Iarna prin Munții Trascăului – munții mocanilor

Cadrul geografic general

Munții Trascăului – sunt așezați în partea de SE a Munților Apuseni. Sunt cuprinși între Valea Ampoiului la sud și Valea Racilor (Turenilor) la nord. Se învecinează cu  Munții Metaliferi la sud și la vest și cu Muntele Mare spre nord, iar spre est sunt mărginiți de Depresiunea Transilvaniei, prin Culoarul Turda-Alba Iulia. Culmea principală a Munților Trascăului are aceeași lungime ca cea a Munților Făgărașului, aproximativ 70 km. Altitudinea lor nu depășește 1400 m înălțime, cel mai înalt vârf fiind Dâmbăul cu 1369 m. Altitudinea relativă față de culoarul Mureșului, de la Turda-Alba Iulia, este de aproximativ 1000 de metri.

Privire de ansamblu asupra Munților Trascău.

Panoramă spre Depresiunea Transilvaniei și Munții Făgărașului, din Munții Trascău.

Accesibilitate

Sunt mărginiți de trei importante axe de circulație:

Trascăul sudic și Valea Ampoiului.

Ce poți face iarna în Munții Trascăului.

Fiind munți de mică altitudine, traseele care îi străbat sunt, în cea mai mare parte, accesibile în tot timpul anului. Atunci când munții înalți sunt inaccesibili, fără un echipament tehnic și o experiență alpină adecvată condițiilor extreme, Munții Trascăului pot fi parcurși fără probleme. Gama de peisaje este foarte diversificată. Nu vei găsi peisaje alpine și relief glaciar,  acestea sunt specifice munților de peste 2000 m, dar, vei întâlni o gamă variată de forme carstice: chei, avene, doline, peșteri, grote, arcade sau portaluri de piatră,  cascade, cascade de gheață, creste și vârfuri semețe, abrupturi calcaroase, platouri carstice, lacuri de smarald și alte minunății.

Cheile Râmețului văzute dinspre Ponor.

Cheile Râmețului văzute dinspre Dealul Geoagiului.

Cheile Mănăstirii.

Cheile Râmețului și Cheile Mănăstirii.

În afara acestora, te vei putea bucura de peisajele umanizate, specifice acestor munți, cu cătune risipite pe culmi, de întâlnirea cu oamenii acestor locuri sau, de ce nu, cu animalele sălbatice. În zona pe care am vizitat-o noi pot fi văzute gospodăriile, unele încă locuite, dar multe dintre ele părăsite, ale mai multor cătune. De pe interfluviul Râmeț-Cetea, cel pe care se află vârful Prisecii, pot fi văzute cătunele: Fața Pietrii, Dealul Florilor, Răicani, Tecșești, Râmeț, Valea Uzei și Valea Mănăstirii. Unele dintre acestea sunt cătune de vale, altele așezate pe versanții culmilor, iar altele, cum este cazul pentru Dealul Florilor, așezate chiar pe culmea munților. Din păcate, așa cum spuneam, cele mai izolate dintre ele, au suferit o diminuare masivă a populației, din cauza accesului dificil la gospodării.

Casă din cătunul Cheia.

Biserica din Cheia și vârfurile Piatra din Chei și Vulturul.

Fosta Școală din Cheia.

Vidră la vânat în apa râului Rămeț.

Gospodărie din Valea Șicanelor.

Casă la Dealul Florilor.

Viața la Dealul Florilor.

Gospodărie la Dealul Florilor.

Casă la Fața Pietrii.

Grajd din Fața Pietrii.

Mănăstirea Râmeț văzută de pe creasta de la Fața Pietrii.

Un alt spectacol de care te poți bucura în sezonul rece sunt cascadele de gheață care se formează pe pereții din Cheile Râmețului. Desigur accesul poate fi mai dificil prin chei iarna, însă dacă există condițiile atmosferice ale unor succesiuni de nopți geroase, râul poate îngheța complet, sau aproape complet, oferindu-ți o cale facilă de acces. Desigur că ai nevoie de echipament antiderapant, dacă nu colțari cel puțin acele „gheruțe” care se montează pe talpa bocancilor. Cea mai spectaculoasă cascadă de gheață se formează pe versantul drept, spre capătul din amonte al cheilor, înspre cătunul Cheia.

Intrarea în Cheile Râmețului.

Cheile Râmețului pe pod de gheață.

Cascadă de gheață în Cheile Râmețului.

Cascadă de gheață în Cheile Râmețului.

Un alt spectacol de care te poți bucura iarna în Munții Trascăului, este cel al perspectivelor pe care le poți avea de pe vârfurile lor, spre munții din apropierea lor sau spre Carpații Meridionali. Norocul unei zile senine, cu atmosferă clară, îți garantează deplina bucurie. În funcție de vârful pe care ai ajuns, poți vedea Muntele Mare, Scărița-Belioara, Munții Făgărașului, Munții Lotrului, Munții Cindrel, Munții Șureanu, Munții Retezat, chiar vârfuri mai înalte Munților Parâng. Mai aproape sunt vizibile Vf. Poienița, Vf. Geamăna, Vf. Detunata, Vf. Vulcan etc.

Principale puncte de belvedere: Piatra Cetii, Vf. Prisecii, Vf. Pleșii.

Piatra Craivii.

Vf. Pleșii.

Spre Vf. Uzmezeu și Muntele Mare.

Spte vârfurile Detunata și Geamăna.

Spre Creasta Făgărașului.

Spre Munții Lotrului.

Spre Munții Cindrel.

Spre Munții Șureanu și Munții Parâng.

Spre Piatra Cetii și crestele Retezatului.

Traseul în circuit Valea Mănăstirii – Fața Pietrii – Vf. Prisecii – Tecșești – Valea Mănăstirii

Date tehnice.

Marcaje: Bandă Roșie, Cruce Galbenă. Ambele trasee se pot aborda cu plecare de la Cabana Râmeț. Timpul necesar: aproximativ 6 ore; diferența de nivel: aproximativ 700 m; dificultăți tehnice: fără dificultăți tehnice.

Imagine de ansamblu spre Fața Pietrii.

Descrierea.

Intrarea în traseu, dinspre Valea Râmețului, se face la 100 m în aval de Cheile Mănăstirii.  Părăsim DJ 750C Stremț – Valea Mănăstiri, intrând pe un drum forestier de pe partea dreaptă a văii. Trecem printre câteva gospodării ale cătunului Valea Mănăstirii, traversăm o poiană, de unde vedem complexul mănăstiresc de la Mănăstirea Râmeț și intrăm în pădure. După 20 de minute ieșim în poienile de sus, din partea inferioară a cătunului Fața Pietrii. Continuăm să urcăm, având de acum, spre dreapta,  perspective largi asupra Cheilor Mănăstirii și asupra crestei calcaroase de la Fața Pietrii. În spate se poate vedea cătunul Râmeț, dominat de Vârful Pleșii (1250 m) și „pleașa” calcaroasă care se desprinde din acesta și coboară spre Cheile Mănăstririi. Această lamă ascuțită, de piatră, este fragmentată de țancuri ascuțite și strungi, separând cătunul Râmeț, situat la est, de cătunul Valea Uzei, situat la vestul ei. Intrăm pe un drum care străbate partea principală a cătunului Fața Pietrii, printre gospodării, dintre care unele sunt părăsite iar altele „reactivate” cu clădiri moderne. După ce trecem de o fântână cu cumpănă, de pe dreapta drumului și de cea mai modernă gospodărie din Fața Pietrii, de pe stânga drumului, ajungem în locul în care drumul face un cot spre stânga, continuând spre cătunul Dealul Florilor. Este zona în care marcajul devine foarte neclar. Înainte de acest cot, care traversează o vale, marcajul continuă încă înainte, spre sud, aproximativ 200 m, iar apoi cotește pe deasupra și paralel cu drumul spre Dealul Florilor. În acest sector poteca marcată traversează un picior de deal împădurit, apoi o vale slab conturată și iese pe în drumul care urcă pe culmea Dealul Florilor, deasupra cătunului omonim. Când ajunge la acest drum, mai bine conturat, poteca cotește brusc la dreapta, în urcare, iar după cca 350 m ajunge într-o șa de unde se poate vedea vârful împădurit al Pietrei Cetii. Chiar sub șa se află o șură al cărei acoperiș mai păstrează doar structura din lemn. Poteca continuă pe o curbă de nivel, trece pe lângă o casă din lemn, acoperită cu tablă ondulată de azbest și ajunge într-o a doua înșeuare. Din acest punct poteca marcată cu  Bandă Roșie  coboară spre Valea Cetea și Cătunul Răicani. Pentru a ajunge pe Vf. Prisecii trebuie să urcăm spre dreapta pe un versant destul de abrupt care duce direct spre la el. A doua opțiune este să cotim oblic la dreapta, pe deasupra unor terase vizibile, apoi prin pădure, pe curbă de nivel și să ajungem pe vâlcelul care separă Vf. Prisecii (1150 m) de Vf. Presaca Coiagiului (Vârf împădurit de 1153 m, care domină Cheia Tecșeștilor pe stânga). La capătul de sus al acestui vâlcel sec ajungem în șaua poienită dintre cele două vârfuri. Ne orientăm spre vest, ușor stânga, traversăm un sector de 200 m prin pădure și ieșim într-o frumoasă poiană, cu perspective superbe spre Cheile Râmețului. Ne aflăm pe culmea matematică dintre Valea Râmețului și Valea Cetea. Pe ea vom înainta spre vest. Traversăm o mică șa, urcăm pe vârful următor, care ne oferă perspective asupra abrupturilor de sub Vf. Prisecii și începem o lungă coborâre spre următoarea înșeuare, unde vom găsi poteca marcată cu Cruce Galbenă. Înainte de aceasta vom trece pe lângă un grajd din lemn cu acoperiș din paie, loc unde putem face un scurt popas pentru a admira peisajul din jur. Se pot vedea Piatra Cetii, cătunul Tecșești și Vf. Presaca Coiagiului. Chiar înainte de a ajunge la poteca  Cruce Galbenă trecem pe lângă o cruce din lemn. De aici traseul coboară spre dreapta, prin pădure. Din loc în loc putem vedea versanții înalți ai Cheilor Râmețului. Traseul traversează o mică poiană cu o cruce din lemn, de unde se poate vedea foarte bine Vf. Piatra din Chei. Urmează ultima coborâre pe un drum forestier puternic distrus de utilajele folosite pentru exploatări forestiere și ajungem în Valea Râmețului chiar în dreptul unui stâlp indicator, care prezintă informații despre traseele din zonă.

Pleașa Râmețului și complexul mănăstiresc.

Urcarea prin pădure.

Ieșirea spre cătunul Fața Pietrii.

Cheile Mănăstirii.

Cătunul Dealul Florilor.

Casă părăsită la Fața Pietrii.

Crâmpeie din trecut la Fața Pietrii.

Cruce la Fața Pietrii.

Cheile Mănăstirii văzute de la Fața Pietrii.

Creasta calcaroasă de la Fața Pietrii.

Casă din Fața Pietrii.

Pe ulița mare la Fața Pietrii.

Gospodărie modernă la Fața Pietrii.

Privire de ansamblu spre Fața Pietrii.

Prima înșeuare de sub Vf. Prisecii.

Casă sub Vf. Prisecii.

Interiorul casei.

Pe curbă de nivel pe sub Vf. Prisecii.

A doua înșeuare de sub Vf. Prisecii.

Spre Piatra Bulzului și Piatra Craivii.

Piatra Craivii.

Vâlcelul dintre Vf. Prisecii și Vf. Presaca Coiagiului.

Cheile Mănăstirii văzute de sub Vf. Presaca Coiagiului.

Piatra Cetii.

Piatra Craivii văzută printre Piatra Cetii și Vf. Presaca Coiagiului.

Vf. Piatra Butanului.

Valea Uzei.

Vf. Pleșii - dominant în zonă.

Spre culmea Ardașcheia.

Abrupturile de sub Vf. Prisecii.

Un platou suspendat deasupra Cheilor Râmețului.

Versantul stâng al Cheilor Râmețului.

Piatra Bulzului.

Cătunul Tecșești.

Șură dinspre Tecșești.

Loc de popas.

Aceiași șură și Vf. Presaca Coiagiului.

Piatra Cetii.

Troița din apropierea potecii Cruce Galbenă

Cheile Râmețului văzute din poteca Cruce Galbenă.

Vf. Uzmezeu din Cheile Râmețului.

Cheile Râmețului văzute din poiana cu troiță.

Piatra din Chei.

Coborârea din poiană.

Versantul stâng al Cheilor Râmețului.

Drumul spre Cheile Râmețului.

Casă din Valea Mănăstirii.

Casă renovată cu gust.

Cabana Râmeț

Cheile Mănăstirii - versantul stâng.

Cheile Mănăstirii - versantul drept.

Traseele cu plecare de la Cabana Râmeț

Triunghi Albastru - 10MN16: Cabana Râmeţ - Cheia – Întregalde

Cruce Galbenă - 10MN17: Cabana Râmeţ - Modolești – Ampoiţa

Cruce Albastră - 10MN15: Cabana Râmeţ - Brădești - Sălciua de Jos

Punct Roșu - 10MN18: Cabana Râmeţ - Râmeţ - Fosta cabană Sloboda

Bandă Roșie - 10MN01C: Cabana Râmeţ - Valea Galda - Platoul Ciumerna

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Trascăul central cu MN10 - Harta de drumeţie a Munților TRASCĂULUI

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.