc al pădurii de conifere, refugiul se află la 80 m în dreapta traseului marcat, pe sensul de urcare. Este situat aproape de limita superioară a pădurii de conifere, la aproximativ 2 ore de mers din Râușor. De la refugiu, mai sunt aproximativ 4 ore până pe Vârful Retezat, dintre care 2½-3 ore până în Șaua Lolaia. Traseul dintre Râușor și refugiu include două porțiuni mai abrupte prin pădurea de conifere. Refugiul, deși într-o stare medie de conservare (o renovare nu ar strica), dispune de o capacitate de cazare de aproximativ 10 locuri pe prici.

Refugiul Condor, situat aproape de limita superioară a pădurii.

Refugiul Condor.

Circuitul: Râușor – Șaua Ciurila – Șaua Lolaia – Vârful Retezat – Valea Ștevia – Râușor

Principalul avantaj al acestui traseu este că ne oferă ocazia de a străbate singura creastă nordică a Munților Retezat marcată turistic – spectaculoasa Culme Lolaia.

Vederile spectaculoase de pe Culmea Lolaia.

Caseta tehnică: durata: 8-10 ore; distanța: 12,6 km; urcare: 1366 m; marcaje: Cruce Albastră, Bandă Galbenă, Bandă Roșie.

Pornirea în traseu se face de la baza Pârtiei Râușor.

Stațiunea Râușor (1210 m – Șaua Ciurila (1780 m)

Traseul începe din parcarea aflată la baza Pârtiei Râușor. Lângă cabina teleschiului, un stâlp turistic indică durata aproximativă a ascensiunii până în Șaua Ciurila: 1–1½ ore, urmând marcajul Cruce Albastră. Urcăm pe partea stângă a pârtiei și, în scurt timp, intrăm în pădure pe un vechi drum forestier, presărat cu copaci căzuți. Traseul descrie o serpentină și ajunge în zona superioară a pârtiei, unde pătrunde din nou în pădurea de molid.

Pârtia la finalul lunii martie, fără zăpadă.

Pârtia la finalul lunii martie, cu zăpadă.

Poteca prin zona forestieră cu numeroase doborâturi de vânt.

Poteca prin zona forestieră atunci când lipsește zăpada.

Poteca prin zona forestieră atunci când zăpada se menține.

O urmă de urs pe potecă.

După o nouă serpentină strânsă, poteca traversează o zonă de rariște, trece pe lângă Izvorul lui Ionescu și urcă spre Șaua Ciurila. De aici, traseul părăsește marcajul Cruce Albastră, care coboară spre Cabana Pietrele, și continuă pe marcajul Bandă Galbenă, urcând pe Culmea Lolaia până pe Vârful Retezat.

Ieșirea spre zona subalpină.

Șaua Ciurila (1780 m) – Șaua Lolaia (2215 m)

Din Șaua Ciurila, poteca urmează aproape fidel linia Culmii Lolaia, traversând Vârful Lolaia Nord (2180 m). Apoi, ocolește pe versantul vestic Vârful Lolaia Sud (2287 m) și ajunge în Șaua Lolaia.

Vedere spre est din zona Șaua Ciurila.

Urcarea spre zona Vârful lui Sami.

Pe culmea Lolaia alternează porțiunile abrupte cu cele domoale.

Urcarea spre Vârful Lolaia Nord.

Traversarea obârșiei unui culoar de avalanșă cu cornișă.

Urcarea spre Vârful Lolaia Nord, cu vederi spectaculoase.

Vârful Retezat apare chiar înainte de Vârful Lolaia Nord.

Vârful Lolaia Nord.

Vedere de pe Vârful Lolaia Nord spre Valea Râușor.

Coloși ai Retezatului: Vârful Mare, Vârful Păpușa și Vârful Peleaga.

Vârful Păpușa și Vârful Peleaga.

Traversarea pe sub Vârful Lolaia Sud.

Șaua Lolaia.

Vedere din Șaua Lolaia spre Munții Țarcu.

Șaua Lolaia (2215 m) – Vârful Retezat (2482 m)

Din Șaua Lolaia începe cea mai dificilă și expusă porțiune a traseului: ascensiunea prin Hornul Ștevia, situat în partea de nord-est a Vârfului Retezat. Aici, este esențial să montăm colțarii și să pregătim pioletul, deoarece urcarea implică o pantă abruptă și o expunere considerabilă. În general, traseul urmează muchia bine definită din dreapta hornului (în sensul urcării), pentru a reduce riscul alunecării spre Căldarea Stânișoara. Totodată, trebuie evitată cornișa care se poate forma pe muchia dinspre Căldarea Ștevia.

Urcarea din Șaua Lolaia spre Vârful Retezat.

Zona Hornului Ștevia.

Acest segment are aproximativ 700 de metri lungime și o diferență de nivel de circa 250 de metri, necesitând atenție maximă și o bună tehnică de ascensiune. După această provocare tehnică, traseul atinge punctul culminant: Vârful Retezat.

Porțiunea cea mai abruptă a urcării.

Vedere spre vârfurile din est și Munții Parâng.

Vedere spre Culmea Șesele și Munții Godeanu.

Vedere spre vârfurile Bucura și Judele.

Vârful Retezat (2482 m) – Valea Ștevia (2040 m) – Râușor (1210 m)

Coborârea de pe Vârful Retezat se face tot prin Hornul Ștevia, necesitând atenție și prudență deosebită. Din Șaua Lolaia, se coboară pe versantul vestic al acesteia, urmând marcajul Bandă Roșie, spre Valea Ștevia, urmând firul acesteia până la intrarea în pădure. Imediat după pătrunderea în pădure, se ajunge la bifurcația spre Refugiul Condor, aflat la aproximativ 100 de metri spre stânga față de poteca marcată, după ce se traversează firul apei Ștevia. De la Refugiul Condor, poteca coboară prin pădurea de molid, urmând constant partea dreaptă a firului Văii Ștevia, până ajunge la baza Pârtiei Râușor.  

Vârful Retezat - 2482 m.

Vedere spre Munții Godeanu.

Vedere spre Munții Țarcu.

Vedere de pe Vârful Retezat spre Vârful Peleaga.

Munții Parâng văzuți peste Porțile Închise.

Vedere spre Munții Șureanu, Munții Cindrel și Munții Lotrului.

Culmea Lolaia văzută la coborârea de pe Vârful Retezat.

Pe Muchia Hornului Ștevia.

Circul Ștevia și Șaua Prelucele.

Coborârea pe Valea Ștevia.

Privind în urmă, de pe Valea Ștevia spre Vârful Retezat.

Zona subalpină de pe Valea Ștevia.

Refugiul Condor.

Stațiunea Râușor.

Lacul Ostrovu Mic de la poalele Munților Retezat.

Sperăm că acest articol ți-a plăcut și ți-a oferit inspirație pentru turele de iarnă, încurajându-te să explorezi Munții Retezat cu respect pentru natură, folosind MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a  

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.