Drumeție în Cheile Aiudului – Poarta de acces în Țara Trascăului

Cheile Aiudului

Cheile Aiudului, cunoscute și sub denumirile de Cheile Vălișoarei sau Cheile Poienii, reprezintă poarta de sud a Depresiunii Trascăului, locul prin care apele acesteia se drenează spre Valea Mureșului.

Cheile Aiudului - poarta de intrare în Țara Trascăului.

Cheile Aiudului văzute de pe Vârful Ardașcheia.

Cheile s-au format printr-un proces epigenetic: eroziunea a îndepărtat mai întâi formațiunile cretacice mai noi, iar apoi cursul Văii Vălișoarei s-a adâncit în masivele de calcar jurasice, traversând fără abatere o klippă calcaroasă aflată în calea sa. Astfel, apa a despărțit două masive distincte – Colțul Bogza și Colțul Vilii pe versantul drept, respectiv Colțul Diacului, Colțul Sandului, Colțul Cetății și Vârful Rachișului pe versantul stâng.

Cheile Aiudului.

Versanții cheilor sunt retrași față de talvegul actual al văii, semn al unei evoluții înaintate a reliefului, dar sub culmile amintite se ridică pereți calcaroși spectaculoși, utilizați astăzi ca zone de escaladă sportivă.

Cheile Aiudului.

Țara Trascăului

Dincolo de spectaculoasa poartă naturală a Țării Trascăului se deschide o lume aparte, dăruită de natură și oameni cu frumuseți ce merită descoperite:

• Piatra Secuiului și Colții Trascăului – renumite pentru traseele de escaladă și pentru farmecul aparte al Grotei Studenților;
• Masivul Ardașcheia, la poalele căruia, pe o klippă calcaroasă, se ridică misterioasa Cetate Colțești;
• Satul Rimetea, cunoscut pentru casele sale albe cu ferestre împodobite cu flori și pentru atmosfera sa tradițională unică.

Piatra Secuiului toamna.

Colții Trascăului cu Muchia Juniorului.

Grota Studenților (Portalul Koluk).

Cetatea Colțești (Trascăului) și Masivul Ardașcheia.

Cetatea Colțești văzută de pe Vârful Ugerului.

Cetatea Colțești (Trascăului).

Dar frumusețea Trascăului nu se oprește aici. Întregul ansamblu natural și cultural al depresiunii încântă prin agroterasele sale, prin culorile spectaculoase ale toamnei, prin vechile mine de fier și prin satele pitorești – Vălișoara, Izvoarele și Colțești – unde pensiunile și hanurile primitoare păstrează farmecul locului. Mai poți vedea aici Cheile Bedeleului, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Colțul Data și alte locuri care te așteaptă să le descoperi în zilele aurii ale toamnei.

Agroterasele de la Rimetea.

Rimetea.

Rimetea în culorile toamnei.

Culorile toamnei la Colțul Data.

Circuitul Cheilor Vălișoarei (Aiudului) – Versantul Drept

Traseul Punct Roșu – Peștera Puculea – Colțul Bogza - Colțul Vilii

Datele tehnice ale traseului sunt:

• Lungime: 4,2 km
• Diferență de nivel: 500 m
• Timp estimat: 2–3 ore
• Marcaj: Punct Roșu

Marcajul circuitelor Cheilor Aiudului.

Un traseu de relaxare, parcă realizat special pentru o zi de toamnă. Pe parcursul acestuia pot fi descoperite trei puncte de interes: Peștera Puculea, Colțul Bogza și Colțul Vilii. Traseul este variat, străbate păduri și oferă puncte de belvedere spectaculoase, cu urcușuri și coborâșuri moderate.

De-a lungul drumului se deschid priveliști impresionante asupra Depresiunii Trascăului și a feței vestice a Bedeleului, asupra Cetății Colțești, dar și asupra Depresiunii Transilvaniei și zonei centrale a Carpaților Meridionali, cu Munții Făgărașului și Munții Cindrel. În zilele senine pot fi observate chiar și Munții Bucegi și Munții Piatra Craiului.

Peisaj văzut de pe Circuitul Cheilor.

Traseul oferă, de asemenea, o perspectivă amplă asupra versantului opus, cu colții și crestele sale impunătoare: Colțul Diacului și Creasta Fetelor, Colțul Cetății și Vârful Rachiș, dar și spre Pensiunea Castel Templul Cavalerilor.

Peștera Puculea și Colțul Diacului.

Traseul Punct Roșu își are punctul de plecare în apropierea Pensiunii Castel Templul Cavalerilor, la nord de aceasta, în zona unde este amplasat un panou informativ. De la acest punct, poteca urcă paralel cu drumul județean 107M, traversând o zonă înierbată, presărată cu arbuști. În vecinătatea unei parcări neamenajate, situate pe partea opusă a drumului, se află un alt stâlp turistic, de la care poteca urcă în diagonală spre baza pereților de sub Colțul Bogza Mare.

Punctul de plecare în circuit.

Drumul județean 107M

Colțul Diacului văzut de pe versantul drept.

Traseul străbate baza unui grohotiș, apoi o zonă cu vegetație de arbuști, care se transformă treptat în pădure, în apropierea portalului Peșterii Puculea. Din interiorul acesteia, portalul oferă o deschidere amplă către versantul opus al cheii și către Colțul Data.

Peretele de sub Colțul Bogza.

Colțul Data văzut din circuitul versantului drept.

Peștera Puculea.

Peștera Puculea - portal.

Vedere din Peștera Puculea.

Colțul Data văzut printr-o fereastră a Peșterii Puculea.

Poteca continuă pe sub fereastra naturală a peșterii, îndreptându-se spre nord-vest, apoi virează brusc spre sud și urcă prin pădure, paralel cu peretele abrupt, până la crucea aflată pe Colțul Bogza. Acesta este un excelent punct de belvedere spre împrejurimi.

Urcarea prin pădure.

Panou al traseului tematic.

Crucea metalică de pe Colțul Bogza.

Vedere de la Colțul Bogza spre Cetatea Colțești.

Vedere spre Masivul Bedeleu.

Cheile Bedeleului.

Cheile Aiudului văzute de pe Colțul Bogza.

Colțul Cetății și Munții Făgăraș.

De aici, traseul cotește la dreapta, mai întâi spre sud, apoi spre vest, coborând prin vegetația de arbuști până la intersecția cu marcajul Bandă Galbenă. Din acest punct, cele două trasee coboară împreună prin pădure pentru o scurtă porțiune.

Intersecție de trasee.

Sectorul prin pădure spre Colțul Vilii.

Panou tematic.

După câteva minute, marcajele se despart din nou: Punctul Roșu urmărește curba de nivel spre dreapta, traversând pădurea și apoi câteva poieni, în direcția Vârfului Bogza Mică (Colțul Vilii). Acesta reprezintă un al doilea punct de belvedere, oferind o panoramă impresionantă asupra ansamblului Cheilor Vălișoarei, asupra zonei din aval, către Poiana Aiudului, iar în zilele senine, chiar până spre culmile îndepărtate ale Munților Făgăraș.

Colțul Cetății văzut de pe circuitul versantului drept.

De la Colțul Vilii - vedere spre: Munții Făgăraș, Munții Piatra Craiului și Munții Bucegi.

Colțul Bogza văzut de pe Colțul Vilii.

Peisaj de toamnă.

Vedere de pe Colțul Vilii.

Vedere de pe Colțul Vilii spre Colțul Diacului și Colțul Data.

Colțul Diacului și Creasta Fetelor.

Vedere spre Munții Făgăraș.

Colțul Data.

Circuitul Cheilor Vălișoarei (Aiudului) – Versantul Stâng

Traseul Punct Roșu – Colțul Data – Vârful Rachiș

Punctul de plecare în circuitul versantului stâng.

Traseul marcat cu Punct Roșu pornește din parcarea aflată pe partea dreaptă a drumului județean 107M, la intrarea în Cheile Vălișoarei. La marginea parcării se află un stâlp turistic care indică datele tehnice ale traseului:

• Lungime: 9,7 km
• Diferență de nivel: 750 m
• Timp estimat: 4–5 ore
• Marcaj: Punct Roșu

Locul de parcare de la începutul traseului.

De la stâlp, poteca coboară ușor spre firul Văii Aiudului, traversează apa pe malul opus (stâng geografic) și continuă pentru câteva minute paralel cu valea. În această primă porțiune, traseul este comun cu marcajul Cruce Albastră.

Vedere a versantului drept la începutul urcușului.

După scurt timp, poteca virează la dreapta și urcă susținut pe versantul de deal, intersectând un drum de pământ ce vine dinspre un grup de case de la marginea satului Vălișoara. Traseul străbate o zonă cu arbuști, apoi cotește la stânga și ajunge la un al doilea drum de pământ, de unde cele două marcaje se despart: Punct Roșu continuă spre stânga, în timp ce Cruce Albastră își urmează propriul parcurs.

Vedere spre Colțul Data.

Peisaje pitorești ale traseului.

Locul unde marcajul Punct Roșu se desparte de marcajul Cruce Albastră.

De aici, poteca urcă direct spre pereții stâncoși ai Colțului Data. Sectorul abrupt este echipat cu cabluri de siguranță, fiind necesară o atenție sporită. Odată depășită porțiunea dificilă, traseul continuă domol pe suprafața înierbată a masivului, până în zona împădurită din apropierea vârfului. Vârful Data oferă o frumoasă panoramă asupra împrejurimilor.

Urcușul spre pereții Colțului Data.

Hornurile din abrupt.

Vedere de sub pereți spre Cheile Aiudului.

Sectorul cu cabluri.

Vedere de sub Vârful Data spre Piatra Secuiului.

Vedere de pe Vârful Data spre Munții Făgărașului.

Vedere de pe Vârful Data spre Vârful Pleșii.

Vedere de pe Vârful Data spre Cheile Plaiului.

Drumul ocolește vârful prin dreapta și coboară prin pădure până într-o poiană unde reîntâlnește drumeagul întâlnit anterior. După traversarea acestuia, poteca intră din nou în pădure și ajunge în Șaua Data, loc în care se intersectează din nou cu marcajul Cruce Albastră.

Spre Vârful Rachiș.

Vedere de pe traseu spre Colțul Data.

De aici, traseul străbate alternanțe de păduri și pajiști, trece pe deasupra Colțului Diacului, apoi începe urcușul prin pădure spre Vârful Rachiș – cel mai înalt punct al itinerarului, cu altitudinea de 779 m. De pe vârf se deschide o panoramă spectaculoasă către Colțul Cetății, Colțul Bogza, Pensiunea Castel Templul Cavalerilor și, în zilele senine, până la Vârful Pleșii.

Traseul trece pe deasupra Colțului Diacului.

 Colțul Cetății văzut de pe Vârful Rachiș.

Colțul Cetății.

Vedere de pe Vârful Rachiș spre Pensiunea Castelul Cavalerilor.

În continuare, poteca urmează linia crestei, apoi coboară accentuat printr-o pădure de stejar pufos, specie protejată la nivel european. La ieșirea din pădure, traseul traversează o pajiște presărată cu tufișuri și ajunge în final la drumul național, situat la aproximativ 1,5 km în aval de punctul de plecare.

Pădurea de stejar pufos, străbătute de potecă, văzută de pe Colțul Vilii.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și că te-a inspirat să pornești în natură, descoperind Cheile Aiudului cu MN10 - Harta de drumeţie a Munților TRASCĂULUI

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.