Drumeții de iarnă în apropierea stațiunii Păltiniș

De ce să vizităm iarna zona stațiunii Păltiniș din Munții Cindrel:

Vedere spre Vârful Oncești și Munții Făgărașului.

• Pentru că este ușor accesibil de pe DJ 106A, care leagă Sibiul de Păltiniș și este deschis pe tot parcursul anului.
• Pentru a vizita cea mai veche stațiune montană din România.
• Pentru a te bucura de alunecarea pe schiuri pe pârtiile amenajate sau în afara acestora.
• Pentru a avea cele mai spectaculoase panorame asupra Munților Făgărașului și a Munților Lotrului.

Vedere de pe DJ 106A spre Munții Făgărașului.

Stațiunea Păltiniș.

Pârtia Oncești din Păltiniș.

Vedere spre Munții Făgărașului.

Traseul marcat cu Cruce Roșie leagă stațiunea Păltiniș de Șaua Bătrâna, situată pe creasta principală la altitudinea de 1863 de metri. Poteca străbate o pădure de molid și întinderi de afinișuri, oferind o experiență pitorească. Pe parcurs, din locuri deschise, se deschid panorame spre Munții Făgăraș și orașul Sibiu. Cei dornici de o priveliște și mai cuprinzătoare pot urca pe Vârful Bătrâna sau Vârful Surdului, de unde se dezvăluie peisaje spectaculoase ale culmilor din jur.

Marcajul Cruce Roșie, pe care îl vom urma o parte a traseului nostru.

Stațiunea Păltiniș - Vf. Surdu - Vf. Bîtrâna și retur

Caseta tehnică: distanța: 14 km; diferența de altitudine: 600 m; durata: 5-6 ore în funcție de starea zăpezii; marcaje: Cruce Roșie și Bandă Roșie.

O zi cețoasă în Poiana Găujoara.

Stațiunea Păltiniș (staţia de telescaun -1420 m) – Poiana Găujoara (1650 m)

Traseul marcat cu Cruce Roșie pornește de la stația de telescaun, alături de cel cu marcaj Punct Albastru. Pornind de la parcarea de la baza Pârtiei Oncești, treci pe sub tunelul de sub pârtie, lași pe dreapta forestierul care coboară pe lângă apa Dănesei spre Cheile Cibinului și ții drumul spre Poiana Muncel. După două-trei minute găsești un indicator turistic care te trimite în coborâre spre dreapta printr-o pădure de molid fermecătoare, unde vei întâlni locuri de popas cu bănci amenajate și, ajungând la izvorul Dorul Clujului, traversezi apa pârâului Dăneasa. După traversarea pârâului poteca devine o plăcută alee printre molizii încărcați de zăpadă. La finalul sectorului poteca urcă în serpentine până în Poiana Găujoara, oferind panorame spectaculoase spre Munții Făgăraș și orașul Sibiu.

Intrarea de pe DJ Transcindrel spre poteca din pădure.

Indicatorul care ne arată unde intrăm pe potecă.

Poteca urmează pe curbă de nivel versantul abrupt al văii Dăneasa.

La Izvorul Dorul Clujului ne întâmpină de obicei un om de zăpadă.

Poteca după traversarea pârâului Dăneasa.

Partea inferioară din Poiana Găujoara.

Poiana Găujoara (1650 m)  – Șaua Bătrâna (1863 m)

Traseul Punct Albastru se abate spre stânga, pe un drum ce duce la poiana cantonului silvic Muncel, în timp ce Cruce Roșie continuă direct, urcând abrupt spre o stână cu izvor, apoi traversează sub Vârful Bătrâna Mare, ajungând la pajiștile presărate cu jnepeni din Șaua Bătrâna. Aici, traseul intersectează marcajul principal de creastă, Bandă Roșie.

La întoarcere putem alege varianta Punct Albastru

Urcarea abruptă spre stâna Găujoara.

Partea superioară din Poiana Găujoara.

Stâna din Poiana Găujoara.

Vedere din Poiana Găujoara spre Vf. Sudru.

Vedere din Poiana Găujoara spre Vf. Bătrâna.

Șaua Bătrâna - 1863 m.

Șaua Bătrâna (1863 m) – Vârful Surdu (1961 m)

Spre dreapta, se întinde o zonă mlăștinoasă, cumpăna apelor văii Cotorăști, cu izvorul Beșineului în apropiere. De aici, drumeții pot urca spre Vârful Surdului (1961 m), un punct de belvedere ce oferă priveliști de excepție. De pe acest vârf se pot vedea Vârful Șureanu și Vârful Parângul Mare. Tot din Șaua Bătrâna, o altă opțiune este ascensiunea spre nord-vest, către Vârful Bătrâna (19011 m), un alt loc de unde peisajele montane impresionează prin frumusețea lor. De pe ambele vârfuri se dezvăluie priveliști spectaculoase către Munții Făgăraș și Munții Lotrului.

Vedere dinspre Vf. Surdu spre Munții Făgărașului.

Vedere dinspre Vf. Surdu spre Munții Lotrului.

Vedere dinspre Vf. Surdu spre Munții Parâng.

Vedere dinspre Vf. Surdu spre Munții Șureanu.

Vf. secundar Surdu, cu releul său.

Vf. Surdu marcat cu o cruce.

Vedere de pe Vf. Surdu spre Vf. Bătrâna și Vf. Oncești.

Vârfuri importante ale Munților Făgărașului.

Munții Făgărașului și Vf. Muma din Munții Lotrului.

Vârful Surdu (1961 m) – Vârful Bătrâna (1911 m) - Păltiniș

În zilele senine, orizontul se extinde și mai departe, oferind panorame impresionante spre culmile Apusenilor, precum Munții Bihor și Muntele Mare, dar și spre masivele Orientalilor, cum ar fi Munții Călimani și Munții Țibleș. Partea somitală a Culmii Bătrâna, marcat cu o tablă, este o înșiruire de stânci cu forme spectaculoase. 

Un stol de rațe sălbatice în survol al Munților Cindrel.

Releul de pe Vf. Oncești înconjurat de ceață.

Vf. Cindrel văzut de pe Vf. Bătrâna.

Vf. Bătrâna într-o zi însorită de iarnă.

Vf. Bătrâna într-o zi cețoasă de iarnă.

Munții Călimani văzuți de pe Vf. Bătrâna.

Munții Țibleș văzuți de pe Vf. Bătrâna.

Vârful Bihor văzut de pe Vf. Bătrâna.

Muntele Mare văzut de pe Vf. Bătrâna.

Vf. Bătrâna.

Stâncăriile din zona Vârfului Bătrâna și Vf. Cindrel.

Stâncăriile din zona Vârfului Bătrâna.

Stâncăriile din zona Vârfului Bătrâna, cu tabla de pe vârf.

Tabla de pe Vf. Bătrâna.

Vededere de pe Vârful Bătrâna spre Poiana Găujoara.

Vârful Oncești văzut din Poiana Găujoara.

Vârful Oncești și Munții Făgărașului, din Poiana Găujoara.

Munții Făgărașului văzuți din Poiana Găujoara.

Poiana Găujoara.

Varianta: Poiana Găujoara – Cantonul Muncel – Păltiniș

Din Poiana Găujoara, pentru a nu repeta traseul de urcare, putem alege să ne întoarcem în stațiunea Păltiniș pe marcajul Punct Albastru, pe la Cantonul Silvic Muncel situat în Șaua Bătrâna II (1654 m) și apoi pe marcajul Triunghi Roșu, urmând o perioadă DJ Transcindrel.

Poteca spre Cantonul Silvic Muncel .

Schi de tură pe acest traseu.

Peisaj de iarnă de pe traseu.

Poiana Muncel.

Cantonul Silvic Muncel.

Oronimul „Bătrâna”

Denumirea „Bătrâna” este atribuită mai multor vârfuri montane din Carpații românești. Cine nu ar fi ispitit să dezlege tainele fiecărei „bătrâne” în parte și să afle ce anume le-a făcut să lase o amprentă atât de puternică asupra mentalului popular?

Iată câteva dintre aceste culmi venerabile care poartă cu ele povești nespuse:

• Vârful Bătrâna, Munții Bucegi – 2281 m
• Vârful Bătrâna, Munții Iezer-Păpușa – 2341 m
• Vârful Bătrâna, Munții Cindrel – 1911 m
• Vârful Bătrâna, Munții Șureanu – 1792 m
• Vârful Bătrâna, Munții Bihor, lângă Poiana Călineasa – 1579 m
• Vârful Bătrâna, vestul Munților Rodnei – 1710 m

Vârful Bătrâna, Munții Cindrel – 1911 m

Legătura dintre Păltiniș, Epoca Victoriană și începuturile turismului

Păltiniș, cunoscută inițial sub numele Hohe Rinne, este prima stațiune montană de pe teritoriul actual al României, întemeiată de sașii sibieni în anul 1894. Situată la altitudinea cea mai mare din țară pentru acea vreme, stațiunea simbolizează începuturile organizate ale turismului montan în Transilvania.

Cele mai vechi cabane din Stațiunea Păltiniș.

Finalul secolului al XIX-lea coincide cu sfârșitul Epocii Victoriene, o perioadă de efervescență culturală, științifică și tehnologică, în contextul celei de-a doua Revoluții Industriale. În această eră a descoperirilor și a deschiderii spre cunoaștere, turismul devine un fenomen cultural. Pentru elita apuseană, călătoriile în locuri exotice sau spectaculoase erau o expresie a rafinamentului.

Zona istorică din Stațiunea Păltiniș.

În acest context, Carpații Transilvaniei au început să capteze atenția publicului internațional. De spațiul carpatic și-a legat numele și activitatea sa științifică Emmanuel de Martonne, unul dintre primii geografi occidentali care a studiat în detaliu Munții Carpați, cel care a introdus denumirea „Les Alpes de Transylvanie” (Alpii Transilvaniei) pentru Carpații Meridionali. Jules Verne publică în 1892 romanul Castelul din Carpați, alimentând fascinația pentru peisajele și legendele Transilvaniei. În același timp, mișcarea turistică montană prinde rădăcini în Europa Centrală. În 1857, englezii înființează primul Club Alpin din lume, la Londra. La scurt timp, în 1873, este fondată în Brașov Asociația Alpină a Transilvaniei (Siebenbürgische Alpenverein in Kronstadt), care, după fuzionarea cu SKV (Siebenbürgischer Karpatenverein) în 1881, devine promotorul principal al turismului montan din regiune.

Cele mai vechi cabane din Stațiunea Păltiniș.

Inaugurarea stațiunii Hohe Rinne în 1894 marchează un moment de referință, plasând Păltinișul în avangarda turismului montan din Imperiul Austro-Ungar. În același an, Pierre de Coubertin fondează Comitetul Internațional Olimpic, iar țarul Nicolae al II-lea începe domnia sa dramatică, confirmând atmosfera de schimbare și inovație a epocii.

Stația superioară a Pârtiei Oncești.

Astfel, efervescența culturală și intelectuală a Epocii Victoriene s-a reflectat și în Transilvania, stimulând dezvoltarea turismului montan ca parte a unei mișcări mai ample de explorare și valorificare a naturii, dar și de consolidare a identității culturale în cadrul diversității habsburgice.

Stația inferioară a Pârtiei Oncești.

Sperăm că acest articol ți-a stârnit curiozitatea și te va inspira să explorezi personal frumusețile Munților Cindrel, ghidat de MN23 - Harta de drumeție a Munţilor CINDREL

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar