Făgărașii nordici, circuit: Muchia Drăgușului – Valea Viștișoarei

Vom parcurge în această tura una dintre cele mai spectaculoase dar prietenoase muchii nordice, care ne urcă din Depresiunea Făgărașului până la limita crestei principale și vom coborî pe una dintre puținele văi glaciare din NE Munților Făgărașului care are un lac glaciar. Dar să pornim la drum cu motivele pentru care am alege un astfel de traseu și câteva date tehnice.

Panoramă de pe Muchia Drăgușului spre sud.

De ce ar trebui să vizitezi Muchia Drăgușului și Valea Viștișoara:

• Pentru a vedea de la înălțime două dintre cele mai frumoase văi nord-făgărășene: Valea Sâmbetei și Valea Viștișoarei;
• Pentru a vedea de aproape spectaculoasele hornuri nordice ale Vârfului Gălășescu și ale Căldării Viștișoarei;
• Pentru a face un popas pe malul unuia dintre puținele lacuri glaciare din partea de NE a Munților Făgărașului: Lacul Viștișoara.

Vedere de pe Muchia Drăgușului spre Valea Sâmbetei.

Peretele de sub Șaua Viștișoara.

Pe malul Lacului Viștișoara.

Repere ale traseului: Izvorul Părintelui Arsenie Boca – Casa de Vânătoare Drăguș – Căldarea Răcorelelor de Jos – Curmătura Răcorele – Lacul Viștișoara – Stâna Viștișoara – localitatea Viștișoara - Izvorul Părintelui Arsenie Boca.

Caseta tehnică: Marcaje: Punct Roșu, Punct Albastru;  distanță: 25 km; urcare: 1700 m; durata: 10-12 ore; izvoare pentru alimentare cu apă: la cca 10 minute spre est de Casa de Vânătoare Drăguș și la Lacul Viștișoara.

Vedere de pe Muchia Drăgușului spre Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

Descrierea traseului

Izvorul Părintelui Arsenie Boca - Casa de Vânătoare Drăguș

Drumul de apropiere de traseu se poate face pe „Drumul de sub Munte”, fie dinspre orașul Victoria, fie dinspre Stațiunea Climaterică Sâmbăta. Dacă venim dinspre Stațiunea Sâmbăta, lăsăm pe dreapta intrarea spre Mănăstirea „Brâncoveanu”, de la Sâmbăta de Sus, și după câteva sute de metri cotim la dreapta. Continuăm pe șosea aproximativ încă 1 km, până la o troiță de pe partea stângă a drumului, în apropierea căreia se află și primul stâlp indicator al taseului. Acesta ne arată direcția de deplasare și ne estimează un timp de 5-6 ore până în Căldarea Răcorele, peste Muchia Drăgușului.

Muchia Drăgușului văzută de la Sâmbăta de Sus.

Intrarea în traseu de pe „Drumul de sub Munte”.

Primul indicator al traseului.

Intrăm în pădure în apropierea Izvorul Părintelui Arsenie Boca și urcăm în altitudine aproximativ 500 m până la intersecția o variantă a potecii Punct Roșu care vine dinspre Complex Turistic Floarea Reginei Păstrăvărie, de pe Valea Sâmbetei. Până aici am făcut aproximativ o oră într-un ritm de mers intens.  Pe indicatorul de aici este dat un timp de 1 oră și 30 minute până la Casa de Vânătoare Drăguș dar și până la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

Intersecția celor două variante ale potecii Punct Roșu.

Din acest loc poteca devine un drum forestier care merge aproape matematic pe culme, iar panta devine mai domoală. După alte 50 de minute de urcat (aproximativ 250 m diferență de nivel) drumul ne scoate într-o zonă de tăietură a pădurii de conifere. Avem pentru prima dată vedere largă spre Muchia Zănoaga până la capătul ei dinspre Vf. Gălbenele, în vest se vede Valea Viștișoarei, iar spre nord, putem vedea Depresiunea Făgărașului cu orașul Victoria și localitățile apropiate. Din această zonă de rariște și până la casa de vânătoare se mai fac aproximativ 30-40 de minute prin pădurea de molid și mici poieni.

Urcarea prin pădurea de pe Muchia Drăgușului.

Belvederea de la tăietura de pădure.

Casa de Vânătoare Drăguș.

Interior la Casa de Vânătoare Drăguș.

Casa de Vânătoare Drăguș – Căldarea Răcorelelor de Jos – Curmătura Răcorele

Casa de vânătoare ”Muchia Drăgușului” se află într-o poiană largă, care ocupă toată lățimea culmii, la altitudinea de 1620 m. Vegetația ei este formată dintr-un covor compact de ștevie. Înăuntrul adăpostului nu se poate spune că este o curățenie exemplară, dar e mai bine decât afară și acesta poate fi un adăpost acceptabil în caz de vremea rea. Există un prici cu saltele pe care pot încăpea 4-5 persoane, o masă și o sobă. Stâlpul turistic de lângă casa de vânătoare indică 2-3 ore până în Căldarea Răcorele și 3 ore până la Complexul Sâmbăta. După aproximativ 200 m distanță de la casa de vânătoare, la altitudinea de 1700 m, se trece din etajul coniferelor în etajul subalpin cu jneapăn și ienupăr.

Căldarea Viștișoara văzută de pe Muchia Drăgușului.

Bunătăți de pe Muchia Drăgușului.

Alte bunătăți de pe Muchia Drăgușului.

Vedere spre orașul Victoria.

Localitatea Drăguș văzută de pe Muchia Drăgușului.

După un urcuș de aproximativ 200 m diferență de nivel, la aproximativ 1900 m altitudine, poteca marcată părăsește culmea matematică și se înscrie pe versantul estic al Muchiei Drăgușului. De aici urmărește aproximativ curba de nivel de 2000 m. Urcă de două ori aproximativ 100 de metri, la obârșiile Pârâului Larg și Pârâului Poliței, revenind apoi la curba de nivel de 2000 m. În această porțiune există și anumite pasaje mai abrupte, pe fețe stâncoase, dar fără dificultăți tehnice semnificative. Traversează Pârâul Ferăstrăul chiar în partea inferioară a Căldării Răcorelelor de Jos și, pe piciorul dintre aceasta și Căldarea Răcorelelor de Sus și face joncțiunea cu marcajul Punct Albastru: Viştişoara - Muchia Drăguşului - Valea Sâmbăta. Pe acesta se poate merge, peste Curmătura Răcorele, spre la Lacul Viștișoara sau se poate coborî spre Valea Sâmbetei. Panta spre Valea Sâmbetei este accentuată existând aproximativ 450 m de descendență.  Noi vom urca cca 200 m în altitudine spre Curmătura Răcorele, în mai puțin de 30 de minute.

Spre zona alpină a Muchiei Drăgușului.

Zona vârfului Claia Codrei.

Capre Negre pe Muchia Drăgușului.

Vf. La Pârâul Larg.

Vedere spre Valea Viștișoarei.

Lacul Viștișoara văzut de pe Muchia Drăgușului.

Căldarea Răcorelelor de Jos văzută de pe Muchia Drăgușului.

Lacul Topila Baronesei din Căldarea Răcorelelor de Jos.

Vf. Răcorelelor, un excelent punct de belvedere.

Peretele nordic Gălășescu Mare văzut de pe Vf. Răcorelelor.

Vf. Gălășescu Mic văzut de pe Vf. Răcorelelor

Căldarea Răcorelelor de Sus văzută de pe Vf. Răcorelelor.

Căldarea Viștișoara văzută de pe Vf. Răcorelelor.

Curmătura Răcorele – Lacul Viștișoara

Din Curmătura Răcorele (2300 m) coborâm spre vest pe marcajul Punct Albastru spre  Lacul Viștișoara. Coborârea este deosebit de abruptă, pe o distanță de cca 500 m descendența este de peste 250m. După ce admirăm lacul, hornurile din pereții circului și ne alimentăm cu apă din izvoarele acestuia, începem coborârea pragului glaciar de sub lac.

Bunătăți de la Lacul Viștișoara.

Lacul Viștișoara.

Lacul Viștișoara – Stâna Viștișoara

Vom avea de parcurs o coborâre abruptă de cca 350 m diferență de altitudine până când panta se mai domolește puțin.  Înaintăm apoi paralel cu firul văii, urmărind marcajul care trece pe lângă stâna din Valea Viștișoarei. Aici trebuie să fim atenți la câinii de stână în perioada în care aceasta este locuită.

Coborârea treptei glaciare de sub Lacul Viștișoara.

Valea Viștișoara.

Coborând pe Valea Viștișoara.

Privind în urmă spre Căldarea Viștișoara.

Stâna de pe Valea Viștișoara.

Stâna Viștișoara – localitatea Viștișoara - Izvorul Părintelui Arsenie Boca

Imediat după stână poteca intră treptat în pădurea de molid. Aproape de lizieră întâlnim un stâlp turistic care ne indică 2 ore până în satul Viștișoara și tot atâta până la Lacul Viștișoara. După 25 de minute ajungem la o punte pe care traversăm apa Viștișoarei de pe malul stâng (vestic) pe cel drept (estic). După alte 25 de minute ajungem la microhidrocentrala Viștioara, de unde intrăm pe drumul forestier de pe Valea Viștișoara. Chiar în aval de microhidrocentrală vedem în versantul drept gura unei mine părăsite, probabil o mină de prospecțiune.

Indicator turistic la intrarea în pădure pe Valea Viștișoara.

Punte pe Valea Viștișoara.

Serie de cascade pe Valea Viștișoara.

Microhidrocentrala de pe Valea Viștișoara.

O gură de mină abandonată.

După 25 de minute de la microhidrocentrală ajungem la un pod de beton, pe care drumul forestier trece pe malul vestic al apei Viștișoarei, iar după încă 15 minute ajungem într-o poiană lungă. Din aceasta, privind în spate (spre sud), putem vedea Muchia Drăgușului, din zona Casei de Vânătoare și până la Vf. Piatra Roșie. Din această poiană și până la intersecția cu șoseaua „Drumului de sub Munte” mai facem 15 minute. Stâlpul turistic din această intersecție ne indică un timp de 4-5 ore până la Lacul Viștișoara. De la intersecție până la Izvorul Părintelui Arsenie Boca, unde ne-am lăsat mașina, mai avem de parcurs aproximativ 2 km pe șosea. Șoseaua trece printre pensiunile din apropiere de Pârtia Moțul Drăgușului și Parcul de aventură din Drăguș.

Poiana de pe Valea Viștișoara.

Indicator la intersecția cu „Drumul de sub Munte”.

Pensiuni din zona Pârtia Moțul Drăgușului

Elemente naturale de interes

Căldările Răcorelelor este denumirea a două circuri glaciare suspendate la 600-700 m deasupra obârșiei văii glaciare a Sâmbetei. Ele fac parte din Complexul Glaciar al Sâmbetei.  

Complexul circurilor Răcorelelor.

Căldarea Răcorelelor de Sus este delimitată de jur-împrejur de Peretele Gălășescu (Mare și Mic) spre sud, de vârfurile Portiței și Răcorelelor spre vest și Muchia Dracului spre nord. Are podeaua cuprinsă între 2030-2130 m și este tapetată cu grohotișuri și bolovănișuri.

Roci mutonate din Căldarea Răcorelelor de Jos.

Căldarea Răcorelelor de Jos este delimitată de pereții Muchiei Dracului spre sud, Custura Drăgușului și Curmătura Răcorelelor spre vest și de creasta Piatra Roșie-Vf. La Pârâul Larg spre nord (Muchia Drăgușului). Are podeaua cuprinsă între 2100-2200 m și este tapetată cu berbeci glaciari. Între aceștia se găsesc mai multe ochiuri de apă, cel mai mare fiind un lăculeț numit Topila Baronesei.

Căldarea Răcorelelor de Sus.

Lacul Viștișoara – este un mic lac glaciar situat la altitudinea de cca 2040 m, în spectaculoasa Căldare Viștișoara, la baza unui perete format sub Șaua Vistișoarei. În condiții de drumeție standard nu se poate ajunge la lac direct din creasta principală, dar se poate ajunge pe pitoreasca vale a Viștișoarei pe marcajul Punct Albastru sau coborând din Curmătura Răcorele pe același marcaj.

Frumoasa oglindă a Lacului Viștișoara.

Valea Viștișoara este o vale făgărășeană, cu un profil glaciar mai sus de altitudinea de 1500 m și profil fluvial sub această altitudine.  Valea Viștișoarei este drenată de pârâul omonim, afluent al râului Viștea cu obârșia în Căldarea Viștișoara, la peste 2000 m și gura de vărsare la cca 600 m. Este delimitată de Muchia Drăgușului la est și Muchia Zănoaga la vest.

Valea Viștișoara.

Sperând că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, te îndemnăm să descoperi singur zona Muchia Drăgușului - Valea Sâmbetei, cu  MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 4-a.

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.