Drumeție din Poarta Raiului la Vârful lui Pătru

Munții Șureanu

Munții Șureanu reprezintă diviziunea de nord-vest a grupei Parâng din Carpații Meridionali. Aceștia prezintă o complexitate deosebită, determinată de îmbinarea aspectelor geografice, istorice, sociale și economice.

Munții Șureanu văzuți din Munții Cindrel.

Din punct de vedere geografic,

Munții Șureanu se disting printr-un relief masiv, cu fragmentare redusă, caracterizat de interfluvii largi și întinse suprafețe de nivelare, bine conservate. Acestora li se adaugă forme de relief glaciar, dezvoltate pe areale restrânse, precum și forme carstice, care completează diversitatea geomorfologică a masivului.

Amprenta glaciară a reliefului din Munții Șureanu.

Sub aspect istoric,

zona se remarcă prin prezența cetăților dacice incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, alături de numeroase alte fortificații și așezări antice, insuficient cercetate și valorificate din punct de vedere științific și turistic. De asemenea, sunt identificate numeroase castre romane de marș, dispuse atât pe Platforma Luncanilor, cât și pe suprafața superioară de nivelare, corespunzătoare complexului Borăscu, ceea ce atestă utilizarea intensă a acestui spațiu montan în Antichitate.

Castrele romane de marș din Munții Șureanu.

În plan social,

Munții Șureanu se caracterizează prin persistența activităților pastorale tradiționale, strâns legate de exploatarea pajiștilor alpine și subalpine, activități care au contribuit la păstrarea unor tradiții cu rădăcini ancestrale.

Poteca tematică „Potecu` Stânelor”.

În perioada contemporană, un rol tot mai important îl ocupă activitățile turistice, dintre care se evidențiază dezvoltarea turismului montan și a infrastructurii pentru sporturi de iarnă, materializată prin existența unui domeniu schiabil de mari dimensiuni, care valorifică specificul reliefului local.

Domeniul Schiabil Șureanu.

Vârful lui Pătru

Cu cei 2130 de metri ai săi, Vârful lui Pătru este cel mai înalt vârf al Munților Șureanu și, totodată, cel mai înalt vârf din județul Alba. Deși este în topul Munților Șureanu, Vârful lui Pătru este ocolit de marcajele turistice, însă poate fi urcat cu ușurință folosind traseele marcate din jurul său. Vârful lui Pătru se distinge printr-un profil conic și un aspect masiv, cu versanți convecși, dominând plaiurile înalte ale Munților Șureanu. Vârful este vizibil din toate masivele înconjurătoare, fiind cel mai estic dintre vârfurile înalte ale acestui masiv.

Vârful lui Pătru și Lacul Oașa văzute din Munții Cindrel.

Vârful lui Pătru.

Vârful lui Pătru este un important nod orografic și, în același timp, un adevărat castel de ape. De sub cupola sa impunătoare își au obârșia importante bazine hidrografice: Râul Cugir, care străbate Poarta Raiului, Pârâul Prigoanei, ce traversează frumoasele lunci omonime înainte de a se vărsa în Râul Sebeș, și Pârâul Bilele, un afluent de la obârșia Jiului de Vest.

Vârful lui Pătru văzut de sub Vârful Șureanu.

Vârful lui Pătru văzut din Munții Parâng.

Vârful lui Pătru văzut de la Barajul Oașa.

Vârful lui Pătru văzut de pe poteca dinspre Luncile Prigoanei.

Vârful lui Pătru oferă un punct de belvedere incredibil, mai ales atunci când vizibilitatea este bună. De aici se pot zări nu mai puțin de treisprezece masive ale Carpaților Meridionali: din grupa Făgăraș - Munții Făgărașului, Iezer și Cozia; din grupa Parâng - Munții Parâng, Cindrel, Lotrului, Latoriței și Căpățânii; din grupa Retezat-Godeanu - Munții Retezat, Vâlcan, Oslea, Godeanu și Țarcu. Din Apuseni se disting Munții Metaliferi, Trascău, Bihor, Vlădeasa și Muntele Mare.

Masivul Parâng văzut de pe Vârful lui Pătru.

Masivul Retezat văzut de pe Vârful lui Pătru.

Masivul Făgăraș văzut de pe Vârful lui Pătru.

Culmi ale Munților Apuseni văzute de pe Vârful lui Pătru.

Suprafața superioară, corespunzătoare complexului Borăscu, poartă numele local de suprafața Aușel și include cele mai înalte vârfuri ale masivului: Vârful lui Pătru (2130 m), Vârful Șureanu (2059 m), Vârful Cârpa (2012 m), Vârful Aușel (2009 m) și Vârful lui Brat (2002 m).

Aceste suprafețe contribuie la un relief relativ uniform pe întinderi mari, favorabil deplasării pe distanțe lungi și activităților turistice de tip drumeție.

Suprafața Aușel din zona Vârfului Comărnicel.

Suprafața Aușel din zona Vârfului Aușel.

Relieful glaciar

Relieful glaciar este puțin extins în Munții Șureanu, fiind rezultatul unor ghețari cuaternari de dimensiuni reduse, care au atins lungimi maxime de aproximativ 1–2 km. Cu toate acestea, formele rezultate sunt clare și bine conservate: Circul glaciar Șureanu, Circul glaciar Cârpa dar și altele mai mici.

Acestea reprezintă principalele forme glaciare din masiv și constituie puncte de interes geomorfologic și peisagistic.

Iezerul Șureanu.

Iezerașul Cârpa.

Munții Șureanu și castrele romane de marș.

Relația vizuală dintre castrele de marș din Munții Șureanu și cei ai Parângului sugerează o rețea strategică bine articulată, având în Vârful lui Pătru un nod central. Un posibil itinerariu dinspre sud urca pe la castrul situat la nord de stațiunea Rânca, continua pe la cele de la Cracul Găuri și Poiana Muierii, ajungând pe Vârful lui Pătru. De aici, o parte a trupelor se îndrepta prin castrul de la Muncelu-Lăutoarea către cetatea Căpâlna, în timp ce altele urmau traseul celor trei castre de la Comărnicel, pe drumul spre Sarmizegetusa.

Șanțul (fossa) castrului roman de marș de pe Vârful Comărnicel.

Castrul roman de marș din Șaua Ocolu (Vârful lui Pătru).

Poarta Raiului – Vârful lui Pătru

Caseta tehnică

• Distanța: 5 km (10 km dus-întors)
• Urcare: 640 m
• Timp de urcare: 2:30–3:00 h
• Timp total dus-întors: 5:00–5:30 h
• Marcaj: Triunghi Albastru (marcaj nou, necartat pe hărțile turistice; se îndreaptă spre Șaua Muncelu și va fi părăsit cu cca 1 km înainte de vârf)

Marcajele traseului.

Descrierea traseului

Poarta Raiului – Stâna Puru

Traseul pornește din fața hotelului Poarta Raiului, unde marcajul Triunghi Albastru poate fi observat pe un molid la liziera pădurii, la sud de hotel. Se intră în pădure pe un drum forestier care urcă moderat, ocolind un mic vârf împădurit. După acesta, poteca coboară ușor într-o șa, unde se întâlnește marcajul Punct Roșu care vine din Luncile Prigoanei, parte a circuitului „Cabana Gențiana – Luncile Prigoanei – Valea Prigoanei – Cabana Gențiana”. Cele două marcaje continuă în paralel până la sud de Stâna Puru.

Locul de pornire în drumeție.

Intersecția cu marcajul Punct Roșu.

Urcarea prin pădurea de molid.

Drumul urcă apoi prin pădurea de molid aproximativ 1 km, până la ieșirea în golul alpin, continuând încă aproximativ 400 m până în dreptul Stânei Puru (Plai). De la stână, poteca urmează un urcuș moderat pe direcția sud-est, spre Vârful lui Pătru, a cărui imensă cupolă se poate zări deja de aici.

Ieșirea traseului în zona golului alpin.

Locul unde marcajul Punct Roșu se desprinde de marcajul Triunghi Albastru.

Stâna Puru – Vârful lui Pătru

La sud de Stâna Puru, poteca intersectează un traseu tematic în circuit, care leagă mai multe stâne din zona Munților Șureanu. Traseul este marcat în teren cu Punct Galben, însă pe majoritatea hărților turistice nu este cartat. După Stâna Puru, poteca urcă tot mai abrupt pe măsură ce se apropie de Vârful Șureanu, fiind urmărită după stâlpii turistici cu Triunghi Albastru.

Stâna Puru (Plai).

Vedere spre Stația de teleschi Aușel.

Vedere spre Vârful Șureanu.

Stația de teleschi Aușel.

Cu aproximativ 800 m înainte de vârf, se părăsește marcajul Triunghi Albastru, care continuă spre castrul de marș din Șaua Ocolu, și se urcă direct spre Vârful lui Pătru. Există și varianta mai lungă prin Șaua Ocolu, continuând apoi pe drumul de culme spre vârf. În condiții de vreme bună, vârful este ușor de atins.

În caz de ceață sau whiteout, orientarea se recomandă a se face cu ajutorul aplicațiilor GPS.

În stânga urcării se pot vedea Luncile Prigoanei.

Luncile Prigoanei.

De la Stâna Puru până pe vârf sunt puțin peste 2 kilometri, care, în funcție de starea zăpezii și de prezența urmelor, pot fi parcurși în mai puțin de o oră sau, în unele cazuri, chiar în două. Indiferent de ritm, priveliștea care se deschide de pe vârf este neprețuită.

Aproape de vârf.

Vârful lui Pătru.

Vârful lui Pătru și Munții Parâng.

Munții Lotrului.

Creasta Oslea.

Munții Retezat.

Munții Cindrel.

Munții Latoriței.

Munții Făgăraș.

Munții Parâng cu Vârful Cârja și Circul Mija.

Vedere spre Vârful Comărnicel.

Munții Apuseni, cu Vârful Bihor și Masivul Buceș-Vulcan.

Depresiunea Petroșani și Vârful Straja.

Lacul și Mănăstirea Oașa.

Vedere spre Munții Călimani și Munții Bârgăului.

Coborârea de pe Vârful lui Pătru.

Revenirea la Poarta Raiului.

Un popas la Lacul Oașa.

Sperăm că acest articol ți-a stârnit inspirația și dorința de a crea amintiri de neuitat în mijlocul naturii, chiar și în toiul iernii. Explorează frumusețea aparte a Munților Șureanu și lasă-te ghidat de MN22 – Harta de drumeție a MUNȚILOR ȘUREANU, partenerul tău de încredere pentru fiecare aventură!

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.